461 matches
-
părerea mea personală, că vina lor nu este cu nimic mai mare decât a noastră, a oamenilor secolului XX, care ne luăm liniștiți ceaiul de dimineață ascultând la radio sau privind la televizor mulțimile alungate din casele lor, acele persoane torturate sau asasinate de ura și lăcomia demențială a altor oameni. Din punctul de vedere al Bisericii Catolice, aniversarul a avut ca obiect doar evanghelizarea în aspectele ei benefice, lucru care merită să fie considerat ca un fapt pozitiv. Toate nelegiuirile
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Calea Moșilor, Templul Fraterna, au fost arse sulurile sfinte, cărțile de rugăciuni, odoarele cultului. Au fost jefuite și incendiate în Calea Dudești și Calea Văcărești și cartierele acestora, magazine ateliere, locuințe. un număr mare de evrei au fost arestați și torturați. Între 21 și 23 ianuarie 1941 legionarii au executat un număr mare de evrei. În dreptul pădurii Jilava au fost executați după ce au fost torturați la sediul Corpului Muncitoresc legionar, un număr de 90 de evrei; la 23 ianuarie 1941 au
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
pentru lipsa de înțelegere occidentală a ceea ce fusese într-adevăr comunismul, dincolo poate de simpla înțelegere intelectuală a filosofiei sale dominante și a modului în care aceasta modela societatea. Cum și de ce pasiunile nu ar fi dictat acțiunile unui popor torturat și dezumanizat pentru mai mult de 45 de ani de o ideologie care insistase să-i transforme pe toți în sclavi în numele proprii lor eliberări? Cum și de ce pasiunile nu ar fi afectat reacțiile poporului față de un regim care inventase
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
și scrisori de revoltă împotriva dictaturii comuniste din România era aceeași persoană care semna delațiuni scrise împotriva lor cu toată patima invectivei și care, urându-i pe toți și iubindu-se doar pe sine, într-un mod paradoxal, scârbit și torturat, dar cu un amor-propriu feroce, nu „respectase“ nicicând principiul noncontradicției și nici logica terțului exclus (care ar fi trebuit să-l facă să nu poată fi în același timp în două tabere opuse - și cu Securitatea, și cu „frații“ din
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
știau de ce se întâmplă prin colonie. Ba chiar mai mult, se spune că Pinochet ar fi vizitat colonia în 1974 și că după această vizită aici ar fi început să fie aduși adversari ai regimului pentru a fi încarcerați și torturați. În zona de tortură, pentru a nu li se auzi țipetele, era transmisă la difuzoare muzică de Wagner! Despre toate acestea aflasem câte ceva de la democrații chilieni cu care mă întâlneam și de la unii din diplomați. Scandalul în legătură cu colonia și Schäfer
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Răspunzi tu de viețile noastre? Și nu de a mea cît de-a lui Costică. Că și el e osul meu, mă. Mi-e frică și mie să nu-l văd pe-al meu schilodit (subl. În orig.), tînjind undeva, torturat. El nu poate să spună: am fost militar, am avut ordin de la Antonescu. El ce poate să spună dacă-l chinuie? Am avut sarcină de la Dincă Docan? (subl. În orig.)>>”. Pe 8 martie 1966, Radu Costache dădea În primire urmașului
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
sediile Siguranței, astfel că ele au fost realizate în cadrul penitenciarului de către echipe de anchetatori formate din localnici și angajați ai Securității din județele în care activaseră grupurile cercetate. Anchetarea în cadrul închisorii avea și avantaje pentru Securitate, țipetele și vaietele celor torturați intimidându-i pe cei mai ușor de impresionat. Închisoarea era organizată și condusă de cadre rămase din regimul anterior: directorul era un om cumsecade, absolvent de drept, iar gardienii erau cei vechi, abia la sfârșitul anului 1949 fiind înlocuiți cu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Majoritatea celor care loveau (trecuți și ei prin torturi) încercau, pe cât era posibil, să facă mai mult zgomot decât daune ori să atenueze loviturile, însă toate acestea pe ascuns, fiindcă, dacă erau observați, erau trecuți și ei în rândurile celor torturați. Șocul produs de violența ieșită din comun, dar și de conștiința faptului că foști prieteni și colegi îi atacau din senin și aparent fără motiv, ducea la prăbușirea sufletească instantanee a celor mai multe victime. Năuciți de schimbarea bruscă a condițiilor și
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
erau astfel obligați să mintă și să inventeze acuze la adresa familiei și modelelor, iar în timp s-a ajuns la grozăvii greu de închipuit, de tipul orgiilor sexuale cu animale ori descrieri amănunțite de înșelăciuni și blasfemii. Unul dintre cei torturați astfel (ajuns mai târziu agresor și executat în urma mascaradei din procesul Țurcanu-Cornel Popovici) a exclamat derutat în cameră: Cum adică, părinții mei mi-au vrut răul? Profesorii pentru care am rămas cu un cult până aici ne vor fi vrut
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
1 ianuarie 1950 a avut loc ultima intervenție directă a administrației-spune același Pătrășcanu în anchetă-, după care au încercat să stea în umbră, lăsând prim-planul lui Țurcanu. În primele săptămâni ale lui ianuarie 1950, lotul timișorenilor și al celorlalți torturați au dat declarații scrise în fața lui Marina, supravegheați de Țurcanu. Cei care mai ascundeau lucruri au fost bătuți în continuare, indiferent din ce tabără făceau parte. Astfel, în jurul lui 5 ianuarie 1950, Țurcanu l-a avertizat pe Pătrășcanu că declarația
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
au făcut parte din echipe de agresori. Rolurile lui Cristian Paul Șerbănescu ori Constantin P. Ionescu au fost mai degrabă organizatorice la Gherla, în timp ce Pafnutie Pătrășcanu, Octavian Voinea, Dan Dumitrescu, Cornel Pop ori Constantin Juberian au fost printre cei mai torturați. Câteva exemple: Voinea activase într-un grup de rezistență armată, fiind, în același timp, fiu de legionar. Tatăl lui Octavian Zbranca era și el un cunoscut legionar cu legături în străinătate. Juberian, Sobolevschi și Țurcanu erau înscriși și în Partidul
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Condamnat la 8 ani de detenție, a făcut parte din primul mare lot torturat în camera 4-spital, începând cu 31 decembrie 1949, fiind cel care l-a înfruntat pe Țurcanu, deranjat de aroganța acestuia. Angelescu a fost dintre cei mai torturați deținuți din acest lot și, cu toate că a fost bătut în mai multe rânduri de Țurcanu, Popa și ceilalți dintre agresori, dar și de către gardieni, a continuat să îi înfrunte verbal. A fost transferat la Gherla, probabil, cu lotul din iunie
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
întâmplătoare, ci pentru a elimina martorii. Scopul mutării sale în camera 16 era acela de a-i trage de limbă pe cei de aici. Pe la sfârșitul lui iulie 1950, a fost dus la camera 3-subsol, unde a fost în continuare torturat, dar și obligat să-i lovească pe alții. Se pare că torturile au început abia în decembrie 1950, până atunci 'comitetul' camerei (printre alții: Eugen Măgirescu, Constantin Păvăloaie și Petru Cojocaru) încercând să obțină informații de la victime. Neculai Popa, care
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
în declarația sa că Drohobeczky ar fi făcut parte din organizația 'Leitz'. În fapt, este vorba despre o organizație anticomunistă a etnicilor maghiari din Cluj-Napoca, înființată de Leiz György, care era omul Securității. Drohobeckzy a fost unul dintre cei mai torturați deținuți din Gherla (el a scăpat de Pitești, întrucât nu era student), iar Mihai Livinschi descrie unele dintre schingiuirile la care a fost supus de către Murărescu: îl lega cu mâinile la spate, îi punea ochelari confecționați din cârpă, îi astupa
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
l-a văzut ținut zile și nopți de-a rândul în picioare. I s-au dat să bea două gamele a câte trei litri de apă, după care i s-a interzis să urineze. A fost unul dintre cei mai torturați deținuți și a fost plimbat prin mai multe camere ca să se compromită și să slăbească rezistența altora, întrucât se știa că activase în spionaj. Până la eliberare a mai trecut prin închisorile de la Gherla și Aiud, fiind implicat în cel de-
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
acolo unde vor merge, și să se folosească din plin de victimele sistemului. Scopul răspândirii, spunea Țurcanu, ar fi intensificarea acțiunii, îndeosebi asupra tinerilor. Cornel Pop a fost implicat și el în procesul deținuților, chiar dacă fusese unul dintre cei mai torturați studenți. A fost condamnat la moarte și executat în decembrie 1954. Alexandru Popa ('Țanu') Născut la 13 noiembrie 1924 în comuna Prașila, județul Soroca (în Republica Moldova de astăzi), era student la Facultatea de Agronomie din Iași și fusese condamnat la
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
cu o pătură și l-a obligat pe părintele K. să facă împărtășania cu 'trupul și sângele lui Hristos', în timp ce agresorii îi strigau în batjocură: '« Ia-o, părinte, pe glasul al patrulea sau al cincilea.» Eu cântam popește, iar ceilalți torturați constituiau corul-corul blasfemiei-pe patru voci'. După slujba de sfințire a murdăriei din hârdău, i s-a dat o lingură cu care trebuia să servească pe toată lumea zicând: ' Se împărtășește robul lui Dumnezeu cu trupul și sângele lui Hristos și se
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
de sinucidere au fost destul de numeroase, chiar în condițiile de strictă supraveghere din închisori, fiind cunoscute exemplele a cel puțin 20 de deținuți care au eșuat în încercările lor. Nu ne putem aventura să avansăm o cifră a tuturor celor torturați ori rămași cu sechele fizice semnificative, însă, cu siguranță, au fost mai mult de o mie de persoane. Pe de altă parte, credem că simpla înșiruire a cifrelor riscă să transforme suferința victimelor în statistică, astfel încât, deși e necesară, nu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
celor vii. Era rândul meu să fac o pauză. - Și rezolvi problema asta...pentru ei? - Depinde. A dat din umeri. - De ce? - Păi dacă acest demon sau stafie sau, în cazul tău, aceste chestii pe care le-ai creat - aceste entități torturate - s-au manifestat cumva în realitatea ta. - Dar nu înțeleg, am zis. Care-i diferența între un demon și o stafie? Până când am pus această întrebare restaurantul dispăruse. Nu mai eram decât eu și Miller într-un separeu suspendat în afara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
munci grele, urmăriți și suspectați mereu după eliberare, dacă au apucat-o. Am cunoscut oameni care pentru un denunț, o vină imaginară, au fost aruncați în mașina reprimării dușmanului de clasă, au fost dați afară din școli, umiliți, batjocoriți, desconsiderați, torturați ca o zdreanță. Câtă deosebire între suferințele închipuite ale foștilor dizidenți anticomuniști și suferințele reale ale foștilor, clasele exploatatoare cum li s-a zis, care au fost deposedați, închiși, unii condamnați la moarte, alții la ani grei de închisoare. Și
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
șase mari lagăre de exterminare au fost înființate în Polonia ocupată de naziști. După 1939, lagărele au devenit din ce în ce mai mult locuri unde evrei și prizonieri de război erau fie uciși, fie forțați să trăiască o viață de sclav, malnutriți și torturați. Se estimează că germanii au înființat 15.000 de lagăre în țările ocupate, multe dintre ele în Polonia. Noile lagăre erau plasate în regiuni cu populații mari de evrei, romi, comuniști sau membri ai elitelor poloneze, inclusiv în Germania. Transportul
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
1670, nu știa ce este groaza, iar sentimentele lui Stroe l-au impresionat și i-au intrat ca un par în beregată. Așa s-a hotărât să-l ajute. Dar deja era închis în trapezăria mănăstirii, unde erau de obicei torturați și uciși condamnații. Îi era frică lui Stroe și milă lui Zogru, iar frica lui Stroe l-a făcut pe Zogru să se gândească la moarte. Mai ales la moartea oamenilor, care rămâneau țintuiți și-ncepeau să se umple de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
ori acte comise. Tortura afectează nu numai victima ca persoană, ci întreaga comunitate de indivizi, creând prin această practică o „cultură a fricii” în scopul intimidării și terorizării. Această atmosferă de reprimare dezvoltă o stare de tensiune psihosocială. Familiile persoanelor torturate sunt și ele, la rândul lor, culpabilizate, agresate, hărțuite și umilite, marginalizate social. Persoanele care prezintă risc crescut pentru reprimarea prin tortură sunt următoarele: opozanții politici, activiștii pentru drepturile omului, liderii sindicali, de partid și ai studenților, minoritățile etnice, refugiații
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a fost asasinată mama Monicăi Lovinescu, RL, 1998, 31; Alexandru Niculescu, Despre indiferență, despre eroi, VTRA, 1998, 9; George Pruteanu, O pată de sânge intelectual, „Dilema”, 1998, 276; Ruxandra Cesereanu, Călătorie spre centrul Infernului, București, 1998, 86; Virgil Ierunca, Torționarul torturat, RL, 1999, 25; Ioan Mușlea, Oroarea în stare pură, VTRA, 1999, 9; Mircea Mihăieș, Asasini din toate țările, uniți-vă!, „Cuvântul”, 2001, 2; Gabriel Liiceanu, Declarație de iubire, București, 2001, 147-163; Monica Lovinescu, Diagonale, București, 2002, 20-22, 85-87, 209-211. G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286814_a_288143]
-
Cum „Braga voievod”(i se spunea așa după numele lui Neagu Braga, unchiul său după mamă) reacționează ( câteva zeci de răzvrătiți” - între 75 și 184 - sunt mutilați - „le-a tăiat amândouă urechile și nasurile și le-au scos amândoi ochii” -, torturați și apoi omorâți), având de gând să o țină tot așa, boierii i-au luat-o înainte și, în timpul unei vânători de animale mari în pădurea Leamna de lângă Craiova, „s-au găsit de au tăiat pre Vintilă Vodă în malul
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]