12,028 matches
-
treaptă socială. Ei văd și nu înțeleg cum e posibil ca "loaze" incapabile să rezolve o ecuație simplă să ajungă fulgerător miliardari. Sau cum analfabeți aduși cu forța la școală o dată pe trimestru, pentru a fi trecuți clasa la ordinul tovarășului partid, își contruiesc palate opulente și garaje cât sălile de sport pentru a-și parca Mercedesurile. Iraționalului unor astfel de realități ei le opun soluția extremismului cu pieptari justițiari și a naționalismului visceral. Nu cunosc pe nimeni în România să
Teoria formelor fără fonduri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17366_a_18691]
-
s-o citească"... Un montaj inteligent și paradoxal combină intrarea rușilor în Focșani (barbarii ziși, nostim, "calmuci", aflați la p. 199 de ce), cu Cambodgia lui Pol Pot, cu Danaidele, cu "Sahia" în care operatorii "de încredere", care îi filmau pe tovarăși, erau echipați, anual, de C.C. cu două costume noi din stofă englezească! (p. 146), cu "contrarevoluția" de la Budapesta, cu întrebările geniale ale unei fetițe (p. 81: " Unde se duc anii care au trecut? Unde stă sunetul tobei cînd nu bate
Cîteva cuvinte despre Sergiu Huzum by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17378_a_18703]
-
Nijni-Novgorod. Cît despre Kirov, prezumtivul șalanger al lui Giugașvili, nu mai puțin de 4 (patru) localități aveau să-i poarte, post-mortem, numele, anume: Kirovograd, Kirovabad, Kirovsk și Kirov (fostă Viatka). De ce ipocrizia asta, la Stalin (și, prin el, la grosul tovarășilor bolșevici)? Un prim răspuns ar fi acesta (și e la îndemîna fitecui): prin pompa falselor onoruri apoteotice postume, ea reușește să dejoace prezumția unei morți suspecte: omor sau suicid impus, fiind, într-astfel, necesară salvării unor aparențe. (O practică mai
Stalinismul toponimic by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/17405_a_18730]
-
din Dosarul Blaga e completat cu explicații și fragmente de scrisori oferite de Dorli Blaga-Bugnariu. Ea e implicată împreună cu Ion Bălu în editarea volumului din colecția "Scrinul negru", ce va avea precis parte de aceleași vii comentarii că și Procesul "tovarășului Camil" și Scrisori către bunul Dumnezeu de I.D. Sîrbu. De fapt, aceste cărți se leaga, se completează și explică elocvent generațiilor noi ce a însemnat și cum a funcționat sistemul comunist. Cît de urît a fost. Securitatea, din ordin superior
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17901_a_19226]
-
a-și schimba înfățișarea. Ritmul narațiunii e trepidant, existând un rafinament al metamorfozelor ce subminează ordinea birocratica, anticipând ravagiile produse de Woland și tovărășii săi în Maestrul și Margareta. Totul se pierde într-un foc de artificii, lupta finală a tovarășului Korotkov cu demonii având un aer de apocalipsa bufa. Ouăle fatale preiau scenariul narativ și ingredientele familiare ale literaturii de anticipație, de la "rază vieții" accelerând miraculos evoluția până la proliferarea fapturilor gigantice în maniera wellsiană. Profesorul Persikov e primul dintre demiurgii
Prăbusirea casei Kalabuhov by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17924_a_19249]
-
interesante "colaborări" peste timp între autoare și Mihai Eminescu. Textele care compun cea mai mare parte a cărții sunt cele selectate de poet "prin semnul creionului sau roșu" în manuscrisul lui Golescu, patru dintre istorioare ("Țăranul ministru", "Câinele credincios", "Trei tovarăși" și "Mulțimea doftorita") fiind destinate de Eminescu proiectatei sale "Cărți de lectură". În stil oarecum romantic reverențios, textele alese de Mihaela Constantinescu-Podocea însăși sunt grupate într-o addenda la selecția poetului. Istorioarele sunt savuroase în primul rând pentru că mizează pe
Cărticică de învătătură by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/18001_a_19326]
-
Anglia, prin Churchill "a cedat România forțelor sovietice, Statele Unite au crezut, nerealist, ca aceste tendințe puteau fi controlate, daca nu răsturnate, la sfîrșitul războiului." Dar istoria a avut desfășurarea știuta, și noile autorități comuniste (în care, formal, măi figurau și "tovarăși de drum") au acceptat alegerile din noiembrie 1946 (pe care le-au trucat în rezultate catastrofale) pentru că, fără ele, nu se putea încheia tratatul de pace. Ele au avut loc, puterile occidentale s-au făcut a crede în adevărul lor
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]
-
s-a pus, cot la cot, cu mâța, pe marele urlat: - Iauzi bine! Care bine? De unde bine? Bă, orbeților, bă, fir-ați ai dracu cu binele vostru cu tot!... La sfârșit de lună, din nou s-a prezentat la cabinetul tovarășului îndoctrinat. - E, cum e? - acesta l-a întrebat. - Rău! - Rău?! Mde! Atunci ști ce? Băgați cu voi în pat și capra. Dar vezi să stea cât mai aproape de aia, soacră-ta, care zici că pute a c... !” Cocoșat, omul s-
Titi - Par omul nou și sclinteala vremurilor. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/85_a_447]
-
ce mai marele i-a indicat și, peste noapte, întreg familionul s-a pus, în gura mare, pe strigat. Țipau însă acolo, la ei în vatră, lângă grămada de cenușă, nu cumva să deranjeze, vreo „mătușă” vreo fufă tinerică a tovarășului, pe la partid căpușă. Că, de, „partidul e-n toate și-n cele ce sunt, și mâine, vor râde la soare...” Omul nostru, slugă la statul lui Ceașcă-Împușcat, cu otravă în suflet, a râs și a plâns, a plâns și a
Titi - Par omul nou și sclinteala vremurilor. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/85_a_447]
-
în cămăruța sa, cinci copilași, socrul și soacra, porcul și capra, javra, calul și vaca, tot ce avea prin curte, acolo el a adunat. În cele din urmă, după atâta bine, din binele urat, ce-i drept, cam disperat, la tovarășul prim, Titi-Par, s-a prezentat. - N-aș fi crezut! În ruptul capului, n-aș fi crezut, mai ales acum, când mai marele împărat a schimbat guvernul, apoi cu gura sa, la toți el a dictat: „să se facă, să se
Titi - Par omul nou și sclinteala vremurilor. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/85_a_447]
-
încearcă să surprindă fizionomia orașului ciudat. Aici, in India sudică, noaptea, observă naratorul, nu seamănă cu a Dobrogei sau a Italiei. Peste tot, aici, se strecoară, inevitabil, întrebări și reculegeri neobișnuite. S-ar putea încerca întrebări și clasificație după necesitatea tovarășului pe care il poruncește noaptea: Dumnezeu, femeia sau sufletul. Aici, in India, tovarășul e totdeauna același: sufletul. De aceea poeții și gînditorii Indiei par atît de stranii; au rămas prea mult singuri cu ei înșiși". În Calcutta, pe o căldură
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
nu seamănă cu a Dobrogei sau a Italiei. Peste tot, aici, se strecoară, inevitabil, întrebări și reculegeri neobișnuite. S-ar putea încerca întrebări și clasificație după necesitatea tovarășului pe care il poruncește noaptea: Dumnezeu, femeia sau sufletul. Aici, in India, tovarășul e totdeauna același: sufletul. De aceea poeții și gînditorii Indiei par atît de stranii; au rămas prea mult singuri cu ei înșiși". În Calcutta, pe o căldură zăpușitoare, debilitanta, bîntuie holeră. Oameni, care s-au supus demult sorții, înfometați permanent
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
cea mai bună încheiere a aventurilor unui mic shogun însetat de putere și capabil să sacrifice, cu cinism, pentru poftele sale, vieți omenești. Spre deosebire de shogunii adevărați, Miron Cozma s-a dovedit las nu doar în fața justiției, ci și în a tovarășilor săi pe care i-a atras în această capcană mortală: până în ultima clipă, el i-a mințit cu grosolănie, pretinzând că-i conduce la București spre a le apăra drepturile! În fața celui mai penibil act al său de bravura criminală
Tehnica desperado nu tine la Stoenesti by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18096_a_19421]
-
și mi le-ați spus, dar un lucru mai de căpetenie nu mi-ați spus încă: mîncat-ați deja urzici? Ah, se vede că nu; dar eu am mîncat și încă de ziua mea, ca să fie deplin patronul meu și al tovarășului meu - țiganul. Apoi am mîncat de ziua mea și pește, din cel ce-i tre-patrusute într-un talger...ei, unde vi-i acum fălirea? Cu clavir, cu Berholschi și cu nunți la Vornicu și-n postul mare! Dară pe mine
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
an versuri bănuiala că s-ar fi putut preta la așa ceva. Așa m-ai vrut? Mă știi așa? Tinand stiletul sub mantă? Ne-aduse valul din vechime, Ne-a cufundat an mare adancime Si cand, luptănd, la spumă, sus, ajung Tovarășul de luptă să-l străpung? Nu m-am legat și cu cuvantul Să al slujesc? Au care-i legămăntul? Ce-am rupt vreodată, aspru sau perfid? Ești Musaget și șunt Apollonid. Deci drumul nostru-alături să-mplinim: Ne tragem dintr-o
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
căpitan în gvarda civică" (Caragiale, O noapte furtunoasa). Cetățean are și o istorie politică mai recentă: ar merita să fie urmărită folosirea lui în perioada comunistă, semnificativă inclusiv prin faptul că servea la a evita deopotrivă termenii marcați domn și tovarăș; apoi uzul curent, global, din aceeași perioadă - "în vaste manifestații populare, la care au participat milioane de cetățeni ai României" ("Steaua", 1, 1982, 2); în fine, folosirea lui de către Ceaușescu însuși, de la formulele de adresare din discursurile publice - "Stimați cetățeni
Ca simplu cetătean... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17466_a_18791]
-
salut du monde, 1958, unde se susține că Hristos, chip perfect al lui Dumnezeu, este unic în asamblarea Să masculină și feminină). Potrivit lui Baader, citat de M. Eliade, omul inițial (Adam plus Eva) nu posedă o conștiință sexuală, avînd ca tovarăș celest o Idee, pe androgin, care se cuvenea să-l învețe cum să "zămislească interior". Însă acest om primordial păcătuiește prin somnul în cursul căruia Eva se disociază de Adam, întrupîndu-se din coasta lui. Se produce astfel "prima cădere". Cei
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
de măsuri se gândește actualul regim. În loc să dea mai multă căldură populației rebegite de frig și dezorientata de sărăcie, se dau mai multe gloanțe armatei - ca să ne apere de Uniunea Europeană și N.A.T.O., probabil !- și mai multe bulane poliției. Adică tovarășilor de isprăvi ai celor care l-au arestat pe Maimut, însă în loc să-i pună cătușe, i-au trimis un glonț în cap! Puterea constantinesciană se pregătește, așadar, să reprime sângeros orice mișcare de stradă a nenorocitei populații a României. Ce
Disperarea "Playboy" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17494_a_18819]
-
vă place, e al nostru!". Stranie profeție! Aceasta să fie și explicația lașității, a conformismului și delațiunii generale? A celor care-și apară funcția, nu din convingere, ci pentru că nu au altă cale, si care pregătesc "vizită de lucru" a Tovarășului că pe o adorație religioasă? (Aici asistăm la un adevărat spectacol al absurdului, cu atat mai mult cu cât fiecare dintre actanți e conștient de farsă pe care o joacă. Că o partidă de șah în care cunoști dinainte mutările
Orasul fără puncte cardinale by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17534_a_18859]
-
la un adevărat spectacol al absurdului, cu atat mai mult cu cât fiecare dintre actanți e conștient de farsă pe care o joacă. Că o partidă de șah în care cunoști dinainte mutările adversarului, dar le ignori cu bună știință. Tovarășul director va rosti poliloghia fără nici o legătură cu realitatea - contribuind și el la zugrăvirea acelui tablou rableisian al zecilor de mii de tone la hectar - pentru a nu-i dă celuilalt timp de gandire. Conducătorul, conștient de toată această "commedia
Orasul fără puncte cardinale by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17534_a_18859]
-
El se întoarce în Ithaca și pentru că nu mai are unde să se ducă. Și pentru că nu mai are încotro. Circe este vrăjitoare; totuși n-are prea mult haz să tot trăiești în compania porcilor. Mai ales cînd îți sînt tovarăși. Și nici nu știi de nu cumva, curînd sau mai tîrziu, îți va veni și ție rîndul. Îți va veni cu siguranta; tocmai de aceea e mai bine să te smulgi din mreje atîta timp cît încă e posibil. De
Micul Print revine în Ithaca by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17526_a_18851]
-
Republică, Cîntec pentru Republică (muzică Sergiu Nadler), Republicii Române, Eugen Jebeleanu, Închinare Republicii Populare Române (muzică de Matei Socor): Dumitru Corbea, Cîntec. Aceeași revista, în nr. 9/1948, desăvîrșește democrația proaspetei republici, cîntîndu-i pe făuritorii ei: Petru Câmpeanu, Cîntec pentru tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, Maria Banus, Ana (poem) și Ana Ghimpeanu, Tovarășei Ana Pauker (...). Inexplicabilă nu este prezentă ultramasivă a acestor autori în bibliografia citată, ci absența a două nume: P. Câmpeanu și Ana Ghimpeanu. Păcat, începuseră așa de bine...". Încercînd a
"Literatura orizontală"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17533_a_18858]
-
din cei ce au văzut și au auzit ritualul de unde nu numai victimele, ci și acuzatorii improvizați ieșeau năclăiți în sudoarea propriului spirit. De aici, spaima de greșală, groaza de a fi chemat în fața tribunalului alcătuit din propriii colegi și tovarăși, ce anatemizau cu inima cât puricele, la gândul că pot ocupa oricând scaunul vinovăției. Efectul? Supunerea necondiționată la rutină, înăbușirea curajului creator ca îndemn la păcat, asceza inventivității și inițiativei. Erau și ședințe prelungite până dincolo de miezul nopții, când orașul
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
și voi de asemenea.” (p. 35) Privirea melancolică asupra timpului, care i-a inspirat sute de pagini și memorabile categorii poetice în Figuri, e însoțită de umor și chiar de o anumită tandrețe: «timpul este pentru mine mai degrabă un tovarăș pe care îl suport fără să vreau să scap de el, fără speranța de a-l domina și cu care drept compensație mi se înt`mplă să mă joc, atunci cînd, mai adesea, nu se joacă el cu mine.” (p.
Gérard Genette și jocul de-a epilogul by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2492_a_3817]
-
sărbătoare politică, mai ales prin articolele pe care le semnează, în primii ani, despre scriitorii români exilați. În acestea, Zaharia Stancu este mai violent ca toți ceilalți însărcinați cu criticarea străinătății: spune despre Mircea Eliade că nu se jenează de tovarășii săi de altădată și că se află cu ei în „criminală cîrdășie” (aluzie la extrema dreaptă), vorbește despre „Virgilică de la Paris” (aluzie la Virgil Ierunca), îi numește pe toți „javre, pleavă, fasciști, legionari cărora le-au sfîrîit picioarele de mînia
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]