323 matches
-
relativiza, reducerea angoasei, diminuarea hiperemotivității, influențarea pozitivă a sentimentelor de insuficiență, favorizarea atenției și concentrării, reconstituirea și/sau aprofundarea a ceea ce a fost trăit și influențarea favorabilă a noțiunii și ideii de corp. Cele specifice sunt terapiile de susținere la toxicomani, fobici și la cei care au rușine pentru handicapul lor. Pentru a realiza toate acestea sunt necesare unele tehnici și mijloace de folosire. Concret, acesta înseamnă că trebuie lucrat astfel: asigurarea unei atitudini destinse a corpului, care se poate realiza
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
răstimp al dictaturii, o schimbare de esență, un puls regenerator. Iluzia scînteia, orbitor, la apogeu. Prea curînd, această iluzie a început să se întunece Specialiștii în diversiuni s-au priceput să infesteze Golănia cu tot soiul de "curve, bătăuși și toxicomani", prostimea a fost lesne păcălită cu ieftine momeli și alte tertipuri, mafioții postdecembriști, emanați din vechile structuri, speculînd spaimele obscure (îndelung cultivate), inerțiile de percepție ale masei ignare. Din mascaradă în mascaradă, treburile fură dirijate pe făgașul dorit de jupînii
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
voie...) Hm! Știți, mă uit la cortul ăsta și... știți ce anume îmi amintește? Îmi amintește de chestia aia din Piața Universității... Și cortul... și dumneavoastră... Octav:...Cu deosebirea că aici "băieții" încă nu mi-au plantat curve, bătăuși și toxicomani... Și pentru că tot ați nimerit-o..., vă mai spun un secret... Știți, eu sunt plătit de niște barosani din opoziție... să stau aici... ca un protest, ca un scandal... adică "uită-te, națiune, în ce hal a ajuns un revoluționar
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
situație oedipiană nerezolvată, cu carențe afective și educaționale. Această categorie de indivizi compensează instabilitatea lor afectivă și morală prin vagabondaj, furt, colecționarism absurd, acumularea de obiecte, avariție, mitomanie, intrigi etc. Adesea, ele sunt persoane din rândul cărora se recrutează alcoolici, toxicomani, prostituate, delicvenți etc. Instrumentele și mijloacele acțiunii psihomorale Cum și prin ce se realizează acțiunea psihomorală? Care sunt instrumentele sau mijloacele utilizate În această acțiune? Cum și cu ce acționăm asupra celuilalt? Iată câteva Întrebări deosebit de importante cărora trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
primul rând datorate unor condiții de viață precare, frustrărilor, lipsei familiei de origine sau existența unei familii dezorganizate, lipsa de educație, deficiențe afective sau intelectuale etc. În această categorie sunt incluse următoarele tipuri de persoane: cerșetorii, prostituatele, copiii străzii, alcoolicii, toxicomanii etc. că Situațiile antisociale sunt cazurile extreme ca gravitate, care necesită o atenție sporită, instituirea unor măsuri de siguranță și protecție socială, asistența lor În instituții specializate. Din această categorie fac parte: delincvenții sociopați, grupurile marginale cu potențial infracțional (bandele
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
fantasme proiective, așa încât de multe ori se creează impresia că gelosul se ocupă mai mult de cea de-a treia persoană decât de însuși partenerul" (2008, p. 69). În marea majoritate a cazurilor, el are un comportament asemănător celor al toxicomanilor: bulversare, echivoc, neputința de a se desprinde etc. (idem). De obicei, prietenoși, cumsecade și plini de bune intenții, geloșii își îngustează viața, preocupările, pierd din claritatea și din coerența gândurilor, a atitudinilor, a reacțiilor, iar "acest suiș și coborâș al
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
sistematizate, constând în imposibilitatea realizării voluntare a unor anumite acțiuni, cu caracter particular, datorită unor inhibiții obsesive sau fobice. Tulburările de tip abulic pot fi întâlnite la melancolici sau schizofrenici, în tabloul clinic al unor nevroze, psihastenie, la alcoolici și toxicomani, precum și în unele cazuri de sindroame psiho-organice cerebrale. Tulburările de caracter Cadrul general Caracterul reprezintă totalitatea trăsăturilor esențiale și calitativ specifice ale persoanei și care se manifestă în acțiunile acesteia. În sfera caracterului sunt cuprinse următoarele aspecte: - trăsături psihologice specifice
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
comportament, pot fi semnul unui acces periodic iminent (maniacal sau depresiv-melancoliform), el poate anunța organizarea unor stări de tip delirant (ostilitate, neîncredere, gelozie). Se mai notează modificări patologice de comportament în fazele de debut ale PGP, la alcoolicii cronici și toxicomani. d) La persoanele în vârstă, schimbarea comportamentului este legată de slăbirea generală a proceselor intelectuale, de dificultățile de adaptare etc. În ceea ce privește tipurile particulare de tulburări de comportament J. de Ajuriaguerra distinge următoarele aspecte: a) tulburări de comportament după caracteristicile unei
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
severă gravitate, cu evoluție rapidă sau cronică, de regulă incurabile, letale, în cazul bolilor psihice atitudinea anturajului se modifică, în sensul că manifestările acestuia față de suferința bolnavului se pot manifesta prin următoarele: dezgust și antipatie (în cazul alcoolicilor și a toxicomanilor), teamă (pentru bolnavii epileptici), rejecție, dorință de izolare (stările de agitație coleroasă, bolnavii deliranți), sentimente de compasiune sau de culpabilitate (în cazurile cu depresii, melancolii, acte suicidare), dorința de separare a bolnavului de anturajul acestuia (în cazurile cu evoluție cronică
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
apar în cazul întreruperii bruște a consumului sau aportului de droguri la persoanele devenite dependente de acestea; e) utilizarea îndelungată a drogurilor duce la degradarea fizică, psihică, morală și socială a individului respectiv. În ceea ce privește caracteristicile și natura drogurilor utilizate de toxicomani, J. de Ajuriaguerra propune următoarea clasificare: a) Droguri magice, capabile de a induce forme particulare de beție, stări onirice și de extaz, veritabile noi experiențe sufletești și somatice, iluzii sau halucinații, stări de derealizare și depersonalizare, călătorii imaginare în timp
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
beatitudine, euforică de diferite grade, de uitare și somn. Din cele de mai sus se poate desprinde marele polimorfism psihopatologic pe care-l produce aportul de droguri. Acesta are cauze multiple și ele configurează un anumit profil de personalitate a toxicomanului. B. Ball afirma că „intrarea în toxicomanie se face prin poarta durerii, a voluptății și a grijilor”. Prin aceasta este subliniat factorul emoțional-afectiv, aspectul moral și socio-cultural al utilizării drogurilor de către umanitatea suferindă. Psihanalitic pusă problema, toxicomaniile sunt forme sublimate
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
emoțional-afectiv, aspectul moral și socio-cultural al utilizării drogurilor de către umanitatea suferindă. Psihanalitic pusă problema, toxicomaniile sunt forme sublimate ale unor pulsiuni refulate; o formă particulară de realizare a „principiului plăcerii” caracteristică Eurilor imature, slabe, narcisice și masochiste. În configurarea personalității toxicomanului au rol următorii factori etio-patogenetici și de personalitate: - curiozitatea, atitudine obișnuită la adolescenți în căutarea de senzații noi, - atracția exercitată de o plăcere interzisă sau de o practică prohibită de adulți adolescenților, - fascinația legată de percepția unui pericol potențial și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nevoia de afirmare narcisică prin satisfacerea produsă de efectul drogului, - compensarea dificultăților unor subiecți de a tolera frustrările și, legat de acestea, maturizarea lor afectivă și sexuală deficitară. După expunerea factorilor de mai sus, putem trece acum la descrierea personalității toxicomanului. Fenomenul toxicomaniei privește atât persoana individuală, cât și societatea căreia îi aparține. Toxicomania se dezvoltă în contextul unei societăți în criză care pune probleme noi, dificile, diferite și fluctuante de adaptare ale individului, și în special adolescenților care își fac
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
preferențială a acestuia, - pregătirea în vederea administrării sau utilizării sale, - erotizarea injectării drogului („toxicomania seringii”), - dependența de drog ca urmare a „nevoii” și a „obișnuinței” în raport cu acesta („ritualizare biologică”). Dacă consumul de droguri poate domina angoasa și problemele create de aceasta, toxicomanul va deveni sclavul „ritualurilor”, al nevoii, al traficanților. El se va izola într-o lume artificială în care, în mod iluzoriu, își va găsi o relativă liniște și libertate, sau mai exact o „eliberare” prin consumul de droguri. Așa cum spuneam
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
formă de inițiere personală. Se caută în toxicomanie un „mod de a trăi”, diferit de „modul de a supraviețui”. Toți acești indivizi devin un veritabil grup social, o castă extrem de polimorfă. C. Olivenstein care s-a ocupat de personalitatea tinerilor toxicomani, notează că aceștia trebuie considerați ca fiind mai apropiați de „adolescentul psihotic” sau „pre-psihotic” decât de „adolescentul suicidar”, întrucât relația lor se situează undeva între „nebunie” și „moarte”. Acești indivizi caută, prin utilizarea drogului, să confere existenței lor o „putere
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
întrucât relația lor se situează undeva între „nebunie” și „moarte”. Acești indivizi caută, prin utilizarea drogului, să confere existenței lor o „putere absolută” și, prin desființarea barierelor dintre real și imaginar, să acceadă la imortalitate. Studiind, la rândul său, personalitatea toxicomanilor, P. Vengos distinge următoarele trăsături caracteristice pentru această categorie de indivizi: - dependența afectivă, - angoasa de separație, - izolarea și anxietatea resimțită în relațiile cu ceilalți, - intoleranță la frustrări, - depresia, - nevoia inepuizabilă de iubire, aprobare și valorizare, - satisfacția imediată a dorințelor, - lipsa
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dorințelor, - lipsa de încredere în sine și pasivitatea, - încăpățânare și iritabilitate, - lipsa ambițiilor, a combativității și a competitivității, - absența atitudinilor provocatoare și agresive, - timiditate și hipersensibilitate. Un ultim aspect care se discută este legat de structura familiei de origine a toxicomanilor. Se notează în acest caz carențe emoțional-afective, frustrări, relații represive materne și un tată absent ca rol. 25. PSIHOZELE EXOGENE III (Psihozele endocrine. Psihozele metabolice și carențiale) Aspecte generale Spre deosebire de psihozele organice cerebrale și de psihozele toxice, psihozele endocrine și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de vinovăție asociat cu o stare depresivă, desgust de viață, idei sau acte suicidare, situația de izolare datorată claustrării forțate, autoizolare, închidere în sine, asceză, recluziune, situația frustrantă, legată de un obstacol, interdicție sau constrângere, situațiile de refugiu, de tipul toxicomanilor, alcoolismului, fugi sau vagabondaj, situațiile de criză, datorate unor stări de anomie socială, legate de absența normelor, a criteriilor valorice morale pozitive, ale unor repere normative stabile ale modelului socio-cultural. Față de cele două aspecte descrise mai sus, K. Menninger menționează
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
control și protecție socială. Ele se produc ca manifestări generale în cadrul unui grup comunitar-uman și sunt expresia și consecința acestor stări de criză socială. Ca modalitate de manifestare ele se caracterizează prin panică, conduite deviante antisociale, conduite de refugiu (alcoolism, toxicomanii) criminalitate, suicid, conduite de dependență (prostituție) etc. Având cauze sociale și fiind, cum spuneam, consecința unor evenimente sociale psihotraumatizante colective care le explică apariția, formele de manifestare și dinamica psihosocială, ele vor avea soluții de ordin social (cultural, moral-religios, politic
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a stării de sănătate mintală colectivă. Psihozele colective vor fi prezente ca manifestări sociale îngrijorător de frecvente. Notăm în sensul acesta o creștere alarmantă a ratei conduitelor agresive (crime, viol, tâlhărie, furt etc.), precum și o rată apreciabilă a suicidului. Prezența toxicomanilor, stărilor depresive colective, manifestări de tip protestatar antisocial, corupția pe plan socio-moral, refugiul în sfera sectelor religioase, înclinația către preocupări oculte etc. Rezultă di cele discutate mai sus că factorii socio-politici și socio-economici, culturali, moral-religioși și educaționali au un rol
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
din uz, desemnând impresia delirantă a unor bolnavi psihici de a fi posedați de demoni. Tulburare delirantă și de personalitate constând în convingerea că în interiorul bolnavului își află sediul un demon căruia el îi este subordonat. Dependență: stare patologică a toxicomanilor caracterizată prin nevoia imperioasă de aport permanent de droguri. Depersonalizare: tulburare patologică a conștiinței de sine cu caracter de stranietate, în cursul căreia bolnavul are impresia înstrăinării sau a schimbării sale corporale sau ca persoană. Depresie: dispoziție tristă, scăderea progresivă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
situații și să-și mențină permanent starea de echilibru dinamic. Mai poate fi definită ca „absența bolii psihice”. Senilitate: aspectul patologic al bătrâneții sau involuției. Sevraj: suspendarea bruscă, forțată sau accidentală, a aportului de droguri la persoanele dependente de acestea (toxicomani), în scop terapeutic. Poate da accidente grave, prin fenomenele secundare de carență, motiv pentru care se impune control medical și întreruperea treptată a aportului de toxice. Simptom: semn clinic care traduce o suferință, o alterare morbidă a unei funcții psihice
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
servicii din cadrul direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București, monitorizează și evaluează activitățile în domeniul reducerii cererii de droguri, inclusiv cele referitoare la tratament. Direcția generală de asistență medicală și programe coordonează și controlează asistența medicală în tratamentul toxicomanilor, sub aspectul asistenței de urgență, curative și de recuperare, precum și al programelor naționale de sănătate referitoare la componentele terapeutice și de reintegrare socială. Institutul de Management al Serviciilor de Sănătate București oferă asistență tehnică Ministerului Sănătății și Familiei și instituțiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
de functionare; ... c) înregistrarea în registrul unic al cabinetelor medicale; ... d) autorizația de liberă practică a medicului specialist și, după caz, a medicului anestezist, împreună cu contractul de muncă sau de colaborare al acestuia. ... Articolul 27 (1) Centrele de tratament pentru toxicomani sunt cele prevăzute în legislația referitoare la prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri că furnizori de servicii cu regim închis sau deschis, pentru tratamentul de substituție. ... (2) Prescrierea și supravegherea tratamentului de substituție se fac de către medicul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184164_a_185493]
-
consumului ilicit de droguri că furnizori de servicii cu regim închis sau deschis, pentru tratamentul de substituție. ... (2) Prescrierea și supravegherea tratamentului de substituție se fac de către medicul curant din unitățile spitalicești și ambulatorii, precum și din centrul de tratament pentru toxicomani. ... Articolul 28 (1) Farmaciile, cabinetele și clinicile medicale veterinare care utilizează substanțe și preparate stupefiante și psihotrope se autorizează de Agenția Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, conform prevederilor legale în vigoare. ... (2) Farmaciile, cabinetele și clinicile medicale veterinare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184164_a_185493]