542 matches
-
și el cu Elvira, și Pica ar fi putut să-i reproșeze că spionează și mai ales că ea însăși îl văzuse pe el, Ioanide, în situațiile cele mai delicate, fără a-l denunța mamei sale și reprimând orice gest trădător. Să-i spuie că Gavrilcea e monstruos, că e un tip de delicvent? Pica era înflăcărată și lingușitoare, l-ar fi luat de gât, l-ar fi tras de mână spre canapea, și acolo i-ar fi demonstrat cu aerul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
puțin... - Poate că exagerezi și tu, tată. Nu am deloc impresia căei voiesc ceva rău. Sunt dezinteresați, bravi și vorbesc despre viitorul țării ca cei mai buni români. Au mai fost și înainte în istoria țărilor mișcări, considerate la început trădătoare, care însă au fost patriotice. - Prin urmare, tu îi crezi patrioți. - Dacă n-aș crede asta, n-aș putea sta de vorbă cu vreunuldin ei... - Pica, ascultă-mă pe mine, e posibil ca ei să-și închipuiecă sunt patrioți, altfel
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
a mijloci irumperea de putere armată străină în țară, pentru a măcela pre poporul propriei sale patrie, și acestea toate le face așa încît totodată a fost destul de vil a juca un rol de fațarnic mincinos, pentru ca în mijlocul păcatelor sale trădătoare de patrie să adoarmă cu cuvinte dulci atențiunea și priveghiarea mea și a soților mei de la guvern; numele acestui om este Andrei Șaguna, asupra capului căruia multul sânge ce s-a vărsat strigă răzbunare dreaptă și care, precum este declarat
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și alte creații boccaccești vor fi închinate unor femei pentru care naratorul operei mărturisește că nutrește o dragoste profundă. În Povestirile din Canterbury, dar și în Decameronul identificăm o abordare complexă a personajului feminin: pe de o parte întâlnim femeia trădătoare, concupiscentă, malefică, însă independentă, locvace, voluntară, pe de altă parte nu lipsește nici imaginea romantică, ideală, un prototip al unei feminități râvnite de toți, dar și femeia martiră. Aceste capodopere reprezintă o enciclopedie medievală a percepțiilor asupra femeii, a dragostei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
se pare că era îndrăgit de Chaucer, care l-a preluat din opera lui Boețiu sau din Romanul Trandafirului, opere pe care, de altfel, le-a tradus în limba engleză. Apare și în Povestirea scutierului, atunci când șoimanca își portretizează iubitul trădător și subliniază nevoia acerbă de libertate, de evadare din constrângătoarele precepte și canoane patriarhale, ce atentau nu doar fizic, ci și emoțional, la posibilitatea femeii de a se manifesta ca o creatură independentă în cadrul căsătoriei, dar și al relațiilor amoroase
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
fi persoane reale). Aceste pseudonime sunt în mod deliberat calculate pentru a trimite la elemente de intertextualitate din întreaga operă boccaccescă. Pampinea, Emilia, Filomena și Fiammetta apar și în operele precedente. și bărbații au mai fost amintiți: Panfilo este iubitul trădător al Fiammettei, Filostrato este eroul unui poem eponim și Dioneo își face prima apariție în Comedia delle ninfe fiorentine. Celelalte trei doamne sunt un fel de omagiu pe care Boccaccio îl aduce unor poeți pe care i-a admirat în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
tratat petrarchist, de laudibus feminarum, dedicat unei împărătese, Ana de Boemia.677 În universul ficțional al textului chaucerian, zeul dragostei, Amor, îl ceartă pe poet în versurile prologului operei fiindcă, prin traducerea Romanului Trandafirului și creionarea Cresidei, imagine a femeii trădătoare, nestatornice, l-a ofensat grav: i-a criticat și ridiculizat pe cei care îl slujesc, și mai ales pe femei. Zeița Alceste, metamorfozată în poem sub înfățișarea unei margarete 678, floare preferată a poetului, ia apărarea creatorului, promițând că el
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
894 Charles A. Owen, art. cit., p. 302. (trad. n.) 240 măsură, capabil a-l convinge pe naivul soț că se urcase acolo pentru a se lupta cu un om , numai astfel el având șansa de a redobândi vederea. Din trădătoare și adulterină, Mai se convertește în vindecătoare și salvatoare. știe să-l determine pe soț să creadă ceea ce vrea ea, să restabilească armonia inițială și să alunge orice suspiciuni. Mai este o donna demonicata prin infidelitatea de care se face
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cu Maria d’Aquino), insistând pe atmosfera și principiile dragostei curtenești: dragostea la prima vedere, curtarea femeii iubite pentru mult timp și în cel mai deplin secret, iubita de o frumusețe răpitoare, dar care, în cele din urmă, se dovedește trădătoare. Acțiunea poemului se desfășoară în străvechea Troie, protagoniștii fiind doi îndrăgostiți, Troiolo, fiul regelui Priam, și Criseida, în a căror poveste de dragoste un 947 „Numele celor mai multe personaje apar în Iliada lui Homer, dar cititorii medievali aveau cunoștințe restrânse despre
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
galeș, lunecos din fire [subl. n.]” 984 . Caută mereu să fie protejată, să găsească la cei din jur siguranța de care avea nevoie. O întâlnim în această ipostază, în debutul poemului, când cere ajutorul lui Hector, după plecarea tatălui ei trădător în tabăra adversă. L-a pierdut pe Calcas și urmărește sprijinul unuia dintre cei mai importanți cavaleri ai Troiei. Cade la picioarele lui Hector, aproape înnebunită de teamă și de durere. Își face așadar o apariție dramatică în spațiul ficțional
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și alte creații boccaccești vor fi închinate unor femei pentru care naratorul operei mărturisește că nutrește o dragoste profundă. În Povestirile din Canterbury, dar și în Decameronul identificăm o abordare complexă a personajului feminin: pe de o parte întâlnim femeia trădătoare, concupiscentă, malefică, însă independentă, locvace, voluntară, pe de altă parte nu lipsește nici imaginea romantică, ideală, un prototip al unei feminități râvnite de toți, dar și femeia martiră. Aceste capodopere reprezintă o enciclopedie medievală a percepțiilor asupra femeii, a dragostei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
se pare că era îndrăgit de Chaucer, care l-a preluat din opera lui Boețiu sau din Romanul Trandafirului, opere pe care, de altfel, le-a tradus în limba engleză. Apare și în Povestirea scutierului, atunci când șoimanca își portretizează iubitul trădător și subliniază nevoia acerbă de libertate, de evadare din constrângătoarele precepte și canoane patriarhale, ce atentau nu doar fizic, ci și emoțional, la posibilitatea femeii de a se manifesta ca o creatură independentă în cadrul căsătoriei, dar și al relațiilor amoroase
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
fi persoane reale). Aceste pseudonime sunt în mod deliberat calculate pentru a trimite la elemente de intertextualitate din întreaga operă boccaccescă. Pampinea, Emilia, Filomena și Fiammetta apar și în operele precedente. și bărbații au mai fost amintiți: Panfilo este iubitul trădător al Fiammettei, Filostrato este eroul unui poem eponim și Dioneo își face prima apariție în Comedia delle ninfe fiorentine. Celelalte trei doamne sunt un fel de omagiu pe care Boccaccio îl aduce unor poeți pe care i-a admirat în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
tratat petrarchist, de laudibus feminarum, dedicat unei împărătese, Ana de Boemia.677 În universul ficțional al textului chaucerian, zeul dragostei, Amor, îl ceartă pe poet în versurile prologului operei fiindcă, prin traducerea Romanului Trandafirului și creionarea Cresidei, imagine a femeii trădătoare, nestatornice, l-a ofensat grav: i-a criticat și ridiculizat pe cei care îl slujesc, și mai ales pe femei. Zeița Alceste, metamorfozată în poem sub înfățișarea unei margarete 678, floare preferată a poetului, ia apărarea creatorului, promițând că el
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
894 Charles A. Owen, art. cit., p. 302. (trad. n.) 240 măsură, capabil a-l convinge pe naivul soț că se urcase acolo pentru a se lupta cu un om , numai astfel el având șansa de a redobândi vederea. Din trădătoare și adulterină, Mai se convertește în vindecătoare și salvatoare. știe să-l determine pe soț să creadă ceea ce vrea ea, să restabilească armonia inițială și să alunge orice suspiciuni. Mai este o donna demonicata prin infidelitatea de care se face
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cu Maria d’Aquino), insistând pe atmosfera și principiile dragostei curtenești: dragostea la prima vedere, curtarea femeii iubite pentru mult timp și în cel mai deplin secret, iubita de o frumusețe răpitoare, dar care, în cele din urmă, se dovedește trădătoare. Acțiunea poemului se desfășoară în străvechea Troie, protagoniștii fiind doi îndrăgostiți, Troiolo, fiul regelui Priam, și Criseida, în a căror poveste de dragoste un 947 „Numele celor mai multe personaje apar în Iliada lui Homer, dar cititorii medievali aveau cunoștințe restrânse despre
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
galeș, lunecos din fire [subl. n.]” 984 . Caută mereu să fie protejată, să găsească la cei din jur siguranța de care avea nevoie. O întâlnim în această ipostază, în debutul poemului, când cere ajutorul lui Hector, după plecarea tatălui ei trădător în tabăra adversă. L-a pierdut pe Calcas și urmărește sprijinul unuia dintre cei mai importanți cavaleri ai Troiei. Cade la picioarele lui Hector, aproape înnebunită de teamă și de durere. Își face așadar o apariție dramatică în spațiul ficțional
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
are în alt roman, Pacatele slugeriului, un sluger bun țintaș, un fel de campion la pistol viteză. Performanțele atribuite de Rosetti slugerului, pe vremea unor pistoale cu cremene, sunt absolut incredibile. Paloșul e utilizat eficient de Ștefan cel Mare împotriva trădătorului paharnic Ulea. La Delevrancea faza se petrece în culise. Domnitorul revine în scenă și se scuză oarecum pentru a fi folosit semnul puterii împotriva unui om neînarmat: „Murise înainte de a-l izbi.” Un regizor contemporan ne-a făcut plăcerea de
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
confuzia dintre cele două fenomene. Voi face referire la sonetul care oferă o definiție paradigmatică a dragostei În limba spaniolă, dată de Lope de Vega: Sleit și Îndrăzneț, chiar cu mânie, ești aspru și duios, și rece, darnic, cinstit și trădător, viteaz, fățarnic, vioi, tânjind, trăind o moarte vie; loc, tihnă doar Întru iubire-ți fie, vesel și trist, Înfumurat, slugarnic, viteaz, fugar, și-apoi plângând amarnic, sperios și mulțumit; și josnicie. Nu vrei să vezi o limpede-amăgire, otravă-ți pare
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
lor lucrurile par mai limpezi: știi pe cine ai în față și îți poți formula o atitudine fermă în ceea ce îi privește, poți adopta un comportament corespunzător. Mai greu a fost cu echipele conduse de Snegur și Lucinschi, garnituri lașe, trădătoare, puse pe căpătuit, camuflate în mod cinic și fraudulos sub titulaturi democratice... În vizitele pe care le-am făcut în ultimii ani prin câteva capitale occidentale, am avut prilejul să adresez această întrebare unor interlocutori bine informați, funcționari de stat
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
din nou spiritul tutelar al lui Ștefan cel Mare, monumentala și glorioasa noastră tradiție patriotică (de aceea, probabil, am ajuns unde am ajuns - n. n.) și, în mod obligatoriu, blestemul-avertisment că cei care vor semna tratatul cu Ucraina vor fi considerați trădători. De asemenea, se sugerează că România se poate dispensa de umbrela NATO, păstrând - prin nesemnarea tratatului cu Ucraina - iluzia că va putea recupera teritoriile care i-au fost răpite în mod criminal după război. O asemenea judecată a lucrurilor e
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
căldură, mai înjură, dar fără consecințe în plan imediat. Toți par să fi căzut de acord că nu se poate schimba nimic. Cursul spre Moscova a fost stabilit de mult, cei pe care i-am ales în Parlament sunt niște „trădători și incompetenți”, ultimul „mecena” care s-a aciuat pe lângă instituție ne-a furat și s-a folosit de numele nostru, optzeciștii au pus mâna pe presa culturală, în fine, vinul e diluat și berea are un gust sălciu. „Am să
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Ștefan a înaintat până la București, ajutându-l pe Vlad Țepeș să urce a doua oară în scaunul domnesc (s.n. C.M.)". Această acțiune nu a fost defel lămurită, fiind în schimb valorizată afectiv prin contrast cu ceea ce a urmat: "niște boieri trădători, înțeleși cu sultanul, l-au ucis ca niște mișei (s.n. C.M.)"40 pe Țepeș. Sfârșitul luptelor cu turcii nu a fost inclus în tabloul general de război, ci în fragmentul ultim despre "însemnătatea domniei lui Ștefan", agravând distribuția incoerentă a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
vor supraviețui luptei, îndemnându-și soldații să nu se teamă de dușman, tot astfel și Isus le-a vorbit despre răsplata pe care o vor primi la sfârșitul luptei: celor credincioși le era rezervată moștenirea paradisului, iar celor lași și trădători pedepse dintre cele mai cumplite, în gheenă: Dar vă spun vouă prietenii mei: Nu vă temeți de cei care ucid trupul și după aceasta n-au ce să mai facă. Vă voi arăta însă de cine să vă temeți: Temeți
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
putem vedea că primii creștini nu erau în totalitate modele de sfințenie. Chiar și Apostolii se plâng deseori că unii dintre creștini erau bârfitori, apostați, sacrilegi, partizani ai unor doctrine false, venali, carnali, iubitori de certuri, provocatori de dezordini, recalcitranți, trădători și ingrați. Cei proveniți din suburbii au rămas în marea lor majoritate drojdia societății, cu povara mizeriilor lor morale, percepând învățătura Evangheliei în sensul politic revoluționar, ceea ce ne determină să credem că nu reușeau să fie niște cetățeni pașnici; cei
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]