7,762 matches
-
de reprezentanți al statului român. Prin asta dovedea apropierea de România și dădea dovadă de diplomație. România trebuia să termine războiul alături de Axa . MSR Mihai a fost de fapt calul troian al rușilor, pentru că Antonescu nu se aștepta să fie trădat tocmai de rege. Altfel gardă de fier ar fi rezistat în munți și ar fi capitulat în alte condiții mai avantajoase pentru România. Dacă tot este mare diplomat și prieten cu rușii (care și-au ucis monarhii) dece nu le
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
Majestatea Sa l-a jucat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Asta am simțit și eu! Felicitări! Restul... este doar tăcere! Băsescu e necioplit că de obicei și compromite un fost șef de stat român, dar nu atunci a trădat regele, evident, ci la 23 aug. ’44, când a dat lovitura de stat și practic a capitulat în fața rușilor fără nici un act de armistițiu semnat, ca să i-o ia înainte lui Antonescu (după ce balanța războiului înclină spre Aliați, acesta negocia
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
după ce termini studiile în America te vei întoarce. Aici îți este locul și aici este nevoie de tine. Mulțumim pentru ce faci! Regele a ales să iasă din istorie că Severing și nu ca Floquet. Lighioana politică de azi ar trădă că Iuda și tortură că Țurcanu: http://camarasdelumini.wordpress.com/2011/06/24/onoarea-la-romani/ foarte adevărat și corect articolul...respect! O să-mi fie dor de tine, om verde ce ești ... Mi-ai făcut o mare bucurie D-nule Bucurenci!!!!! Ai
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
totuși? Din nou tăcere, ca și cum răspunsurile sale urmau să vină în reprize. Intențiile inițiale începeau să se năruiască. Chiar locotenenții lui îl puteau vinde, măcar unul din ei râvnindu-i scaunul. Avea exemplul tiranului. Tocmai oamenii crescuți de el îl trădaseră și-l împinseseră într-un proces grotesc, urgent, după care ținuseră să asiste la execuție, pentru a se asigura că a dispărut originalul, ci nu vreo sosie a sa, pregătită să fie sacrificată. Pentru el, Gilda nu era doar o
Detenție buclucașă by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/10828_a_12153]
-
Faptul că "mopete din textul pe care îl scrie el însuși/ își face propriile închipuiri despre dânsul" constituie desigur un mod de a arăta că, la rigoare, se poate "face literatură chiar din condiția teoretică a literaturii" (Eugen Negrici), dar trădează în același timp un fel de neliniște ontologică provocată de descoperirea imposibilității de a trăi și altundeva decât în fictiv. Constatăm așadar că în spatele acestor "răsturnări" funambulești, care amestecă planurile într-o asemenea măsură încât nu se mai poate ști
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
încerce o adevărată voluptate ori de câte ori mimează mici narațiuni, secvențe desprinse parcă dintr-un roman sau dintr-o povestire, construind microuniversuri în care suverane rămân ludicul și simularea. Foarte multe "proeme" m.ivănesciene - chiar și acelea, de felul poveștii scurte, care trădează orientarea conștientă către valorile concretului prozaic, imediat, lipsit de transcendență - par a fi structurate conform unui principiu teatral. S-ar putea spune, în aceste condiții, că ne aflăm în prezența unei poezii "mimetice", dar avem de-a face, desigur, cu
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
ficționale aferente). Un poem se intitulează chiar mopete și ficțiunile. Aflăm că "mopete citește atent despre figmenta heterocosmica - / adică despre ficțiuni imposibile în cadrul acestei lumi -/ și care proiectează globuri cu încărcături de frumos, în câte un/ punct al lumii (...)". Fragmentul trădează, înainte de orice, preocuparea sistematică a scriitorului pentru surprinderea momentului privilegiat al intersectării de planuri. Însă amalgamarea diverselor "moduri de a fi" și obstinata tentație a corporalizării inefabilului sunt permanent luate parcă în râs tăcut (ironia discretă a pasajului nu poate
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
Puțin probabil la o fetiță de numai cinci ani și jumătate. De asemeni, întregul aparat al fonației părea, după spusa doctorilor, să fie întreg și la locul lui. Pronunția amalgamată și confuză a sunetelor, sau a pseudo-cuvintelor de origine necunoscută, trăda, totuși, o limpezime și o acuratețe aproape muzicală. Klaus își aminti că, la prima lui întrevedere cu Walburga cea mică, aceasta nu părea să fie un copil timid, ba dimpotrivă, a început pe dată a ciripi în păsăreasca ei, însoțind
Poetul din Hadernsee by Florin Gabrea () [Corola-journal/Imaginative/10849_a_12174]
-
în proză ritmată, chiar dacă era Ťmai seducătoareť, fiindcă Ťîn limba noastră franceză proza ritmată nu va fi niciodată gustată decît de diletanțiť. Nici la adaptare nu s-a recurs, dintr-un scrupul depotrivă artistic și moral, autorii ar fi fost trădați, iar publicul înșelat. Din fericire, notează Septime Gorceix, Ťprozodia română este suficient de înrudită cu a noastrăť, el susține chiar că a avut deseori mulțumirea de a fi putut să Ťcalcheze versul francez pe versul românescť. ŤAvertismentulť este urmat de
Acum 85 de ani - Antologie de literatură română în Franța by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/10996_a_12321]
-
amintiri se zvârcolesc de durere sub crengi și până și aerul respirat de noi amândoi roșu e acum și sălbatic o, nu cerceta scorbura inimii lui o, nu râvni în loc de psalm Pace ție umbra mea trecătoare cu memoria ce ne trădează îmi pun ordine în amintiri de o parte iluzii prea multe cu sângele lor subțiat m-au hrănit de cealaltă parte - fapte cu muchea tocită și patimi ecoul unor cuvinte rostite cât o cratimă cât o silabă cât un punct
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/11625_a_12950]
-
cu Marin Preda se întinde la nesfîrșit, iar ea ține cu tot dinadinsul să ne convingă că nimic din ce i se poate întîmpla unei femei ieșite din comun nu-i este străin. Faptul că memoria (privită ca zestre) a trădat-o ades este explicabil. Mai puțin explicabil pentru o persoană inteligentă ca Nina este că, în iluzia de a și-l trece pe tînărul Preda în întregime la zestrea sa, nu scapă nici o ocazie de a o denigra pe Aurora
Riscul de a privi memoria ca zestre by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11154_a_12479]
-
le-a închinat, cu cât e vorba de o valoare care își are rădăcinile în potențialul său creator, de adevărat artist și șlefuitor al cuvântului. E necesar să pătrund în laboratorul creației sale, pentru că numai astfel dimensiunea scrisului său își trădează secretul depășindu-și limitele mult dincolo de aparențe; aparențe îndeobște agreabile, dar nu tocmai ușor de descifrat în profunzimea lor, acolo unde ea intervine. Ceea ce a scris Pavel despre mine se situează în principal sub semnul intuiției și al acumulării memoriale
George Radu Bogdan versus Pavel Șușară by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/11728_a_13053]
-
sui generis, fiind sustrasă oricărei rigori; cu alte cuvinte, exploatarea nu e supusă și unui control, intuiția fiind suficientă în a suplini lipsa raportării întocmai la realitate. Realitatea concretă intră astfel în opoziție cu realitatea imaginară, fără ca ultima s-o trădeze propriu-zis, pentru că acționează un proces de substituire căruia nu-i scapă mobilul esențial: acela de a servi adevărul poetic, punându-l în slujba unei cauze prin excelență nobile. Și aceasta pentru că e vorba nu numai de artă, ci și de
George Radu Bogdan versus Pavel Șușară by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/11728_a_13053]
-
lui cu picioarele pe umerii lui nicolae tzone la rîndul lui cu picioarele pe umerii lui nicolae tzone merge pe drumul de litere care se naște concomitent cu fiecare pas pe care-l face cu fiecare respirație pe care o trădează merge și nu se împiedică merge și nu cade nu se prăvălește în praf sau firește în frunze sau firește în cine știe ce apă mai mult sau mai puțin tumultuos curgătoare merge uite chiar pe vîrfuri un șir întreg de nicolae
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/11515_a_12840]
-
cutele zilei abia dacă mai e loc pentru o biată întoarcere. peste pragul ei trecem din mînă în mînă norii tăcuți. în ușă nu mai bate nimeni. nimeni nu mai dă drumul hergheliilor noctambule. trăim doar atît cît să nu trădăm prea tare moartea. peste apele negre trece sîngele nostru desculț. pe malul celălalt - salutăm trecătorii cu ceremonioase semne de humă. povestim despre amintirile din care am plecat cu bilet de voie. ne întoarcem iară și iară între filele adîncului, ce
poeme de uitare și descompunere scîndura neagră de cer by Ioan F. Pop () [Corola-journal/Imaginative/11492_a_12817]
-
din simplul motiv că ne e somn. Dar ce nevoie avem, în fond, de o mărturie venind din partea unui om care deja nu mai crede în ceea ce spunea acum zece pagini? De ce să luăm în serios pe cineva care se trădează deja de unul singur și nesilit de nimeni? Ceea ce se întâmplă aici e că opere care, la prima vedere, se prezentau drept devastatoare în duritatea lor gravă, nici măcar nu-și iau subiectul în serios. Ele devin automat un fel de
Droguri și hobbiuri by Alex. Cistelecan () [Corola-journal/Imaginative/11905_a_13230]
-
o casă veche, foarte frumoasă, cu ziduri groase, ca de cetate. Tot ce se afla acolo - începînd cu mobila și tablourile și sfîrșind cu antichitățile așezate în firidele adînci ale ferestruicilor - era în perfect acord cu acea construcție medievală și trăda un bun gust desăvîrșit. Am aflat că proprietara, care era profesoară, se afla în Canada. Camera în care am fost instalată se afla la etaj. Ca să ajung la ea, trebuia să urc o scară interioară. Într-o dimineață, cînd am
La un festival închinat României by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11130_a_12455]
-
Vinea, cu un aer de conjurat și "cu ochii-i sclipitori pironiți" asupra noastră, "cu jobenul pe ceafă", "iar mîna care ținea luleaua, cu degetele pătate de cerneală, ca și numărul proaspăt din Românul, care-i ieșea din buzunar, îi trădau meseria". La urma urmelor, ce vrea să spună, decodificat, acest cifru? Post-scriptum Conjuncturi biografice și politice au făcut ca în jurul trioului Dumitriu-Stahl-Vinea să se țeasă o adevărată rețea de suspiciuni și insinuări în privința paternității operelor acestor scriitori: Pentru a-l
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
prin saluturi către lumea antebelică, prin generoasa integrare a "reînnoiților" și "oropsiților" din "generația de aur". Generația anilor '60 vădește o anume ambiguitate cînd privește îndărăt; ea îi descoperă pe interbelici, ca și "placa turnantă", dar cu anume stînjeneală, care trădează o înrudiere cam nedorită. Eu de aici aș porni o analiză a realizărilor ca și a minusurilor acestei categorii de scriitori: de la hibriditate la incertitudinea privind propria identitate și propriul plasament în evoluția culturii române. Un Paul Cornea, un Ovid
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
aici abaterea de la normele ei, cum ar fi meditația din Pămînt asupra energiilor latente ale cuvîntului, unde forțele obscure ale logosului (sau ale puterii?!) au efecte imediat punitive asupra celui ce le folosește. Cu atît mai mult nu-și va trăda Nichita Stănescu "temperamentul oniric fundamental" (Gaston Bachelard) în straniul poem Ardea spitalul, început cu versul "Ce vis ciudat mă străbătu azi-noapte". Scris în 1955 și publicat în ,,Gazeta literară" din 21 martie 1957 sub titlul 1907, el rămîne memorabil prin
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
din care se află că Vasile Gafencu lucra la tăiat pădurea și cerea pesmeți și usturoi. Vasile Gafencu moare pe 16 martie 1942, în lagărul sovietic, ca un mucenic jertfit pentru neamul românesc și întru Hristos. El nu și-a trădat credința. Camarazii de suferință ai lui Valeriu Gafencu au recunoscut în acesta „educația” ireproșabilă a părinților Vasile și Elena: „Fiul lui Vasile Gafencu (un bun gospodar din Sângerei-Bălți, fost deputat în Sfatul Basarabiei), născut în 1920, Valeriu, moștenește de la părinții
TATĂL SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380602_a_381931]
-
îi abandonarăm Să trăiască-n silnicie Suntem mulți plecați în lume Pentru casa și simbrie Căci doreau să ne sugrume Securiști de Românie Ne-au răstălmăcit trecutul Negustorii de sclavie Pentru-a ne fură avutul Șarlatani de Românie Ne-au trădat lifte străine Prozeliți de anarhie Susținuți de oficine Trădători de Românie Ne-au furat pământul țării Prin jaf și fum de tămâie Sfinții imbecilizării Patriarhi de Românie Ne-au lăsat fără armata De-am ajuns o Colonie Ne-au furat
POEME DEDICATE CONGRESULUI „ACŢIUNEA UNIONISTĂ 2012” de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380614_a_381943]
-
mai cred și promovează valorile europene. A venit vremea să închidem noi, pe dinlăuntru, poarta Schengen unei Europe musulmane, reprezentate de Saint Denis, Molenbeek, Rotterdam sau Andaluzia, să nu ne mai lăsăm umiliți de o Europă socialistă care și-a trădat originile și rădăcinile creștine pentru a face loc Islamului fundamentalist. Ipocrizia lui Merkel, Hollande sau Junkers nu mai are limite: pentru ei refugiații teroriști islamiști sunt mai buni europeni, decât românii creștini, locuitorii milenari ai Europei. Azi, în România, vizita
EUROPA ISLAMICĂ NE-A ÎNCHIS UŞA SCHENGEN ÎN NAS ! de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1789 din 24 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380629_a_381958]
-
înscrie pe o traiectorie direcționată numai spre înălțimile care vibrează sub încărcătura unui lirism nuanțat, izvorând din multitudinea trăirilor lirice în anumite ocazii și la anumite intervale de timp. Poezia Dorinei Stoica din acest volum este de factură modernistă. Ea trădează o mare sensibilitate, e o poezie liberă și relaxantă, cu un vers alb, limpede și simplu. Modul personal de a percepe lumea, complexul de sentimente, de vise, de gânduri, nevoia de refulare a trăirilor interioare, îi creează un profil poetic
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
Să ne solidarizăm cu tinerii de la Chișinău. Să cerem invalidarea alegerilor de către Curtea Constituțională” declară diaspora care cheamă la un miting de protest pe 15 noiembrie. Să fim cu toții alături de tineri care în pofida faptului că în repetate rânduri au fost trădați (mă refer în primul rând la visele tinerilor de la 7 aprilie 2009, călcate în picioare pe parcursul acestor 7 ani în primul rând de Filat, în care s-a investit multe speranțe și care trebuia să devină un erou național prin
AM PIERDUT ALEGERILE DAR… de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380639_a_381968]