385 matches
-
independenței României, Dumitru Brătianu se pronunța împotriva cooperării cu armata țaristă peste Dunăre („în Turcia“), susținând - și în această privință avea dreptate - că, de regulă, o mare putere nu-și respectă tratatele încheiate cu un stat mai mic („Cât de tractatul de alianță ce am fi încheiat sau ar fi să încheiem cu puternica noastră vecină se poate zice că el este o mare onoare pentru noi; să nu uităm însă că tractatele, de au o valoare reală între două staturi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
încheiate cu un stat mai mic („Cât de tractatul de alianță ce am fi încheiat sau ar fi să încheiem cu puternica noastră vecină se poate zice că el este o mare onoare pentru noi; să nu uităm însă că tractatele, de au o valoare reală între două staturi de o putere egală, când sunt încheiate între o putere foarte mare și o putere foarte mică, ele devin adesea o cursă pentru cei slabi care se încred orbește întrînsele“ - O datorie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ne liniștește, chiar frica cea mare, foarte mare - frică care sunt sigur că o are și d. Dimitrie Sturdza - că ni se va relua și acea părticică din Basarabia luată întreagă la 1812 și care ni s-a redat prin Tractatul de la Paris... În adevăr, marele reformator al Rusiei, imperatorul Alessandru are o țară atât de mare, el are încă atâtea binefaceri de făcut în întinderea Rusiei, încât n-are nevoie să ne ia și acea bucățică de pământ din o
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
rămâne cea mai mică îndoială că suntem părăsiți de toți și că n-avem decât a face ce ne va lumina Dumnezeu“ - p. 2996); Mihail Kogălniceanu („Frica cea mare a noastră era ca Rusia să nu voiască a reveni asupra Tractatului de la Paris și ca împăratul Alexandru să nu cugete a reintegra hotarele imperiului său. Ei bine, prin aceste convențiuni împăratul Alexandru a fost mare ca totdauna. El prin act formal subscris de el ne garantează hotarele noastre“ - p. 3001); I.C.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
vostru Mathias și cu Cazimir al Poloniei. Așteptăm ajutoare și din Apus. Împreună, vom face mare război împotriva acelor "turci cumpliți". Și, vom scăpa cu toții de sila și sabia acelor păgâni. Rugați-vă pentru izbânda Creștinătății!" Noroc c-am pecetluit tractatele celea de ajutor, adaugă Duma. În sfârșit, am bătut palma cu Mateiaș. A pecetluit prietenia noastră dăruindu-mi Cetatea Ciceului: "S-o stăpânesc cu sănătate". Aiasta, oare, nu-i semn că vechea ură s-a stins și făgăduială de luptă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Măria ta nu respecți "Omagiul închinării personale"... "Să fie clar! amenință el. Să fie clar: până nu pune un genunchi în pământ, ca să presteze personal "Omagiul", cum cere "Codul cavaleriei", până nu se leapădă de cârdășia cu înfumuratul de Mateiaș, tractatul n-are nici o putere!" E culmea Iagelonul aista cu dihonia lui! răbufnește Ștefan scos din sărite. "Satul arde și baba se piaptănă"! Turcii bat la porțile Europei, și lui Cazimir îi arde de "omagii, cârdășii, închinări"!... E orb?! El nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Mă tem să nu ne lase cu ochii în soare, singuri-singurei, cugetă Stanciu. E ceva sigur pe lumea aiasta? cugetă Ștefan chinuit de gândurile sale. Trag nădejdea... Mă gândesc în fel și chip... Dar vor veni! De frică! Nu de dragul tractatelor și nici a sacrelor jurăminte. De frică! Și ei dârdâie de spaima otomanilor, ca și noi. Prea bine știu: de cade Moldova, Doamne ferește -, urmează la rând Polonia, Ungaria, "Creștinătatea" toată. Și-atunci, vor fi singuri... "De ce ți-i frică nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
umplută iar. M-au aflat la ananghie, m-au strâns cu ușa: "Vrei ajutor?! Închină-te!" M-am închinat! Veniți, fraților, la pomană! hohotește el. Vând ieftin blazonul de atlet al lui Hristos! Vând osanalele! Tămâia pontificală! Gogoșii sanctificați! Agheasma! Tractatele măsluite! Care mai pohtește?! întreabă vesel, dar deodată se strânge înfiorat. Dacă mă părăsesc?...rostește cu glas înăbușit, abia șoptit. Dacă mă lasă singur?... Vitejilor, vouă vă e teamă?! și se uită la Duma, la Șendrea, la Mihail. Nu ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Polybiu (sec. II î. Hr.), este așa de mare, încât și cei mai învățați de abia mai pot înțelege aceste cuvinte, de care se împiedică”; „«Totus prope mutatus est sermo», aproape întreagă limba latină s-a schimbat, ne spune Quintilian în tractatul său despre principiile artei oratorice” (Ib.). Apreciind evoluția limbii latine, prin viziunea învățaților latini, ca alterare și corupere, N. Densusianu arată că „pe când în Italia dialectul vechi latin se corumpe și se modifică, în provincii, din contră, limba romană vulgară
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
aproape?!... Ciurcu tatăl și fiul, precum și cel d-al șaselea expulzat, Corneanu, au trecut pe la Giurgiu, la Rusciuk. [războiul sârbo-bulgar] Pe când aceste evenimente se petreceau în România, o telegramă anunță o veste menită să mărească fierberea din București: bulgarii, împotriva Tractatului din Berlin, au proclamat unirea Rumeliei cu Bulgaria. Bineînțeles că la Constantinopole și la Belgrad, mai ales, știrea a produs o foarte neplăcută surprindere. Regele Carol, care se afla la băi, este chemat imediat în țară, iar guvernul ia oarecare
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
se procede la alegerea de domn, Costache Hurmuzache, raportorul comisiunei însărcinată cu redactarea unui proiect de mulțămire cătră puterile garante, cetește proiectul care are următoarea cuprindere: "1. Adunarea electivă a Moldovei rostește a sa adâncă recunoștință puterilor ce au subscris Tractatul de Paris pentru recunoașterea și garantarea drepturilor Principatelor Române, înscrise în capitulațiunele lor cu Imperiul Otoman. 2. Adunarea electivă, înaintea lui Dumnezeu și a oamenilor, declara că: Unirea Principatelor într-un singur stat și sub un principe străin din familiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
prin Strâmtori. Astfel că plenipotențiarii ruși la Congres au insistat asupra menținerii statu-quo-ului În această problemă, rezolvare cu care s-a declarat de acord și Marea Britanie. Ca urmare, În Tratatul de la Berlin a fost inclus art. 63, care stipula că „tractatul din Paris, de la 30/11 (sic!) Martie 1856, precum și tractatul din Londra, de la 13/25 Martie 1871, sunt menținute În toate acele deciziuni care nu sunt abrogate sau modificate prin stipulațiile de față” (s.n.) . În ceea ce privește clauzele referitoare la Imperiul Otoman
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
asupra menținerii statu-quo-ului În această problemă, rezolvare cu care s-a declarat de acord și Marea Britanie. Ca urmare, În Tratatul de la Berlin a fost inclus art. 63, care stipula că „tractatul din Paris, de la 30/11 (sic!) Martie 1856, precum și tractatul din Londra, de la 13/25 Martie 1871, sunt menținute În toate acele deciziuni care nu sunt abrogate sau modificate prin stipulațiile de față” (s.n.) . În ceea ce privește clauzele referitoare la Imperiul Otoman, înserate În Tratatul de la Berlin, acestea nu erau, așa cum s-
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
și a absolutismului. Toate națiile Europei, nu numai Rusia, doresc îndreptarea soartei popoarelor din Orient, dar nici o gazetă cuminte n-a susținut că Orientul trebuie dat pe mâna rușilor. La ordinea zilei se află două politici, una onestă și conformă tractatelor, alta aventurieră și setoasă de cuceriri. Tot ce ni s-ar oferi pentru a renunța la binefacerile tractatului de la Paris ar fi mic lucru. Nu suntem deloc în poziția de a opta pentru una din cele două părți, ținta noastră
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
cuminte n-a susținut că Orientul trebuie dat pe mâna rușilor. La ordinea zilei se află două politici, una onestă și conformă tractatelor, alta aventurieră și setoasă de cuceriri. Tot ce ni s-ar oferi pentru a renunța la binefacerile tractatului de la Paris ar fi mic lucru. Nu suntem deloc în poziția de a opta pentru una din cele două părți, ținta noastră e prescrisă de tractatul din Pariz. Când nația au încuviințat mijloacele pentru armată, au făcut-o pentru ca soldații
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
setoasă de cuceriri. Tot ce ni s-ar oferi pentru a renunța la binefacerile tractatului de la Paris ar fi mic lucru. Nu suntem deloc în poziția de a opta pentru una din cele două părți, ținta noastră e prescrisă de tractatul din Pariz. Când nația au încuviințat mijloacele pentru armată, au făcut-o pentru ca soldații noștri să apere vatra strămoșească, nu ca să prezenteze arma cuiva, deci tractatul de la Pariz ne impune de a apăra teritoriul nostru contra oricui ar voi să
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
de a opta pentru una din cele două părți, ținta noastră e prescrisă de tractatul din Pariz. Când nația au încuviințat mijloacele pentru armată, au făcut-o pentru ca soldații noștri să apere vatra strămoșească, nu ca să prezenteze arma cuiva, deci tractatul de la Pariz ne impune de a apăra teritoriul nostru contra oricui ar voi să ne calce."43 Se clarifică din nou poziția realistă a lui Eminescu. El știe că această opțiune e în concordanță cu orientarea pașnică a Europei, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
1, 7 și 8 din constituția turcească, având susținere și din partea Austriei și Germaniei. Savfet Pașa a răspuns conciliant, dând asigurări că "Poarta n-a avut niciodată intenția de a modifica poziția escepțională de care se bucură România în puterea tractatelor sale și că constituția otomană nu atinge nici într-un fel drepturile recunoscute ale României."45 În plus, Poarta recunoscuse cinci din cele șapte puncte din protestul Principatelor. Mai mult, Eminescu reține, ca noutate a zilei, o apropiere "foarte energică
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
lucid și nuanțat, s-a depărtat de magistru în ceea ce privește Basarabia. El a înțeles că zvonul "compensațiilor" din sudul Dunării erau pură legendă, ceea ce și o spune direct într-o scrisoare către Maiorescu, la 21 octombrie/2 noiembrie 1897: "Din protocoalele tractatului de Berlin și din însăși ideea politică a creării unui stat bulgar, rezultă pentru mine că o compensație teritorială în Bulgaria oricât de mare, pe care ar fi fost dispuși rușii să ne-o acorde în schimbul Basarabiei, e o legendă
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
marile scrieri politice în proză, redactate de exilatul Heliade în ritm febril (precum Souvenirs et impressions d’un proscrit - 1850 ori Mémoires sur l’histoire de la régénération roumaine - 1851) sunt scrise în același limbaj cu textele românești Descrierea Europei după tractatul de la Paris sau Românilor - trei epistole: indiferent de limbă, stilul rămîne. Iar stilul inventat de prozator cu acest prilej se regăsește parțial și în sintezele istorico-filozofice intitulate Biblice (1858) ori Equilibru între antithesi (1859-l869). Dacă sursele ideilor lui Heliade din
Întemeietorul by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5539_a_6864]
-
politici, d. Ion Brătianu se întoarce în capitală, frate - său [î]și dă demisia la 9 iunie și e ales prezident al Adunării, iar la 10 iunie se formează actualul cabinet I. Brătianu - C. A. Rosetti. În Berlin Reichsratul votează tractatul de negoț cu România. Cu ocazia aceasta partidul conservator german blamează presiunea făcută asupra României în cestiunea evreilor. {EminescuOpXIII 24} D. Dimitrie Brătianu, venind pe scaunul prezidenției Adunării, ține din nou un discurs foarte caracteristic, în care face grave acuzări
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
la orice sacrificiu de câte ori drepturile ori onoarea ei va fi în joc. Cu ocazia discuției răspunsului la mesaj, d. Carp declară, fără a angaja responsabilitatea coreligionarilor săi politici, că, în favorul unei comisii europene compuse din delegații tuturor puterilor semnatare Tractatului de la Berlin, ar putea să sacrifice în materie de poliție fluvială unele din drepturile suverane ale țării, daca prin acest sacrificiu s-ar garanta neutralitatea Dunării și mediat a țării. Neputîndu-se însă obține o asemenea comisie colectivă a Europei întregi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
trebui să primească o a treia putere moderatoare căreia să-i încredințeze chiar prezidenția. Dar în favorul unei comisii compuse astfel d-sa crede că țara nu trebuie să renunțe la nici una din prerogativele suveranității sale. D. Carp crede că Tractatul de la Berlin cuprinde o lacună. Guvernul e asemenea de părere că în privirea aplicării regulamentelor nu se poate face nici o concesie ce ar atinge suveranitatea țării, dar, în privirea dreptului de supravegheare, maniera de-a vedea a guvernului e foarte
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
suveranitatea țării, dar, în privirea dreptului de supravegheare, maniera de-a vedea a guvernului e foarte laxă. D. Maiorescu, susținând proiectul de răspuns al minorității, dezvoltă un program întreg de reorganizare conservatoare înlăuntru. D. Lahovary e de opinie că, de vreme ce Tractatul de la Berlin nu zice nimic despre aplicarea și supraveghearea aplicării regulamentelor, ci numai despre facerea lor, pe care-o atribuie Comisiei Europene din Galați, reintrăm în dreptul comun al ginților, conform căruia aplicarea se face de fiecare stat ca suveran pe
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
regulamentelor, ci numai despre facerea lor, pe care-o atribuie Comisiei Europene din Galați, reintrăm în dreptul comun al ginților, conform căruia aplicarea se face de fiecare stat ca suveran pe malul său și supraveghearea de țările Europei cari au subsemnat tractatul. Din momentul ce această supravegheare nu se face numai de o singură putere în mod separat și pentru un interes esclusiv, nu poate să atingă nici drepturile, nici interesele noastre. Liberalii independenți (grupul Vernescu-ionescu ) cer de la guvern să 24 {EminescuOpXIII
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]