1,181 matches
-
DACIA, publicație apărută la București lunar, între februarie și mai 1931. Director: C. Popescu-Pasăre; prim-redactor: Dem. Rădulescu. Revistă „de propagandă culturală” cu orientare tradiționalistă, D. își propune „redeșteptarea sentimentului național și moral în cultură”. Publică portrete de personalități istorice (Traian, Decebal), maxime, cugetări; menționează ultimele volume apărute la Editura Cartea Românească, între care Însemnări din războiul nostru de Mihail Sadoveanu, Nostalgii marine de Ion
DACIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286647_a_287976]
-
adresam grupului, am spus „Veți reuși abia atunci când elevii voștri vă vor ruga să-i testați”. Spre sfârșitul anului școlar, mi-a trimis o scrisoare. Scria doar atât: „Dr. Daniels, am reușit!”. Nici una dintre criticile acestei abordări adresate de profesorii tradiționaliști nu a fost susținută de studii credibile. Cu toate acestea, cercetări care susțin fluența ca metodă eficientă de învățare sosesc din numeroase surse care nu au nici o legătură între ele. Cercetarea forței motoare a performanței Richard A. Schmidt (1991) a
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
parțială în „Contimporanul”, mai pronunțată, dar nu integrală, în celelalte reviste de orientare convergentă. La „Contimporanul” colaborează nu doar moderniști independenți de curentul promovat de revistă, precum Ion Barbu, B. Fundoianu, Tudor Arghezi, Al. A. Philippide, Ion Minulescu, ci chiar tradiționaliști, de la Ion Pillat la Sandu Tudor și Ilarie Voronca; ei se întâlnesc cu Victor Eftimiu, Cezar Petrescu, Al. O. Teodoreanu, Vasile Savel, Ion Sân-Giorgiu, Sergiu Milorian. În periodicele de mai scurtă durată și mai consecventă atitudine de frondă, stilul constructivist
CONSTRUCTIVISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286389_a_287718]
-
pentru sămănătorism, ci lipsa de gust artistic și tendința de a impune o „dictatură culturală”. Dintre moderni, scriitorul lui favorit este, neîndoios, Arghezi. A dus ani în șir o luptă cu N. Iorga, G. Bogdan-Duică și alți lideri de opinie tradiționaliști, obstinați în refuzul lor de a accepta cel mai important produs al modernității românești. Acțiunea critică a lui C. începe odată cu apariția volumului acestuia Cuvinte potrivite (1927). Când Premiul Național de Poezie este acordat obscurului versificator Alfred Moșoiu, și nu
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
cum se traduce cuvântul turcesc „biulbiul” (privighetoare) din titlul unui poem. Demonstrația este bună, coerentă, utilă, chiar dacă pentru a fi înțeles criticul simplifică mult universul plin de ambiguități al poemului (o arhitectură de ambiguități). În același stil sunt analizate filonul tradiționalist, erotica, etosul, arta poetică și tema religiosului („între credință și tăgadă”) în lirica lui Arghezi. Multe din idei vor intra în exegeza argheziană ulterioară. C. însuși a continuat să urmărească, cât timp a avut dreptul să publice, fenomenul arghezian, scriind
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
publice, fenomenul arghezian, scriind despre toate cărțile poetului. I s-a reproșat nota accentuat didactică și schema prea rigid raționalistă a viziunii critice. Reproș în bună parte îndreptățit, dar trebuie admis că pentru a înfrânge inerțiile, îngustimile și intoleranțele criticii tradiționaliste (în speță pe N. Iorga, și prin el un public larg, format la școala Coșbuc și Vlahuță), criticul a fost nevoit să folosească în demonstrație arme simple și convingătoare. A reușit. Dintre lovinescieni, C. este primul care îmbrățișează în chip
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
în sensul poeților damnați, dar cu o conotație de milă creștinească. C. nu este o intimistă; ea cultivă uneori o poezie oraculară, cu dactili agresivi. Alteori preferă imaginile agreste, într-un grațios „joc secund”. Lirica sa este totuși de factură tradiționalistă, o viziune a lumii structurată în linia lui Pillat și Fundoianu (ciclul 10 sonete la Posada). „Nevrozele” au evoluat însă spre un onirism terapeutic (Hipertiroidiană). În 1998 apare un volum neobișnuit: Marin Preda, Scrisori către Aurora. Eugen Simion-Aurora Cornu, Convorbiri
CORNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286427_a_287756]
-
cititorilor și rubricile „Duh și slovă” și „Pagina literară”. În numărul 218, este anunțată lansarea suplimentului literar „Basarabia literară”. După acest număr, „Pagina literară” din cotidian a fost suspendată, menținându-se doar rubrica „Duh și slovă”, cu o orientare net tradiționalistă. B. a beneficiat de numeroase colaborări ale unor personalități literare din întreaga țară. Poeziile publicate în ziar au fost semnate cel mai adesea de Octav Sargețiu, I. Buzdugan, O. Crușevan, Al. Negură, Sergiu Matei Nica, Ioachim Fuiagă, Al. Bardier. La
BASARABIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285663_a_286992]
-
B. a încercat o nouă formulă prin abordarea în poezie a unei tematici care de obicei formează obiectul științelor exacte. Un amplu poem, Pământul, evocă geneza și istoria planetei, erele geologice, apariția omului. A teoretizat poliritmia, experimentând-o, pe teme tradiționaliste, în poema Țăranii. Vorbește, pentru prima dată la noi, despre versul polifonic și Poliritmicele sale anunță noi tehnici ale poeziei. Când reușește să se desprindă de modele și să exprime cu spontaneitate impulsurile sufletului (Sorin), lirica lui capătă simplitate, și
BELDICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285682_a_287011]
-
chiar parabolic, între care: Iisus al doilea, Un linșaj, Moș Niculae, Fizionomistul, Un roman de iubire, Doi vecini. În ce privește proza, sunt de consemnat, în afara textelor argheziene, contribuții remarcabile ale altor scriitori. Deși dintre ei nu lipsesc cei de factură mai tradiționalistă, precum Mihail Sadoveanu, Ionel Teodoreanu, I. Peltz, preferați sunt totuși moderniștii de felul lui Urmuz, descoperit postum, M. Blecher, care debutează aici în 1930, Geo Bogza, F. Aderca. Ultimul este, de fapt, cel mai constant colaborator al revistei, fiind foarte
BILETE DE PAPAGAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285739_a_287068]
-
literară”, „Viața Basarabiei”. Poeziile au fost adunate în plachetele de versuri Dragostea văzută de poeți (1939, volum colectiv), Poeme (1940) și Calea cu spini (1941). După război, publică fabule, epigrame, poezie umoristică, mai ales în „Urzica”. Concepută într-o manieră tradiționalistă, cu nuanțe folclorice, poezia lui B. este axată, mai ales, pe motivul evocării meleagurilor natale. A tradus literatură rusă și sovietică. SCRIERI: Dragostea văzută de poeți (în colaborare), București, 1939; Poeme, București, 1940; Calea cu spini, București, 1941. Traduceri: G.
BLOCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285765_a_287094]
-
structurii populației. Persoanele educate nu mai consideră că investiția care le garantează siguranța în viitor constă în numărul mare de copii, ci investiția în calificări profesionale. Obțin venituri mai mari, economisesc mai mult și investesc mai mult. Depășesc limitele comportamentului tradiționalist din economia de subzistență și iși alocă energiile intelectuale de timp și financiare pentru însușirea oportunităților de câștig suplimentar. La rându-le, vor investi mai mult în educarea copiilor. Teoria capitalului uman a recunoscut importanța acumulării unui capital pentru creșterea
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
nouă ordine în Orientul Mijlociu și în Golf, bazată pe respectarea strictă a perceptelor islamice. Aceștia speră să înlăture prezența occidentală din regiune, împreună cu sprijinul Occidentului pentru regimurile locale. Acest nou tip de rețea teroristă, deosebit față de grupurile teroriste naționaliste mai tradiționaliste, va fi mai dificil de contracarat decât erau grupurile politice și naționaliste din perioada cuprinsă între anii 60 și 80. Extremiștii islamici sunt mai mobili la nivel global, mai letali, mai adaptabili și găsesc mai ușor sprijin în afara granițelor. Amenințarea
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
și o lege a autonomiei locale, satele nu au fost nicicând lăsate să se dezvolte. Legea a fost apoi abolită, pentru că așa se putea asuma de la oraș un rol mai mare. "Astfel, sufletul țărănimii în loc să se arate așa cum este: religios, tradiționalist și conservator, îl găsim botezat cu etichete de import: liberal și democrat" (Rădulescu-Motru, 1998: 344). Este o repliere de genul celei expediate de Hermann Keyserling pentru nevoia prezentărilor sale la nivel macro. Fără îndoială, Keyserling vedea țărănimea de la noi ca
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
comune puține, rude puține etc.), cu atât atracția urbanului este mai mare; numeric aceștia ar avea o pondere mică. 2. Săteni inconsecvenți și/sau ambivalenți deschiși la schimbare fără să renunțe la conformism; aceștia ar reprezenta segmentul majoritar. 3. Săteni tradiționaliști sunt neîncrezători în efectele pe care ceea ce este modern le poate provoca; ei sunt și cei mai puțin numeroși. Proliferarea acestor tipuri precum și diversificarea cancerigenă, fără nici un punct de contact cu raționalitatea, cronicizează starea în care ne aflăm. Chiar dacă se
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
atât definițiile mai importante, cât și perspectivele de abordare curente din literatura de specialitate, urmată de analiza empirică, cantitativă și calitativă a datelor disponibile relevante pentru cele trei concepte. Am încercat aici să surprind ce înseamnă a fi modern sau tradiționalist din punctul de vedere al locuitorilor a două comunități rurale din Ardeal, în ce măsură putem găsi în realitatea socială a două sate românești de astăzi, elemente ce țin de postmodernitate, și în ce măsură întreg ruralul românesc prezintă o orientare tradiționalistă, modernă sau
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
modern sau tradiționalist din punctul de vedere al locuitorilor a două comunități rurale din Ardeal, în ce măsură putem găsi în realitatea socială a două sate românești de astăzi, elemente ce țin de postmodernitate, și în ce măsură întreg ruralul românesc prezintă o orientare tradiționalistă, modernă sau postmodernă. Capitolul patru se focalizează asupra acelui cadru, în același timp spațial, temporal, social și cultural, care este comunitatea. Într-o lume în care se vorbește tot mai mult despre declinul comunității, analizele legate de acest cadru de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
asemenea prin capitalul material, uman, simbolic mai bogat decât al celor ce se tem de schimbare (sunt mai tineri, au o educație mai bună, resurse financiare mai mari). Cei ce se tem de schimbare și o evită manifestă atitudini mai tradiționaliste (fatalism, pesimism în legătură cu viitorul, consum mediatic scăzut, evitarea riscului, lipsa de interes pentru viața politică și socială). Capitalul lor este mai sărac (sunt preponderent vârstnici, văduvi, agricultori, cu surse de venit dependente de ajutorul statului și cu o educație mai
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de sens la nivelul simțului comun. Ce înseamnă însă a fi modern din punct de vedere sociologic și mai ales care este sensul termenului de modern când el este raportat la două comunități rurale din Ardeal? Ce înseamnă a fi tradiționalist în același context? În ce măsură putem găsi în realitatea socială a două sate românești de astăzi, elemente ce țin de postmodernitate? Și în ce măsură întreg ruralul românesc prezintă o orientare tradiționalistă, modernă sau postmodernă? Acesta este punctul de pornire al acestui studiu
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
raportat la două comunități rurale din Ardeal? Ce înseamnă a fi tradiționalist în același context? În ce măsură putem găsi în realitatea socială a două sate românești de astăzi, elemente ce țin de postmodernitate? Și în ce măsură întreg ruralul românesc prezintă o orientare tradiționalistă, modernă sau postmodernă? Acesta este punctul de pornire al acestui studiu. Desigur problematica modernizării și implicit cea a tradiției este una complexă prin faptul că teoretic, toate aspectele vieții umane i se circumscriu se poate vorbi de o modernitate socială
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de dezvoltare; societățile nu devin mai raționale, mai secularizate, pe măsură ce se industrializează (credințele și practicile religioase persistă în ciuda industrializării și modernizării intense); schimbarea culturală produsă prin modernizare nu înseamnă neapărat americanizarea societății (de fapt Statele Unite prezintă tabloul unei societăți mai tradiționaliste decât țări la fel de prospere din Nordul Europei). Iar ipoteza că dezvoltarea economică produce schimbări majore în sistemul de valori și în mentalitatea unei societăți, se confirmă prin studiile cele mai recente. 2.3. Postmodernitate Conceptul de postmodernitate utilizat fie în
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mai înclinate spre schimbare. Interesant este că față de al doilea val al cercetării, realizat în 1997, tendința este de a opta mai mult pentru precauție în 1999 și mai puțin pentru îndrăzneală, ceea ce indică o concentrare mai mult spre polul tradiționalist. În cele două sate analizate în cadrul studiului de caz, deschiderea la schimbare este mai mare decât la nivelul populației rurale a României (deși rezultatele trebuie interpretate cu precauție, pentru că itemii utilizați în cercetarea noastră și în EVS nu sunt similari
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
un suport permanent pentru identitatea națională și inclusiv prin faptul că instituțiile statului au avut după 1989 o relație activă, nu doar formală cu instituția religioasă (Dungaciu, 2004, Heintz, 2004). Concluzionând, am putea spune că românii se plasează la polul tradiționalist în ce privește credința și participarea religioasă. Atitudinea față de rolul femeii în societate este tratată pe larg în EVS 1999, printr-o serie de itemi ce pot fi văzuți în graficul și tabelul de mai jos. Pentru a obține o imagine mai
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ale tradiției, modernității și postmodernității nu putem face o comparație). Prelucrarea rezultatelor a demonstrat că, legat de cea mai mare parte a atitudinilor și comportamentelor, opinia în cele două sate este similară, neexistând diferențe majore. Locuitorii celor două sate sunt tradiționaliști prin faptul că au o atitudine fatalistă față de viață (vezi Anexa 3, punctul 3), valorizează economisirea în detrimentul consumului, nu își planifică acțiunile, preferă o atitudine minimalistă în ce privește autorealizarea și apreciază cinstea. În același timp, sunt înclinați spre modernitate prin faptul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
să pună interesele proprii pe primul loc și de asemenea preferă o atitudine mai individualistă. Diferențele între cele două sate nu sunt pentru cea mai mare parte a itemilor semnificative statistic, ceea ce înseamnă că locuitorii celor două sate sunt la fel de tradiționaliști (moderni). Singurele diferențe semnificative statistic, cu alte cuvinte singurele atitudini sau comportamente care diferă, sunt: cele legate de imitație (tălmăcenii au un comportament mai imitativ pe când cei din Ludoș acționează mai degrabă orientându-se după voința proprie); și cele legate
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]