9,719 matches
-
pregătire științifică, au îm pânzit rafturile librăriilor cu produsele lor deplorabile. Ediția de față nu face excepție. Cele două Ionițe, Irina și Cristina (interesant e că, deși pe pagina de titlu apar doi traducători, la p. 11 se citește Nota traducătorului [!]), traduc cum li se pare lor că sună bine, introduc sau, dimpotrivă, omit cuvinte, aspecte ce schimbă sensul ideilor, apelează la o topică ce năucește pe cititor prin nebulozitatea ei, nu catadicsesc să verifice semnificația unor termeni, nu cunosc geografie
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
191), „traducere” a lui „cosmopolitan” de la p. 94 din original (corect ar fi fost „cosmopolit”) etc. Prin urmare, recunoscând importanța traducerii în limba română a lucrării lui Bowersock, nu putem decât să deplângem faptul că n-a avut parte de traducători și editori competenți. COSTIN CROITORU, Roman discoveries in the East Carpathian Barbaricum (1st century B.C.-5th century A.D.), Istros Publishing House, Brăila, 2011, 625 p., ISBN 978-973-1871-77-6 Costin Croitoru este muzeograf la Muzeul din Brăila și arheolog specialist, după cum o
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
dezvăluia în Ion Pillat și un profesor, un “privat dozent”, aducând la cunoștința auditorilor de curs liber cele mai recente sinteze în materie, cu necesarele întoarceri la precursori. O lungă și valoroasă serie de asemenea conferințe, dublând un tot atât de exersat traducător, este cuprinsă în cel de al cincilea volum de Opere, recent apărut - în partea întâi - la Editura “Du Style”, ediție îngrijită, notă asupra ediției, bibliografie, note, referințe critice, tablou sinoptic, indice, de Cornelia Pillat - prefața de Mircea Martin. Miezul acestui
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
de munte?) Pier Emilio Boși, care publică În această revista mai multe articole despre România și cultură ei. O precizare. Peste trei decenii, românul filolog Ștefan Cuciureanu și-a trecut doctoratul cu o teza privind personalitatea și opera acestui filoromân, traducător din Eminescu: «Pier Emilio Boși e la letteratura romena». Enumerând câteva date biografice (și mai puțin bibliografice), amintim că Ștefan Cuciureanu s-a născut În anul 1911, În satul Hurjueni, comuna Fratautii Vechi (Suceava), si s-a stins din viață
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
cu știința comparatistă a literaturilor lumii, datorată profesorilor mei - academicienii Tudor Vianu, Edgar Papu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga -, am Înțeles rolul sau importanța unor valori culturale românești În arealul universal. De asemenea, ce reprezintă traducerile și cât de profesioniști trebuie să fie traducătorii! De aceea, m-am aplecat Într-un mod special asupra volumului de versuri De dragoste, ediție bilingvă : română /franceză, datorat lui Al. G. Croitoru. Autorul, venit pe lume la 8 decembrie 1933, În comuna Bogza, județul Vrancea, este absolvent al
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
Și nu sunt puțini. La o rapidă radiografiere a ținerii mele de minte, realizez că nu am auzit nici măcar o vorbă de tăgadă despre cel ce-a fost unul dintre cei mai importanți poeți ai generațiilor postbelice , totodată, dramaturg și traducător , dar, mai ales, prietenul de cuvânt românesc nealterat, Cezar Ivănescu. Incomod și erudit... , două cuvinte care sugerează esența portretistică a celui căruia Constantin Noica Îi mărturisea cu admirație: Am vibrat deosebit la glasurile unor poeme... am rămas rece la atingerea
Un ultim omagiu Omului, Actorului, Profesorului... Cornel Popescu (06.09.1944 – 10.03.2011). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Daniela Gîfu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1543]
-
Hărțuit În anii din urmă, considerîndu-se abandonat, părăsit de ciraci, victima a unei campanii Întreținută cu metoda (o „vînătoare de oameni”, zicea Basarab Nicolescu), Cezar Ivănescu Își preconizase sfîrșitul: „mă omoară știu, dar cu zăbava”. Poetul, care a fost și traducător și memorialist (dezordonat, justițiar, condamnînd cu franchețe - În cărți care au iscat scandal - ocultarea adevărurilor) a rămas o figură incomoda, singulară, cu orgoliu supradimensionat, lansînd acuzații furibunde. Un destin Învolburat, așadar, un inovator ispitit de chemarea arheitătii, cu o imensă
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
Autor al unor poezii de adâncime, cu conținut filosofic și existențial, traducător inspirat din Omar Khayyam, Rabindranath Tagore, Hafiz, Rainer Maria Rilke, posesor al unei culturi bogate și multilaterale (cuprinzând, pe lângă literatură muzica, estetica și artele plastice), George Popa este unul dintre cei mai luminați intelectuali ai Iașului contemporan. Deși observă cu
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
300 pagini. Foarte mult m-a mișcat chemarea telefonică a lui Alain Paruit. Însuși faptul că el mă solicitase cu traduceri din Cezar Baltag, acum doi ani, mă umpluse de mândrie, căci A.P. este cel mai mare și mai fertil traducător din limba română în cea franceză! Născuți în același an și aceeași lună, eu sunt mai bătrân cu... o săptămână! Adeseori am râs de această "înrudire astrologică". Alain e foarte prins cu nenumăratele sale tălmăciri (pe ușa studioului său din
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
puteam spune că aveam 62 de ani - cinci zile mai târziu, intram în al 63-lea. Ne-am cunoscut anul trecut la Botoșani, unde eu ajunsesem cu un autocar al Uniunii Scriitorilor, direct de la Neptun. Participasem la un colocviu de traducători din românește în limbi străine (am tradus, prin 1994-1995, două masive volume de poeți români, apăruți la Fundația Culturală Română; ulterior, cu un sumar sporit, în 2005, o a doua ediție cu vreo 90 de poeți dați de mine pe
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
Ardealului ca tărâm al suferinței românești, cuprinzând mai cu seamă un patetic și convingător protest liric împotriva Dictatului de la Viena, care sfâșia Transilvania în toamna anului 1940. În fine, Emil Giurgiuca este unul dintre cei mai harnici și mai talentați traducători din literatura maghiară, comparabil cu Ion Chinezu, criticul de la Gând românesc sau cu mai tânărul său coleg de generație Eugen Jebeleanu. A fost și premiat în două rânduri pentru excelența traducerilor din lirica maghiară. Antologia centenară, alcătuită cu pricepere și
Antologie centenară by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/9978_a_11303]
-
Eliade în domeniul său : “stilul lui atât de clar doarece el se adresa unui public inteligent”. Iar interesul lui Eliade pentru “irațional” a apărut ca un nou subiect atât de intrigant pentru comunitatea intelectualilor. Incitante sunt relatările lui Alain Păruit, traducătorul în franceză a operei literare a lui Eliade. Acesta ne destăinuiește cum observa tineri citind “Istoria Religiilor” în metroul Parisului. Cartea lui favorită era “La Țigănci” în care el subliniază perfecțiunea stilului lui Eliade, unde fiecare cuvânt este important, semnificativ
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
se referă la mintea înspăimântată în admirația față de un lucru de preț. Deci, asta se înțelege prin «contemplatio stuporis», când mintea este înspăimântată și uluită de recunoașterea lucrurilor mărețe și minunate”. Ultima propoziție îi aparține fără echivoc lui Origen, nu traducătorului său, Rufinus; de asemenea, din examinarea întregii predici reiese clar că nu se referă strict la o viziune mistică, ci la o formă de recunoaștere sau înțelegere teologică<footnote A se vedea Hal Koch, Pronoia und Paideusis, Berlin și Leipzig
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
a scufundat într-un nemeritat anonimat în pragul veacului nostru, atunci desigur că pe primul loc trebuie menționat, Dimitrie Cuclin (1885 - 1978). Figura de enciclopedist autentic de statură renascentistă (compozitor, filosof, muzicolog, profesor, literat, bizantinolog, instrumentist, critic muzical, folclorist, eseist, traducător etc.), ocolit și neglijat de proprii săi colegi de breaslă, înlăturat cu bună știință de Academia Română atât în viață, cât și în posteritate, Dimitrie Cuclin face parte din „marii” Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor care la venerabila vârstă de 93 ani
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
începutul anixandarelor Într-o situație asemănătoare sunt unele cărți și manuscrise muzicale din fondul Mănăstirii Sinaia provenind de la unul și același psalt, amintit mai sus, Gheorghe Ucenescu - ucenic al lui Varlaam Barancescu Sinaitul și al lui Anton Pann caligraf și traducător din limba greacă a unui important fond de cântări de cult, considerat deopotrivă de muzicologi și bizantinologi „psalt cu ca mai mare autoritate în Transilvania secolului XIX (...) profesor eminent, folclorist, compozitor, copist caligraf, pictor și miniaturist”<footnote onescu, Gheorghe C.
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Gazdele evenimentului, Monica Săvulescu Voudouri și Manuela Marinescu și-au întâmpinat oaspeții într-o atmosferă caldă, de familie, cu toții având numitori comun traducerea și iubirea pentru cultura românească. Participanții Monica Voudouri (președintele Societății Balkania Contemporană Atena), Monica Chihaia (jurnalist și traducător), Evghenia Țelenti (traducător), Adela Pricop (traducător), Mihai Dumitrescu (medic - tarducător), Agata Dunca (filolog - traducător), Marci Tănase (membru al Atelierului de Traduceri), Anca Chisăliță (consilier pe teme culturale al Ambasadei României la Atena), Ana Țuțuianu (jurnalist - traducător), Manuela Marinescu (președintele Asociației
`„O traducere proastă este un deserviciu adus literaturii române” [Corola-blog/BlogPost/93792_a_95084]
-
Săvulescu Voudouri și Manuela Marinescu și-au întâmpinat oaspeții într-o atmosferă caldă, de familie, cu toții având numitori comun traducerea și iubirea pentru cultura românească. Participanții Monica Voudouri (președintele Societății Balkania Contemporană Atena), Monica Chihaia (jurnalist și traducător), Evghenia Țelenti (traducător), Adela Pricop (traducător), Mihai Dumitrescu (medic - tarducător), Agata Dunca (filolog - traducător), Marci Tănase (membru al Atelierului de Traduceri), Anca Chisăliță (consilier pe teme culturale al Ambasadei României la Atena), Ana Țuțuianu (jurnalist - traducător), Manuela Marinescu (președintele Asociației Armonia)au avut
`„O traducere proastă este un deserviciu adus literaturii române” [Corola-blog/BlogPost/93792_a_95084]
-
Manuela Marinescu și-au întâmpinat oaspeții într-o atmosferă caldă, de familie, cu toții având numitori comun traducerea și iubirea pentru cultura românească. Participanții Monica Voudouri (președintele Societății Balkania Contemporană Atena), Monica Chihaia (jurnalist și traducător), Evghenia Țelenti (traducător), Adela Pricop (traducător), Mihai Dumitrescu (medic - tarducător), Agata Dunca (filolog - traducător), Marci Tănase (membru al Atelierului de Traduceri), Anca Chisăliță (consilier pe teme culturale al Ambasadei României la Atena), Ana Țuțuianu (jurnalist - traducător), Manuela Marinescu (președintele Asociației Armonia)au avut marele noroc să
`„O traducere proastă este un deserviciu adus literaturii române” [Corola-blog/BlogPost/93792_a_95084]
-
atmosferă caldă, de familie, cu toții având numitori comun traducerea și iubirea pentru cultura românească. Participanții Monica Voudouri (președintele Societății Balkania Contemporană Atena), Monica Chihaia (jurnalist și traducător), Evghenia Țelenti (traducător), Adela Pricop (traducător), Mihai Dumitrescu (medic - tarducător), Agata Dunca (filolog - traducător), Marci Tănase (membru al Atelierului de Traduceri), Anca Chisăliță (consilier pe teme culturale al Ambasadei României la Atena), Ana Țuțuianu (jurnalist - traducător), Manuela Marinescu (președintele Asociației Armonia)au avut marele noroc să cunoască o traducătoare (lb. spaniolă) de înaltă ținută
`„O traducere proastă este un deserviciu adus literaturii române” [Corola-blog/BlogPost/93792_a_95084]
-
Monica Chihaia (jurnalist și traducător), Evghenia Țelenti (traducător), Adela Pricop (traducător), Mihai Dumitrescu (medic - tarducător), Agata Dunca (filolog - traducător), Marci Tănase (membru al Atelierului de Traduceri), Anca Chisăliță (consilier pe teme culturale al Ambasadei României la Atena), Ana Țuțuianu (jurnalist - traducător), Manuela Marinescu (președintele Asociației Armonia)au avut marele noroc să cunoască o traducătoare (lb. spaniolă) de înaltă ținută care a vorbit din suflet despre propria-i carieră, planurile de viitor, traduceri și cum a ajuns traducătoare, dar și despre asociațiile
`„O traducere proastă este un deserviciu adus literaturii române” [Corola-blog/BlogPost/93792_a_95084]
-
Kant, poate fi o temă de reflecție și de dezbatere fascinantă, care ne-ar ajuta să ne înțelegem mai bine pe noi înșine, rosturile noastre culturale și, mai specific, rostirile noastre filosofice. Dar cine face posibile aceste apropieri? Fără îndoială, traducătorul, care mediază și intermediază, ca un interpret de primă instanță al autorului și al textului pe care il tălmăcește pentru cei din propria să comunitate de vorbire și de cultură. Traducătorul de filosofie este tot atât de important, pentru o cultură, precum
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
filosofice. Dar cine face posibile aceste apropieri? Fără îndoială, traducătorul, care mediază și intermediază, ca un interpret de primă instanță al autorului și al textului pe care il tălmăcește pentru cei din propria să comunitate de vorbire și de cultură. Traducătorul de filosofie este tot atât de important, pentru o cultură, precum acela care traduce proza sau poezie. Întâlnirea lui Eminescu cu filosofia lui Kant și receptarea mării filosofii a gânditorului german în cultura noastră, grație aceastei traduceri, ne prilejuiește, firește, reflecții care
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
cuvântul dat, în funcție de contextul apariției sale, si ne dă nu atât o corelare semantica stabilă, cât o interpretare și reinterpretare ale contextului în care apare gândul filosofic respectiv. Poate că traducerea, astfel realizată, nu va fi ireproșabila, dar interpretul și traducătorul ne pun în situația de a gândi dinamică și dialectica temei filosofice în cauză. Adică de a înțelege viața acelei idei. Exemplul care ne va reține atenția este, așa cum spuneam deja, traducerea termenului „Urteil”. Eminescu folosește în anumite cazuri arhaismul
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
și americană, din autori precum G. Frege, B. Russell, L. Wittgenstein, dar și W. Quine, D. Davidson, H. Putnam, D. Kaplan, S. Kripke sau K. Fine apar dificultăți care sunt legate nu de lipsă de ingeniozitate sau virtuozitate lingvistică a traducătorilor, ci de limitele istorice sau contextuale ale semanticii vocabularului filosofic românesc actual. În unele din aceste traduceri am fost direct implicat - Wittgenstein, Quine, Kripke, Kaplan sau Fine - și în ceea ce spun aici transpare și propria mea experiență!). Cu siguranta, limba
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
doi ? Rămâne de elucidat. Într-un recent studiu, dedicat receptării operei poetului american în România, profesorul Lucian-Vasile Szabo 11 precizează faptul că prima traducere realizată în Țara Românească din opera lui Edgar Allan Poe datează din 1861: ”Puțul și Pendula” (traducător necunoscut). Cercetătorul amintit consideră că majoritatea traducerilor s-au făcut prin intermediul limbii franceze. O altă specialistă în acest domeniu, doamna Daniela Linguraru afirmă că „Receptarea lui Edgar Allan Poe ca personalitate a lumii literare (în oricare din cele trei ipostaze
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]