KorAP: Find »[drukola/base=trahee & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...11 12 13 ...32 >

780 matches

Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608

sau maligne. Fibrele musculare netede din tunica medie pot fi punctul de origine a leiomioamelor benigne sau maligne mediastinale. Structurile aeriene Structurile aeriene mediastinale sunt reprezentate de trahee și cele două bronșii primitive [5, 13, 16, 18]. Traheea mediastinală Continuă traheea cervicală și se întinde de la incizura sternală până la un plan orizontal ce trece posterior prin T4, iar anterior prin unghiul sternal, unde se bifurcă în bronșia primitivă stângă. Traheea și cele două bronșii primare sunt situate în compartimentul visceral al

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
cele două bronșii primitive [5, 13, 16, 18]. Traheea mediastinală Continuă traheea cervicală și se întinde de la incizura sternală până la un plan orizontal ce trece posterior prin T4, iar anterior prin unghiul sternal, unde se bifurcă în bronșia primitivă stângă. Traheea și cele două bronșii primare sunt situate în compartimentul visceral al mediastinului. Traheea mediastinală are raport anterior cu trunchiul arterial brahiocefalic, care o încrucișează dinspre stânga spre dreapta, iar în plan mai anterior se află trunchiul venos brahiocefalic și timusul

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
și se întinde de la incizura sternală până la un plan orizontal ce trece posterior prin T4, iar anterior prin unghiul sternal, unde se bifurcă în bronșia primitivă stângă. Traheea și cele două bronșii primare sunt situate în compartimentul visceral al mediastinului. Traheea mediastinală are raport anterior cu trunchiul arterial brahiocefalic, care o încrucișează dinspre stânga spre dreapta, iar în plan mai anterior se află trunchiul venos brahiocefalic și timusul. Tot anterior, dar mai jos, se găsește aorta ascendentă și porțiunea inițială a

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
cu trunchiul arterial brahiocefalic, care o încrucișează dinspre stânga spre dreapta, iar în plan mai anterior se află trunchiul venos brahiocefalic și timusul. Tot anterior, dar mai jos, se găsește aorta ascendentă și porțiunea inițială a crosei aortei. Posterior de trahee se află esofagul, cu care are un raport nemijlocit, existând însă un plan de clivaj lax, care permite separarea chirurgicală a celor două structuri anatomice. Spre dreapta se află vena cavă superioară și către inferior crosa venei azygos. În partea

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
află esofagul, cu care are un raport nemijlocit, existând însă un plan de clivaj lax, care permite separarea chirurgicală a celor două structuri anatomice. Spre dreapta se află vena cavă superioară și către inferior crosa venei azygos. În partea stângă traheea vine în raport cu crosa aortei, artera carotidă comună stângă, nervul recurent și pleura mediastinală. De-o parte și de alta a traheei cât și anterior se situează lanțurile ganglionare paratraheale drepte și stângi și pretraheale, iar sub bifurcație se găsește grupul

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
două structuri anatomice. Spre dreapta se află vena cavă superioară și către inferior crosa venei azygos. În partea stângă traheea vine în raport cu crosa aortei, artera carotidă comună stângă, nervul recurent și pleura mediastinală. De-o parte și de alta a traheei cât și anterior se situează lanțurile ganglionare paratraheale drepte și stângi și pretraheale, iar sub bifurcație se găsește grupul ganglionar subcarenal (vezi structurile limfatice). Vascularizația traheei este asigurată prin două arcade vasculare dispuse la nivelul marginilor drepte și stângi, către

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
comună stângă, nervul recurent și pleura mediastinală. De-o parte și de alta a traheei cât și anterior se situează lanțurile ganglionare paratraheale drepte și stângi și pretraheale, iar sub bifurcație se găsește grupul ganglionar subcarenal (vezi structurile limfatice). Vascularizația traheei este asigurată prin două arcade vasculare dispuse la nivelul marginilor drepte și stângi, către posterior, din care se desprind ramuri pentru trahee și pentru esofag, distribuția vaselor în trahee fiind segmentară. Principalele surse arteriale ale arcadei sunt arterele tiroidiene inferioare

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
paratraheale drepte și stângi și pretraheale, iar sub bifurcație se găsește grupul ganglionar subcarenal (vezi structurile limfatice). Vascularizația traheei este asigurată prin două arcade vasculare dispuse la nivelul marginilor drepte și stângi, către posterior, din care se desprind ramuri pentru trahee și pentru esofag, distribuția vaselor în trahee fiind segmentară. Principalele surse arteriale ale arcadei sunt arterele tiroidiene inferioare (2/3 superioară) și arterele bronșice (1/3 inferioară). Surse accesorii mai pot fi ramuri din artera toracică internă, artera intercostală supremă

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
sub bifurcație se găsește grupul ganglionar subcarenal (vezi structurile limfatice). Vascularizația traheei este asigurată prin două arcade vasculare dispuse la nivelul marginilor drepte și stângi, către posterior, din care se desprind ramuri pentru trahee și pentru esofag, distribuția vaselor în trahee fiind segmentară. Principalele surse arteriale ale arcadei sunt arterele tiroidiene inferioare (2/3 superioară) și arterele bronșice (1/3 inferioară). Surse accesorii mai pot fi ramuri din artera toracică internă, artera intercostală supremă și artera subclavie. Traheea mediastinală joasă cât

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
distribuția vaselor în trahee fiind segmentară. Principalele surse arteriale ale arcadei sunt arterele tiroidiene inferioare (2/3 superioară) și arterele bronșice (1/3 inferioară). Surse accesorii mai pot fi ramuri din artera toracică internă, artera intercostală supremă și artera subclavie. Traheea mediastinală joasă cât și carena se pot aborda chirurgical prin sternotomie mediană, cu acces transpericardic prin spațiul quadruplu vascular: vena cavă superioară - dreapta, aorta ascendentă - stânga, trunchiul arterial brahiocefalic - superior, artera pulmonară dreaptă - inferior; sau prin toracotomie postero-laterală dreaptă prin

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
are o lungime de aproximativ 20 cm; topografic a fost împărțit în trei segmente: superior, mediu și inferior, sau mai practic în două segmente: esofagul retrotraheal și esofagul subcarenal [6, 18]. Segmentul retrotraheal se întinde de la vertebra T1 până la bifurcația traheei, având raporturi posterioare cu coloana vertebrală, anterior cu porțiunea membranoasă a traheei și bronșia primitivă stângă, lateral dreapta cu pleura mediastinală și crosa venei azygos, iar lateral stângă cu artera subclavie, canalul toracic și pleura mediastinală. Sub carenă, esofagul păstrează

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
trei segmente: superior, mediu și inferior, sau mai practic în două segmente: esofagul retrotraheal și esofagul subcarenal [6, 18]. Segmentul retrotraheal se întinde de la vertebra T1 până la bifurcația traheei, având raporturi posterioare cu coloana vertebrală, anterior cu porțiunea membranoasă a traheei și bronșia primitivă stângă, lateral dreapta cu pleura mediastinală și crosa venei azygos, iar lateral stângă cu artera subclavie, canalul toracic și pleura mediastinală. Sub carenă, esofagul păstrează raportul cu coloana vertebrală până la nivelul vertebrei T6, de unde se deplasează către

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
15] (vezi paragraful 3). Există o serie de afecțiuni esofagiene care evoluează ca o adevărată tumoră de mediastin: chistul de duplicație esofagiană, chistul gastroenteric, tumora extramucoasă de esofag; altele, în evoluție, pot fistuliza în mediastin sau în structuri mediastinale - în trahee sau bronșia stângă (cancerul de esofag), în aortă (ulcerul esofagian). Cele de mai înainte sunt doar câteva argumente pentru o bună pregătire în domeniul chirurgiei toracice, respectiv chirurgiei generale, a chirurgului care abordează esofagul. Esofagul toracic poate fi abordat în

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
să fuzeze în mediastin [3] Fascia cervicală este împărțită în trei lame (pretraheală, viscerală și paravertebrală), care delimitează trei căi principale prin care se realizează fuzarea în mediastin a proceselor infecțioase orofaringine. Prima cale este cea pretraheală, situată anterior de trahee; este considerată cea mai superficială. Superior este delimitată de cartilajul tiroid iar inferior ajunge în mediastin la nivelul carenei venind în legătură atât cu pleura parietală cât și cu pericardul. A doua cale este cea laterofaringiană, care se întinde de la

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
indicată când există riscul de hemoragie majoră (Alexander, 1968). Alți autori o consideră necesară, de principiu (Estera, 1983; Wheatley, 1990) pentru a permite un acces la nivelul căilor aeriene, deoarece un edem masiv la nivel cervical poate comprima și disloca traheea cervicală. Traheostomia trebuie luată în calcul și în cazurile la care se impune o ventilație mecanică prelungită. Prognostic Mediastinitele se pot complica cu pneumotorax, revărsate pleurale, pericardită, pneumoperitoneu. Cele mai frecvente complicații sunt sepsisul și empiemul pleural. Mortalitatea globală este

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
imun alterat din partea organismului (Goorwin și Desprez, 1978). Această reacție fibroasă invadează structurile mediastinale, încorsetându-le. Astfel, sunt afectate structurile ușor depresibile: vena cavă superioară, vena azygos, trunchiurile venoase brahiocefalice, venele și arterele pulmonare. În forme grave pot fi afectate traheea și esofagul. Anatomie patologică Macroscopic se constată infiltrația difuză fibroasă a structurilor mediastinale (vena cavă superioară, traheea și carena, arterele și venele pulmonare, esofagul). Microscopic sunt prezente zone de țesut conjunctiv hialin, benzi conjnctive neorganizate, sau aranjate concentric in jurul

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
sunt afectate structurile ușor depresibile: vena cavă superioară, vena azygos, trunchiurile venoase brahiocefalice, venele și arterele pulmonare. În forme grave pot fi afectate traheea și esofagul. Anatomie patologică Macroscopic se constată infiltrația difuză fibroasă a structurilor mediastinale (vena cavă superioară, traheea și carena, arterele și venele pulmonare, esofagul). Microscopic sunt prezente zone de țesut conjunctiv hialin, benzi conjnctive neorganizate, sau aranjate concentric in jurul granulomului, zone de colagen, celule plasmatice, limfocite, eozinofile, polimorfonucleare. Manifestări clinice Boala apare mai frecvent la femeile

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
ganglioni mediastinali calcificați. La nivelul pulmonului se poate constata aspect normal, sau prezența de infiltrate difuze hilifuge și infiltrate nodulare sau arii de condensare (rar). Examenul CT pune bine în evidență aria interesată, arată gradul de compresiune pe vasele mari, trahee, esofag [7]. Examenul IRM arată gradul de interesare a vaselor mari [7]. Cavografia, aortografia arcului, venografia radioizotopică cu Tehnețiu 99 acid diethylamino-pentacetic, arteriografia pulmonară pot da relații suplimentare. Alte investigații pentru diagnostic (în scopul stabilirii benignității leziunii) sunt bronhoscopia, mediastinoscopia

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
având repercusiuni asupra întreg sistemului venos cav superior. Vena cavă superioară se formează prin unirea trunchiului venos brahiocefalic drept cu cel stâng, la nivelul aperturii toracice superioare. După formare, VCS se plasează anterior și la dreapta de aorta ascendentă și trahee, în compartimentul visceral al mediastinului. Vena are un traiect extrapericardic mai lung și unul intrapericardic mai scurt. Lungimea vasului este de 6-8 cm, are pereți subțiri, putând fi comprimată cu ușurință de procesele de vecinătate. Prin vena cavă superioară drenează

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
lentă a perturbării circulatorii, care permite dezvoltarea circulației colaterale de descărcare prin cele 4 sisteme venoase colaterale. La copil simptomatologia este mult mai severă decât la adult, datorită spațiului mic în care se dezvoltă tumora și a supleții parietale a traheei, care va fi comprimată concomitent cu vena cavă superioară (d’Angio, 1965 - citat de [17]), caracteristic copilului, ce apare ca o consecință a compresiunii accentuate pe cele două structuri anatomice și care îi poate pune viața în pericol. Datorită componentei

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
răgușeala, dispneea cu ortopnee și durerea toracică. Simptomele mai puțin obișnuite, dar care prezintă un grad de severitate crescut sunt: anxietatea, confuzia, letargia, cefaleea, tulburările de vedere, senzația de presiune în urechi și în special sincopa [17, 18]. La adult, traheea și bronhiile primitive sunt structuri relativ rigide, în comparație cu cele de la copil, motiv pentru care urgența respiratorie este rar întâlnită. Un adult cu SVCS poate prezenta ca semne clinice: distensia venelor toracice - 65%, distensia venelor gâtului - 55%, edem facial și cervical

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601

bolnavi cu PDT sunt dintre cei care au refuzat o intervenție chirurgicală în situații mult mai favorabile pe parcursul evoluției bolii lor. Examenul radiologic și computer tomografic obiectivează veritabile dezastre anatomice: zonele cavitare alternează cu zone de condensare sau de fibroză. Traheea și mediastinul sunt atrase de partea bolnavă. Peretele toracic este retractat, iar diafragmul ascensionat. Diagnosticul diferențial cu alte afecțiuni se impune mai ales dacă PDT nu are un istoric cunoscut. Nu sunt foarte rare, astăzi, cazurile în care PDT este

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
au apărut o serie de lucrări care recomandă rezecția bronhoplastică (Toyama, Akasi, 1997)Kikuki K. și Kobayashi K., 1997 [31], pe o statistică impresionantă de 39 pacienți cu stenoze traheobronșice tuberculoase raportează:pneumonectomie și inserție de tub în T în trahee - 1 pacient ;iradiere laser și inserție de tub în T în trahee - 2 pacienți;reconstrucția carenei - 2 pacienți;dilatare bronșică Gebauer - 1 pacient;la restul s-au efectuat rezecții pulmonare diverse. Pe acest lot au avut un singur deces. Pe

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
1997)Kikuki K. și Kobayashi K., 1997 [31], pe o statistică impresionantă de 39 pacienți cu stenoze traheobronșice tuberculoase raportează:pneumonectomie și inserție de tub în T în trahee - 1 pacient ;iradiere laser și inserție de tub în T în trahee - 2 pacienți;reconstrucția carenei - 2 pacienți;dilatare bronșică Gebauer - 1 pacient;la restul s-au efectuat rezecții pulmonare diverse. Pe acest lot au avut un singur deces. Pe statistica de 33 cazuri cu bronhostenoză tuberculoasă, Hsu H. S. (1997) [27

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604

chirurgical cel mai bun în pneumonectomia dreaptă cu traheo-bronho-anastomoză este toracotomia postero-laterală dreaptă, cu acces prin spațiul IV intercostal. Alți autori preferă toracotomia anterioară sau sternotomia mediană totală, cu acces transpericardic. Rezecția propriu-zisă constă în pneumonectomie dreaptă cu secțiune a traheei la 1 cm de procesul tumoral, iar a bronhiei primitive stângi la un inel de la bifurcație. Reconstrucția conductului aerian se realizează prin anastomoză termino-terminală, între trahee și bronșia primitivă stângă. Linia de anastomoză se poate acoperi cu pleură, mușchi intercostal

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]