1,405 matches
-
multe rânduri despre cei din primele ,,batalioane (in)disciplinare ale umorului românesc”, ne simpatizam reciproc, cu unii dintre ei am vibrat empatic la evenimentele și concursurile naționale culturale ale vremii și chiar am legat prietenii, mai mult ori mai puțin trainice. Marian Rățulescu mi-a furnizat câte o fișă ultrasintetică a fiecăruia dintre cele patru grupuri. Pornind de la aceste date (conjugate cu amintirile mele nemijlocite), am croșetat textul prezentului comentariu. Așadar, vă invit, simpatici cititori și iubitori de satiră adevărată, să
Oltenească, primăvara umorului românesc [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
Ca muzician, Nicolae Ștefu era cunoscut și apreciat de cele mai importante personalități din lumea muzicală a acelui timp. Cu Ciprian Porumbescu, de pildă, colabora, cântau împreună la vioară sau își corecta partiturile. Între cei doi s-a legat o trainică prietenie, fapt atestat de numeroasele scrisori pe care celebrul bucovinean i le-a adresat în perioada respectivă. Virgiliu Bradin citează un articol al lui Ion Russu Șirianu publicat în ziarul Românul din București (oct. 1980): „Va fi avut Porumbescu, desigur
Despre Educaţie, Memorie, Uitare…et quibusdam aliis.. [Corola-blog/BlogPost/93525_a_94817]
-
azi la vot Alegători nu are. Politica s-a erijat În loc de lege și omenie Și nu se mai susține-n fapt Cinstea, viața de familie. Doar sloganuri, interese De tot soiuri pe pământ, Ignorându-se chiar lesne Tot ce-i trainic, tot ce-i sfânt. Vrem salvare? Vrem mai bine? Vrem un trai mai luminat? Vrem iubire, pace-n lume Și un trai decent, curat? Tot ce-n viață avem nevoie Să putem trăi frumos Și să avem în lume pace
CUPRINZÂND INFINITUL de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383167_a_384496]
-
rece, încât, pentru a o încălzi i-o vârâsem în buzunarul lodenului meu. La despărțire o sărutasem. Mă codisem mult înainte de a face asta, căci pentru mine gestul de a săruta pe cineva implica mărturisirea fără echivoc a unor sentimente trainice, or mie încă lucrurile nu-mi erau suficient de limpezi, nu puteam încă ști de ce natură și mai ales cât de durabilă era atracția mea față de fata aceea slăbuță cu mâinile reci. Pe de altă parte, nutream convingerea că Angela
POVESTE DE IARNĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383142_a_384471]
-
constituie mai mult decât o carte de vizită, este o creație de valoare a autorilor. Onorat de autori cu lectura manuscrisului pot plăti o mică parte din „prețul cunoașterii” sub forma impresiilor mele de cititor, ca unul care are rădăcini trainice pe linie paternă de pe Valea Târnavelor. Demersul științific privind frumoasa localitate maramureșeană Ulmeni de pe Valea Someșului, care vede lumina tiparului sub egida Asociației Cultural Creștin Umanitare „Ars Vivat”, ... Citește mai mult „Noi, de fapt, avem două patrii coincidente:o dată este
CONSTANTIN DOBRESCU [Corola-blog/BlogPost/383298_a_384627]
-
constituie mai mult decât o carte de vizită, este o creație de valoare a autorilor. Onorat de autori cu lectura manuscrisului pot plăti o mică parte din „prețul cunoașterii” sub forma impresiilor mele de cititor, ca unul care are rădăcini trainice pe linie paternă de pe Valea Târnavelor. Demersul științific privind frumoasa localitate maramureșeană Ulmeni de pe Valea Someșului, care vede lumina tiparului sub egida Asociației Cultural Creștin Umanitare „Ars Vivat”, ...
CONSTANTIN DOBRESCU [Corola-blog/BlogPost/383298_a_384627]
-
Nu ți-e cald? - întrebă într-o doară Cosette. Drept răspuns Broanteș își dezbrăcă repede surtucul. în mișcarea emoționată, bruscă, un nasture de alamă abia aținat se rupse, se rostogoli pe podea, ocoli tălpile trandafirii ale Cosettei, trecu printre picioarele trainice ale unui fotoliu, se auzi duruind pe sub pat, ieși la iveală plin de scame și se opri lovindu-se cu un clinchet de un lighean. Din lighean zbură o muscă mare, verzuie. — Te rog să nu-ți faci o impresie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
parte a vieții. În nopțile reci, când beduinii se adunau în jurul focului ca să-și bea ceaiul și să povestească întâmplări din frumoasele vremuri de altădată, vorbeau adesea despre neobișnuita aventură a acelui brav luptător ce știuse să apere cele mai trainice valori ale străvechilor tradiții respectate de locuitorii din inima Saharei și făceau speculații cu privire la cauza pentru care, dintr-o teribilă și inexplicabilă eroare, îl omorâse, fără să vrea, pe omul pentru care își riscase viața de atâtea ori și care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
repede la miazănoapte. Dar Amália s-a angajat să o curețe. După cum îți spun, i-am priponit-o la cap. O coloană de un stânjen înfiptă în noroi. De unu patruzeci deasupra, iar dedesubt până pe lumea cealaltă. O legătură mai trainică peste milenii decât cuțitul. Nici nu l-a considerat nimeni un mormânt. Vara, ciobanul se sprijinea de el, iar morții noi erau înmormântați la cel puțin douăzeci de metri de el. — Eu vă invidiez - i-am spus eu. — Pe cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
1929; la fel va apela și comentatorul anonim, care semnase cu Patrioticus și a cărui traducere va apărea la Belgrad cinci ani mai tîrziu, sub titlul neechivoc Cine subminează omenirea.) În Germania, Încrederea În autenticitatea ei va fi „fermă și trainică precum stînca“, pe baza acestei cărți formîndu-se conștiința și patriotismul cîtorva generații. În timp ce ziarele social-democrate demonstrau cu osîrdie absurditatea acuzațiilor expuse În acea scriere obscură, cealaltă parte a presei, care nu participase la răspîndirea zvonurilor periculoase, va opta pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
învingătorilor coroane, alegorii ale Franței în chip de tânără zeiță, cu pieptul gol și consolator. Bassepin vindea memoria și amintirea. Municipalitățile se achitau de datoria pe care o aveau față de cei căzuți într-o manieră cât mai ostentativă și mai trainică, monumente încadrate de prundiș și de tei, în fața cărora, în fiecare an la 11 noiembrie, o fanfară cânta bubuind acordurile voioase ale triumfului și pe cele smiorcăite ale durerii, în vreme ce câinii vagabonzi își ridicau noaptea piciorul de jur-împrejur, iar porumbeii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
asta, se pregătea să fie trimisă pentru a-i întâlni pe nemți. Și, deocamdată încă mai puteau să glumescă. Străzile, ca și localurile, erau pline de uniforme. Un râu, un fluviu de ghetre noi, de nasturi strălucitori, de epoleți cusuți trainic. Unii cântau aici, alții urlau mai încolo, sau fluierau după puținele fete care mai întârziau prin magazine. Parcă se apropia o imensă împerechere, sălbatică, sângeroasă și colectivă, o izbucnire de viață brută, pe care o simțeam fierbând și care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
al șaselea simț pe jumătate miraculos cu care detectezi răul, teama de Dumnezeu din inima ta, conștientizată doar pe jumătate. Orice profesiune Îți vei alege - religie, arhitectură, literatură -, am siguranța că Biserica te-ar face să te simți mult mai trainic ancorat, dar nu voi risca să pierd influența pe care o am asupra ta discutând cu tine În contradictoriu, chiar dacă În sinea mea sunt sigur că „hăul negru al Romanismului“ se cască sub picioarele tale. Scrie-mi repede. Cu multă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
nimic. Acelora care au deja li se mai dă pe deasupra și, astfel, poate avea loc o monopolizare modernă. Din Occident, capitalul își întinde îndatoritor mâinile și ne împânzește țara cu elemente străine, legându‑se cu mâinile autohtone într‑un lanț trainic ca șenila unui tanc. Domnul Witkowski ia partea capitalului pe care nu‑l are și poate, astfel, privi mândru din trecut înspre viitor. Mândru, fiindcă mai demult a apărat el însuși capitalul care acum conduce iarăși cu drepturi depline și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
loc o serie de manifestări, în paralel, în România și Republică Moldova. 31 august devine o zi importantă pentru românii de pretutindeni și, mai ales, pentru cei din cele două state românești, între care limba română formează poate cea mai trainica punte de legătură și frăție. Dincolo de aceasta, cunoașterea și vorbirea la perfecțiune a limbii române este o dovadă de patriotism și de profund respect al individului față de conaționali și față de sine, dar și față de înaintașii care s-au jertfit că
LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364352_a_365681]
-
necesare pentru a înființa la Tr. Severin o secție a Academiei Române pentru studiul proverbelor. Suflul morții l-a smuls dintre noi și proiectele lui au rămas neîmplinite. Prin strădaniile și generozitatea lui CONSTANTIN NEGREANU se realizase ceva în Mehedinți. Ceva trainic, ceva ce trebuia să dureze! Dar aripile lui NEGREANU s-au frânt înainte de vreme și, odată cu el, din păcate, s-au ruinat și proiectele ce le inițiase. Aripa morții a bătut păstorul și s-au risipit oile. Azi toate realizările
OFERTĂ DE CARTE (22) SEPTEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364391_a_365720]
-
cu toate șoaptele pline - la porțile grele-ale pământului - atotcercetătoare Dumnezeul meu începe din mânăstirea pădurilor - unde cercetează copitele inorogului și solzii orbitori ai lemùrilor - începe din fâlfâirile vultùrilor - din cremenea și fulgerările rodnice ale munților - din copacul cu păsări cel trainic - din înalt și din tainic Dumnezeul meu - Dumnezeu al nunții între soare și lună - al cântecului de strună - dar și al dezbătutului sfat al mumelor - al giuvaierelor zării și-al adâncului mării - al drumului și-al drumelor - al smaraldului frunții
STIHURI ŞI COLINDE de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363849_a_365178]
-
armonia, speranța, este cartea prin care, în spirit justițiar, autorul dorește și reușește să îndrepte în bine lucrurile deformate, faptele inechitabile, făcând nu numai ca din nevăzători vremelnic să devenim deplin luminoși, ci chiar și cu dragostea recâștigată, devenită familie trainică, de viitor. Este o carte care, citită, relaxează, tămăduiește, ea aparține unui autor care, prin rigurozitatea cu care își construiește cărțile, are cititori tot mai mulți, de la Slatina-Olt, până în Bucovina străbună (atenție, la semnificația zilei de 28 iunie pentru istoria
ECOURI DE LA CITITORI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362242_a_363571]
-
De nici a răzeștilor lui național origini, Redefinind-o cutezător făr'de vini și pricini. Fost-a odată un om “mic la stat, mare la sfat”, Un om cumpătat și mare în al său voievodat, Din ținuturile străbune ale sfintelor trainicii Moldovene: ce prin jertfe scris-a granița Țării. În fața celei mai mari primejdii dușmane, Pe când Europa ascunzându-se de turbane, Apare în Moldova un om atât chibzuitor, Ce-nfrânează nelegiuite biruinți pilduitor! Cu sabia într-o mâna, iar crucea-n
ŞTEFAN CEL MARE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362344_a_363673]
-
plăcea pățania colegei dar nimic nu-i nou sub soare, acest lucru s-a întâmplat și se va întâmpla mereu în familiile unde dragostea celor doi soți la un moment dat se risipește pe drum, nemaifiind uniți de aceleași sentimente trainice ale iubirii reciproce. Referință Bibliografică: PARFUM DE ORHIDEE - roman. Capitolul saptesprezece / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1866, Anul VI, 09 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Stan Virgil : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
ROMAN. CAPITOLUL SAPTESPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362419_a_363748]
-
care derivă în mod obligatoriu dintr-o legătură pesonală cu divinitatea. Fără Dumnezeu nu se poate avea un caracter nobil! Nici decență, nici bun simț, nici disciplină și nici o trecere pământeană cu urme demne de respectul societății. Lucrurile frumoase și trainice se fac doar de oameni serioși, decenți, educați, credincioși și care poartă pacea în suflet. Oricât ar fi de accentuat mersul lumii spre dezastru, oamenii cinstiți și decenți care își respectă statutul de om, familia, țara cinstea, omenia, dreptatea și
DESPRE DECENŢĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1606 din 25 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/361027_a_362356]
-
la Săliște, pe care o vizitez de câte ori îi sunt pe aproape... M-a trezit din visare exclamația / întrebarea: “ce cauți în livadă de pruni, că doar nu mai sunt prune?!”... Legăturile de suflet în sărăcie se dovedesc a fi foarte trainice. Te poti atașa la fel de bine de păpușile făcute din știuleți de porumb, ca și de păpușile Bărbie. Titina relevă semnificația bucuriilor simple dar esențiale ce par să fie purtate în viață, ghidând viața de mai târziu a copilului. Poate că
VIAŢA CA O PUNTE DE TITINA NICA ŢENE, CRONICĂ DE MILENA MUNTEANU-LITOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361083_a_362412]
-
poate fi turnată forma unei societăți se crede în general, că lumea în majoritatea ei ar adopta tiparul cel mai prozaic, pe cel etic. El a preconizat statul totalitar, pentru că accentuiază că o comunitate nu poate subzista, nu poate fi trainică decât dacă e e omogenă și e călăuzită de un singur crez, de o singură dogmă. Statul lui Platon e un stat de asceți. Individul se sufocă în ea, n-are libertate și nici inițiativă. Obiecția e justă: Platon a
ESEU DESPRE PUTERE (IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360806_a_362135]
-
Pentru Catedrala Bihorului. În pastorala pe care a trimis-o păstoriților săi, cu prilejul Sf. Sărbători ale Crăciunului trecut, P.S. nostru episcop Nicolae, și-a destăinuit hotărârea de a zidi în reședința Oradea, ,,o preafrumoasă și măreață biserică episcopească, o trainică și mândră catedrală a neamului românesc din Bihor'' Temeiurile invocate de P.S. Sa în sprijinul gândului acestuia sunt atât de puternice, încât ele cer o neîntârziată trecere la înfăptuirea lui, nu numai organelor bisericești eparhiale, ci și tuturor celorlalți factori
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
a început ca și similarele ei din Transilvania și Banat (..)a răspândi gustul muzical și în primul rând a cultiva muzica națională, contribuind la întărirea simțămintelor 171. Vizita corului din Lugoj la Turnu Severin a dus la statornicirea unor legături trainice atât între Vidu și Paulian, cât și între cele două coruri, legături ce s-au înscris la loc de frunte în cartea de aur a începuturilor mișcării corale de amatori din țara noastră. În același timp, această vizită a însemnat
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂA MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363160_a_364489]