315 matches
-
plus alte modificări, au făcut ca Titanicul să fie cu 1.004 tone mai greu decât Olympicul și, ca atare, să fie cea mai mare navă de pasageri din lume în timpul călătoriei sale inaugurale. La data de 10 aprilie 1912, transatlanticul Titanic a plecat de la Southampton, Anglia, spre New York, în voiajul său de inaugurare. După ce a mai primit persoane la bord din Cherbourg, Franța și Queenstown, Irlanda, Titanic a navigat în Atlantic cu 2224 de persoane la bord. Căpitanul a ordonat
RMS Titanic () [Corola-website/Science/304268_a_305597]
-
fost privită cu suspiciune în momentul apariției, dar este văzută azi ca un pas important în direcția îmbunătățirii relațiilor statelor germane cu Polonia. În 1969, cancelarul Willy Brandt a anunțat că Germania de Vest rămânea ferm ancorată pe linia alianței transatlantice, dar că își intensifica eforturile pentru îmbunătățirea relațiilor cu Europa Răsăriteană și cu Germania Răsăriteană. Germania de Vest a inițiat ceea ce avea să se numească "Ostpolitik", înfruntând, la început, opoziția puternică a conservatorilor, negociind, pentru început, tratate de neagresiune cu
Istoria Germaniei postbelice () [Corola-website/Science/304433_a_305762]
-
mai mare și mai rapid vas din lume. Cu o viteză de 22 de noduri (41 km/h), a luat Panglica albastră de la navele Cunard, "Campania" și "Lucania". În fața acestor amenințări, Cunard Line a fost determinată să recapete prestigiul curselor transatlantice nu numai companiei ci și Marii Britanii. În 1903, Cunard Line și Guvernul Britanic au ajuns la un acord pentru construcția a două supernave, "Lusitania" și "Mauretania", care să aibă o viteză nu mai mică de 24 de noduri. Pentru construcția
RMS Mauretania () [Corola-website/Science/312541_a_313870]
-
ale companiei Cunard "Lusitania" și "Mauretania" cu 15.000 de tone. Duetul companiei Cunard erau mai rapide decât cele ale companiei White Star, pe când acestea erau cunoscute ca fiind mai luxoase. Cunard avea nevoie de încă o navă pentru cursele transatlantice săptămânale care să fie mai mare, mai luxoasă dar mai lentă decât "Lusitania" și "Mauretania". "Aquitania" a fost construită de John Brown and Company, lângă Clydebank, Scoția, unde erau construite majoritatea navelor Cunard. După dezastrul navei "Titanic", a fost una
RMS Aquitania () [Corola-website/Science/312700_a_314029]
-
viteză maximă mai mare, dar consumul era mai mare și autonomia mai mică față de Concorde. Zburând pentru prima oară în 1969, Concorde și-a început serviciul comercial în 1976 și a continuat timp de 27 de ani. A operat zboruri transatlantice din Heathrow, Londra (British Airways) și Charles de Gaulle, Paris (Air France) către JFK, New York și Dulles, Washington; zburând la viteze record, parcurge aceste distanțe în mai puțin de jumătate timpul celorlalte avioane. Concorde a mai stabilit și a alte
Concorde () [Corola-website/Science/309705_a_311034]
-
consecință, British Airways a mărit prețurile progresiv pentru a susține aceste percepții, compania raportând profituri, spre deosebire de compania franceză. În timp ce avioanelor comerciale le trebuiau 7 ore pentru a zbura de la New York la Paris, media de timp a zborului supersonic pe rutele transatlantice era sub 3.5 ore. Până în 2003, Air France și British Airways au operat curse zilnice pe destinația New York. Concorde mai zbura și în insulele Barbados pe perioada sărbătorilor de iarnă. Până când accidentul de la Paris a sfârșit practic toate zborurile
Concorde () [Corola-website/Science/309705_a_311034]
-
Viteza avionului Concorde o depășea pe cea a crepusculului, putând să egaleze sau să depășească viteza de rotație a pământului. La zborurile spre vest, era posibilă sosirea la o ora locală mai devreme decât ora de plecare. Pe anumite zboruri transatlantice cu plecare din Heathrow sau Paris, puteai să decolezi chiar după apusul soarelui și să îl ajungi din urmă, aterizând ziua. Acest lucru era bine mediatizat de British Airways, care folosea sloganul "Ajungi înainte să pleci." O caracteristică foarte importantă
Concorde () [Corola-website/Science/309705_a_311034]
-
ferată Canadian Pacific a construit Hotelul Banff Springs și Chateau Lake Louise pentru a atrage turiști și pentru a crește numărul pasagerilor pe calea ferată. La început, Banff-ul era popular pentru turiștii europeni înstăriți, care ajungeau în Canada via curse transatlantice de lux și continuau către vest pe calea ferată, precum și turiști americani și englezi din clasele superioare. Unii vizitatori participau în activități de alpinism, adesea angajând ghizi locali. Tom Wilson, împreună cu Jim și Bill Brewster, au fost printre primii furnizori
Parcul Național Banff () [Corola-website/Science/310334_a_311663]
-
începu să organizeze Regia Aeronautică. În 19 august 1928 deveni Mareșal al Forțelor Aeriene și în 12 septembrie 1929, la numai 33 de ani, Ministru al Aviației (la acea epocă era cel mai tânăr ministru european). Balbo conduse două zboruri transatlantice. Primul, în 1930, către Brazilia, se desfășură între 17 decembrie 1930 și 15 ianuarie 1931. Al doilea zbor avu loc de la Roma la Chicago din 1 iulie în 12 august 1933. Guvernatorul din Illinois, primarul și orașul Chicago îi făcură
Italo Balbo () [Corola-website/Science/304957_a_306286]
-
a sfârșitul anului 1932, "Olympic" s-a întors în serviciu în martie 1933 "arătând ca nou". Motoarele lucrau la capacitate maximă și de multe ori a depășit viteza de 23 de noduri, deși era considerată o viteză mediocra pentru cursele transatlantice. Capacitățile de transport erau 618 la clasa I, 447 la clasa turistică și doar 382 la clasa a III-a după scăderea numărului imigranților. 1933 a fost cel mai rău an din istoria navei, transportând în total sub 10.000
RMS Olympic () [Corola-website/Science/304790_a_306119]
-
Operațiunea Worek, concepută pentru angajarea și distrugerea transporturilor marine germane din Marea Baltică, dar au înregistrat numai succese limitate. În afară de aceasta, numeroase vase comerciale poloneze s-au alăturat flotei comerciale britanice și au luat parte la efortul de aprovizionare a convoaielor transatlantice. Slovacia a avut o armată cu o vechime de doar șase luni, dar atunci când Germania le-a cerut slovaciilor ajutor să atace Polonia, aceștia au fost de acord. Ei au trimis un grup de armată, numit câmp Armata Bernolák sub
Invadarea Poloniei (1939) () [Corola-website/Science/304828_a_306157]
-
doua din cele trei nave care au fost numite "Britannic". "Britannic" a fost lansată la data de 26 februarie, 1914 la șantierele Harland and Wolff din Belfast și a început echiparea. În august 1914, înainte ca "Britannic" să efectueze curse transatlantice între Southampton și New York, Antanta (Anglia, Franța și Rusia) a declarat război Triplei Alianțe (Germania, Austro-Ungaria și Imperiul Otoman). S-a crezut că războiul se va încheia de Crăciun, dar nu a fost așa. Imediat, toate șantierele navale ale Amiralității
HMHS Britannic () [Corola-website/Science/305761_a_307090]
-
40. Vitalie PUPĂZAN - Activitatea ASTREI Basarabene (1926-1940), p. 38-41. 41. Iulian GHERCĂ-MUNTEANU - Aspecte ale colectivizării. Studiu de caz: comuna Răchiteni, p. 42-49. 42. Adrian VIȚALARU - Revoluția ungară din 1956 și consolidarea puterii lui Gheorghiu-Dej, p. 50-53. 43. Ana-Maria STOIAN - Tensiuni transatlantice la începutul secolului al XXI-lea: SUA și UE între unilateralism și multilateralism, p. 54-59. 44. Silviu Petru GRECU - Aventura filosofiei europene în secolul al XX-lea, p. 60-65. Anul IV, nr. 1-2 (6-7), 2006 45. PREFAȚĂ 46. CUVÂNT ÎNAINTE
Chronos (revistă) () [Corola-website/Science/305970_a_307299]
-
1900 Morgan a investit 150.000 dolari în Turnul Wardenclyffe al inventatorului Nikola Tesla, un proiect transatlantic de transmisie radio de mare putere. În 1903 Tesla a cheltuit investiția inițială fără finalizarea proiectului, si cum Guglielmo Marconi terminase deja transmisiile transatlantice regulate cu echipamente mult mai puțin costisitoare, Morgan a refuzat să-l mai finanțeze pe Tesla. Tesla a încercat pentru a genera mai mult interes în Wardenclyffe prin dezvăluirea capacității de a transmite electricitate fără fir, dar pierderea susținătorului sau
J. P. Morgan () [Corola-website/Science/312996_a_314325]
-
antisubmarin adecvate. Instituirea sistemului convoaielor navale pe coastele americane și în Marea Caraibelor pe la mijlocul anului 1942 a dus la scăderea remarcabilă a pierderilor Aliate în aceste zone. Atenția tuturor s-a îndreptat din nou aspra convoaielor din Atlantic. Situația transporturilor transatlantice era îngrijorătoare, dar nu critică de-a lungul întregului an 1942. Iarna 1942-1943 a asigurat o liniște relativă convoaielor aliate dar, în primăvară, germanii au organizat atacurile submarinelor în „haite”, reușind să obțină victorii importante, fără a avea piederi mari
Istoria militară a Regatului Unit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/314100_a_315429]
-
Crize Economice din S.U.A., numărul de pasageri pe vasele de croazieră a crescut datorită faptului că restricțiile anti-alcool ce erau impuse pe teritoriul S.U.A. nu se aplicau și pe nave. Odată cu cel de-al doilea război mondial și apariția zborurilor transatlantice, transportul pe ocean a devenit o opțiune prea scumpă și prea lentă pentru cei ce doreau să traverseze Atlanticul, astfel că multe companii au dat faliment. Cele care au rezistat, au făcut-o transformând navele de transport în nave de
Navă de croazieră () [Corola-website/Science/314979_a_316308]
-
fost difuzate pe posturile de pop. Trupa s-a reunit la scurt timp după ce membrii au absolvit liceul, iar apoi, au făcut un contract cu Warner Bros Records. Albumul lor de debut, "America", lansat în 1971, a produs hit-urile transatlantice "A Horse With No Name" și "I Need You". "Homecoming" (1972) a produs single-ul "Ventura Highway", iar în 1973, albumul "Hat Trick" a fost primul album al trupei, care s-a clasat prost în topuri. În 1974, "Holiday" a
America (formație) () [Corola-website/Science/332950_a_334279]
-
și 1935. Călătorii care veneau cu trenul din București se puteau îmbarca din gara maritimă pentru destinații cu linii regulate (îndeosebi cele ale Serviciului maritim român) către Constantinopol, Pireu, Alexandria, Napoli, Marsilia. Existau și curse directe către New York, cu vase transatlantice, cum erau spre exemplu cele operate de compania Byron Steamship Company ltd. cu vasele "Megali Hellas", "Themistocles" și "King Alexander". În prezent în clădirea ei funcționează Administrația Porturilor Maritime, companie deținută de statul român, cu rol de autoritate portuară. Transportul
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
o instituție a Uniunii Europene, Organul de Reglementatori Europeni pentru Comunicații Electronice (BEREC). Prioritățile de politică externă ale Letoniei sunt cooperarea în regiunea Mării Baltice, integrarea europeană, implicarea activă în organizațiile internaționale, contribuția la securitatea și structurile de apărare europene și transatlantice, participarea la operațiunile internaționale civile și militare de menținerea păcii, și dezvoltarea cooperării, în special întărirea stabilității și democrației, în țările Parteneriatului Estic al UE. De la începutul anilor 1990, Letonia s-a implicat în acțiuni trilaterale de cooperare la nivelul
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
italiană era prost organizată și slab echipată. Din iunie până în decembrie sunt lansate patru mari ofensive în Isonzo. Până la sfârșitul anului, în urma operațiunilor rezultă 173 000 de italieni și 131 000 de austrieci morți. Pe 7 mai, submarinele germane scufundda transatlanticul britanic Lusitania în largul coastelor irlandeze, provocând moartea a 1198 de pasageri, dintre care 128 erau cetățeni americani. Germania va fi aspru condamnată și se va produce o largă emoție în rândul opiniei publice americane care va juca un rol
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
pentru navele ce au venit aici în scop de afaceri. Malaga este al 3- lea port din Spania. Aici au încăput în anii trecuți 270 de ambarcațiuni, ce aveau aproximativ 200000 de pasageri. Dintre acestia 60% ce veneau în croaziere transatlantice au vizitat orașul Malaga și provincia. După renovările din ultimul timp aici pot acosta orice ambarcațiuni. Aici a stat recent Queen Mary ÎI.. Costă del Sol prezintă cel mai mare număr de restaurante din toată Andalucia. Aici sunt restaurante de
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
de canadieni au fost înrolați în armată. Numărul vaselor marinei militare canadiene a crescut de la numai câteva nave în 1939 la mai mult 400 de vase în scurt timp. Efortul naval canadian a fost hotărâtor pentru apărarea linilor de aprovizionare transatlantice de-a lungul întregului război. Această situație reflectă, cel puțin parțial, politica lui Mackenzie King de „responsabilitate limitată” și necesarul de forță de muncă în caz de război. De asemenea, ea mai refle]] ctă circustanțele obiective ale războiului. În condițiile
Istoria militară a Canadei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/316234_a_317563]
-
în timpul ultimilor doi ani de serviciu comercial din America de Sud, din 1935 până în 1937. Hindenburg și aeronava D-LZ 130 Graf Zeppelin II (lansat în septembrie 1938), au fost singurele două aerostate construite vreodată cu scopul exclusiv de a efectua curse transatlantice comerciale de pasageri regulate; următoarele nu au mai apucat să intre în serviciul de pasageri fiind casate din ordinul lui Hermann Göring în 1940. După un total de șase zboruri de test efectuate de-a lungul a trei săptămâni la
LZ 129 Hindenburg () [Corola-website/Science/320251_a_321580]
-
primul zbor comercial de pasageri, o călătorie transatlantică de patru zile spre Rio de Janeiro cu decolare de pe Aeroportul Friedrichshafen de lăngă Löwenthal pe 31 martie 1931. La 6 martie decola din același loc efectuând prima din cele 10 călătorii transatlantice cu destinația America de Nord din 1936, toate operațiunile transatlantice ulterioare ale lui Hindenburg, fie cu America de Nord, fie cu America de Sud avandu-și baza la aeroportul Frankfurt pe Main. Deși conceput și construit pentru transportul comercial de pasageri și servicii poștale, la inițiativa
LZ 129 Hindenburg () [Corola-website/Science/320251_a_321580]
-
de patru zile spre Rio de Janeiro cu decolare de pe Aeroportul Friedrichshafen de lăngă Löwenthal pe 31 martie 1931. La 6 martie decola din același loc efectuând prima din cele 10 călătorii transatlantice cu destinația America de Nord din 1936, toate operațiunile transatlantice ulterioare ale lui Hindenburg, fie cu America de Nord, fie cu America de Sud avandu-și baza la aeroportul Frankfurt pe Main. Deși conceput și construit pentru transportul comercial de pasageri și servicii poștale, la inițiativa Ministerului Propagandei (Reichsministerium für Volksaufklärung und Propaganda sau
LZ 129 Hindenburg () [Corola-website/Science/320251_a_321580]