441 matches
-
X.1881, Xirolivad, Grecia - 1.IV.1939, Cavarna - Caliacra), poet. Învață carte la școala românească din satul natal, iar în lunile de vară - fără a-și întrerupe învățătura - învață în „satele” în mișcare, așezări de colibe ale consătenilor aflați în transhumanță, după anotimp, cu turmele de oi, în căutare de pășuni. Frecventează apoi cursurile liceului român din Bitolia, în Macedonia, după care, venit în țară, se înscrie la Facultatea de Litere din București, pe care nu a absolvit-o însă, din cauza
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286154_a_287483]
-
Africii se practică și seminomadismul, unele triburi din deșert așezându-se temporar pe lângă sate de pe litoralul libian, tunisian ori algerian pentru o anumită perioadă de timp, în care participă la unele activități agricole, cum ar fi în sezonul culesului curmalelor. Transhumanța se practică astăzi pe spații restrânse, cu precădere în Maghreb, între Atlasul Tellian și Atlasul Saharian. Migrațiile sezoniere cele mai caracteristice se regăsesc în arealele arabofone mixte, cum sunt cele ale muncitorilor agricoli din sudul Sudanului care se deplasează pentru
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
în aceste zone singurul mod viabil de valorificare agrozootehnică a imensității rural-deșertice, ceea ce conservă încă o rată a nomadismului de 15% în Mauritania, 6% în Iordania, 3% în Arabia Saudită, 2% în Algeria 82. Aici se înregistrează un interesant fenomen de transhumanță Nord - Sud, beduinii nomazi transportându-și turmele cu camioanele în timpul iernii dinspre regiunile siriene mai reci spre zonele mai calde din Iordania, Arabia Saudită sau sudul Irakului, de unde revin în primăvară. De-a lungul acestei rute a transhumanței s-au dezvoltat
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
interesant fenomen de transhumanță Nord - Sud, beduinii nomazi transportându-și turmele cu camioanele în timpul iernii dinspre regiunile siriene mai reci spre zonele mai calde din Iordania, Arabia Saudită sau sudul Irakului, de unde revin în primăvară. De-a lungul acestei rute a transhumanței s-au dezvoltat o serie de centre semiurbane adăpostite în oazele omonime de pe traseul Deir ez-Zor - Damasc, precum Tadmor (antica Palmyra), Sukhné și Qarytain - adevărate centre de schimb/aprovizionare ale beduinilor nomazi, ce le permite menținerea, fie și parțială, a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
mijlocul secolului al XX-lea, caracterizat prin practicarea unei agriculturi de slab randament în cadrul unui sistem agricol dominat de marea proprietate seniorială și grevat de condițiile pedoclimatice restrictive. O altă particularitate era dată de viața agro pastorală desfășurată pe coordonatele transhumanței sau nomadismului patoral ori legată de existența oazelor și puținelor cursuri de apă din deșert. De altfel, o parte din aceste trăsături sunt valabile și astăzi, într-o măsură atenuată, în spațiul agro-rural arabofon. Reformele agrare efectuate în anii ’50
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
etc.) - idealizarea modelului uman rustic - țăranul, păstorul, homo religiosus, apostolul, rapsodul - tonalitatea afectivă dominantă: fiorul religios, de sensibilitate metafizică - prezența unor simboluri selectate din planul naturii și al reprezentărilor biblice; motive literare legate de rituri/mituri agrare, pastorale, religioase (semănatul, transhumanța etc.; mituri biblice: Nașterea Pruncului Sfânt, destinul christic, îngerul etc.) - limbaj poetic care rezolvă criza limbajului prin revigorarea unui lexic poetic bazat pe registrul stilistic popular cu arhaisme/regionalisme și pe registrul stilistic liturgic (ter meni religioși) - model de versificație
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
proiect-pilot sau proiect demonstrativ de interes pentru toată zona de deal și munte a României rurale. Punctele critice în organizarea și funcționarea unei asemenea filiere par a fi următoarele: organizarea comunității de a da viață unui asemenea proiect; alternative la transhumanța oilor din timpul iernii; atragerea investitorilor ar fi o soluție pentru capitalul necesar sectorului industrial nou construit. Este interesant de comparat exercițiul redat în anexa 6.2<footnote Bran, Florina și colab. (2012), „Roșia Montană - dezvoltare economică fără cianuri”, www
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
venituri rezultate din valorificarea pe piețele externe a produselor rezultate din prelucrarea țițeiului, se menținea la cote alarmante. 80% din populație își ducea traiul în cea mai cumplită mizerie. Aproximativ 5% se ocupau de creșterea animalelor, în condiții de permanentă transhumanță. Pășunile răzlețe, înfipte în văile înguste și destul de sărace în vegetație, aparțineau șefilor de triburi. La o populație de 23 de milioane, venitul național anual se cifra doar la 3 miliarde de $ SUA, echivalente cu 225 miliarde de riali (iar
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
deșertice și lanțuri muntoase. Turco mongolii au avut capacitatea de a se adapta la mediile din stepă, semiaride, dar relativ înierbate care permiteau păstoritul nomad, precum și la cele montane, afectate de secetă, unde se adăposteau pășuni bogate de altitudine, propice transhumanței 108. Așadar, forțați de fragilitatea și capriciile mediului natural din centrul Eurasiei, turco mongolii și-au mânat turmele înfometate și însetate spre extremitățile mai îmbelșugate ale masei continentale. Hoardele au căutat, găsit și ocupat locuri similare celor de baștină care
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
cele panonice. Altele au preferat să ocupe, în Asia, pășunile de altitudine din Anatolia și Iran. Populațiile turcice au rezistat și chiar, în unele cazuri, au prosperat, impunându-se în detrimentul autohtonilor deoarece au introdus un mod de viață bazat pe transhumanță în regiuni unde acesta era inexistent. De pildă, azerii reprezintă o populație turcofonă de origine iraniană. Explicația reușitei acestor triburi constă în faptul că modul lor de viață nu a avut un sistem concurențial în mediul autohton. Astfel triburile azere
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
autohton. Astfel triburile azere au monopolizat resurse naturale care le-au permis nu doar să supraviețuiască, ci chiar să se dezvolte de-a lungul timpului. În schimb, în partea europeană, din Balcani până în Iberia, a existat o străveche tradiție a transhumanței, sub o formă mult mai evoluată decât în Asia Centrală. Rolul determinant l-au jucat stabilitatea mult mai mare a așezărilor și îmbinarea mult mai eficientă a activităților pastorale cu cele comercial artizanale. Prin urmare, nu trebuie să ne mire prea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Mării Negre, pentru a descuraja avansul euro atlantic spre Europa Orientală (Abhazia, Osetia de Sud, Karabahul de Munte). 41 Propunerea a fost făcută de România prin intermediul lui Nicolae Titulescu și nu s-a materializat. 42 A fost folosită ca rută a transhumanței. 43 Este o caracteristică întâlnită și în lungul Dunării: Sucidava, Singidunum, Drobeta. 44 Nu întâmplător, dintr-o perspectivă etnografică, sud vestul Transilvaniei și Banatul au păstrat afinități cu spațiul central și vest balcanic (inclusiv dinaric). 45 Multă vreme Dejul a
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
sixtine”. Rareori statice, pastelurile transmit uneori exuberanța vitalității elementare: „Ies șerpii de prin buncăre de ierburi [...] // Un neam nomad de vietăți și ierburi / revine triumfal la vatra lui / și se dezumflă limbile la vite / diluviul nu dă seama nimănui”. Evocând transhumanța, poezia chiar astfel intitulată include apologia ciobanului transilvan care „Își șerpuie coloanele de turme / ca pe un templu îngropat în fum, / pornit cu noapte-n cap, din zorii lumii / el n-a ajuns la stână nici acum. Încremenit sub gluga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290281_a_291610]
-
o viață rudimentară și precară și dedicîndu-se exclusiv unor activități pastorale. Ca atare, românii, atît cei din Imperiul Bizantin (din Peninsula Balcanică), cît și cei din nordul imperiului (de la Dunăre și Carpați), rămași numai la nivelul vieții rustice și al transhumanței, nu au mai păstrat conștiința superiorității, gloria Romei fiindu-le îndepărtată și inaccesibilă. Apoi, lipsa de organizare și de unitate a avut drept consecință lipsa unor aspirații și unor acțiuni de afirmare pe scena istoriei. Aflați mereu în situație economică
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
limbă, de exemplu, nu poate rămîne ne-schimbată decît dacă devine o limbă moartă, iar limba este cea mai de seamă tradiție a unei comunități etnice. Istoria atestă o îndelungată perioadă de după retragerea autorităților romane în care românii au practicat transhumanța, care presupune mișcare de populație, dar într-un spațiu determinat, iar nu migrație sau nomadism cu viața în cort, încît ei puteau să întemeieze localități și să realizeze locuințe dura-bile130. Totuși românii nu au manifestat vocația unor construcții de mare
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și o evoluție remarcabilă a soluțiilor de construire. În asemenea condiții, nici mintea români-lor nu s-a exersat în efortul pentru aflarea de soluții tehnice, pentru calcule complicate și precise, pentru descoperirea de materiale și pentru valorificarea intensivă a resurselor. Transhumanța și alte mișcări ale populației românești au avut însă la nivelul limbii populare efectul benefic de a împiedica diferențierea pronunțată a graiurilor, încît dialectul dacoromân, deși ocupă o arie foarte extinsă, manifestă o unitate pronunțată în toată istoria lui. Aceasta
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
însemnau decît o schimbare, deseori trecătoare, de statut social, iar nu o înaintare pe calea civilizării. 129 Este elocventă în acest sens consecința războlui din 1877, cînd, deși învingători, românii au pierdut sudul Basarabiei, cedat, nu dușmanului, ci aliatului. 130 Transhumanța poate fi asemănată cu deplasarea păsărilor migratoare, care își alcătuiesc un cuib acolo unde își cresc puii, chiar dacă îl părăsesc după un timp. 131 Singurul lucru care se poate reține din asemenea jurnale și memorii este informația că autorii lor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și Îl angajează profesor la Seminarul de la Școala din Iași. Ștefan Crișan fusese autor al unui Lexicon - valahico - latino - hungaricum (Cluj 1805). Prin anul 1941 mai erau doar 14 români În Remetea. Cunoscându-se faptul că În această zonă de transhumanță moldo-transilvană, până În secolul al XVII-lea fiecare locuitor din Moldova și din Ardeal era liber de a merge În Moldova sau În Transilvania, mulți dintre oamenii acestor locuri au luat drumul pribegiei, fapt ce se Întâmpla și trecându-se din
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
fac această afirmație Încercând să susțin și ideea continuității noastre pe aceste locuri și mai ales În amonte, unde mai târziu se vor stabili secuii din Remetea, Ditrău, Lăzarea, Gheorgheni, Joseni, Praid și din alte localități. În această zonă de transhumanță moldo transilvană, În care populația autohtonă a emigrat Înspre și dinspre Moldova, trebuie să fi rămas locului cât de puțini oameni ai acestor pământuri, asigurând astfel o continuitate. Reamintesc aici toponimul Remetea care prin anul 1567 și apoi 1786 se
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și păstorești. Unul sau doi cântau melodia, într-un ritm oarecum recitativ, ceilalți doi-trei țineau isonul, ca în cântările psaltice la strană. Subiectele cântecelor sunt de o cândoare neîntrecută. fața care l așteaptă pe „giani picurar” (tânărul păstor) plecat în transhumanță sau în lume, și care simte că tinerețea ei se vestejește de dorul lui: Ino gioni, ino frate, că-i păcat de-a ghili‘niate, gioni picurar. Câteodată spiritul mucalit țâșnea din ei, ca în convorbirea surprinsă la fereastră, după ce
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
E pericolul care ne paște de când alte capricii au transformat Prutul În hotar și au Început să deznaționalizeze Basarabia. Ecologia ne Învață Însă și cum să evităm acest pericol: să Înlesnim relațiile fragmentului basarabean cu restul biocenozei românești, cum demult transhumanța a făcut-o Între Moldova, Muntenia și Ardeal. „Radiosfera“, 24 ianuarie 1997, ora 12,27 6. Nu tăiați rădăcinile copacului! Nu sunt istoric și nici politician. Sunt Însă român. Și, pentru ca să exist, a trebuit ca părinții să se Întâlnească la
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de altă parte, în perioada administrației otomane, în Dobrogea s-au stabilit și români din nordul Dunării, la acest fapt contribuind fiscalitatea excesivă impusă de regimul fanariot din Moldova și Țara Românească 69. O importanță aparte a avut în Dobrogea transhumanța păstorilor ardeleni veniți la iernat în această regiune. Astfel, mocanii se instalau în toate părțile Dobrogei ajungând până la: Tulcea, Constanța sau Mangalia. Unii mocani din Țara Bârsei sau din părțile Sibiului erau și negustori, iar alții au devenit agricultori și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Dobrogea Economică, an I, nr. 1/mai 1922, Institutul de Arte Grafice Constanța, Constanța, 1922. Georgescu, Ioan, "Coloniile germane din Dobrogea", în Analele Dobrogei, VII, Institutul de Arte Grafice "Glasul Bucovinei", Cernăuți, 1926. Ghelase, Ion, I., "Vechimea autohtonilor și a transhumanței mocanilor bârsani în Câmpia Română și Dobrogea", în Peuce, nr. 2, Constanța, 1971. Ghiață, Anca, "Contribuții noi privind unele aspecte ale societății românești din Dobrogea în secolele XV-XIX", în Analele Academiei. Memoriile Secțiunii Istorice, seria IV, tom I, Editura Academiei
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
o fermă ci un ranch, așa cum am arătat mai Înainte. Proprietarul unui ranch trebuie să dispună de mult capital propriu sau de credit. Vitele slabe sunt vândute În regiunea porumbului pentru Îngrășat. Când e lipsă de fân, oierii merg În transhumanță cu oile În regiunea grâului de toamnă, unde le țin la păscut pe grâu. În statul Kansas, sistemul e răspândit, fermierii constatând că grâul nu suferea și În orice caz plata primită pentru pășunat le convenea. Interlocutorul meu, la despărțire
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
întemeiată pe troheu și iamb, decât pentru metrica dezvoltată din celelalte unități ritmice (Călinescu, 1941/1982, pp. 199-200). Ritmurile existenței noastre în istorie - retragerea în munți din calea năvălitorilor și revenirea la șes după trecerea primejdiei -, cele ale vieții pastorale - transhumanța - s-au întipărit în mintea românului ca variații, fluctuații necesare: „Azi aici, mâine-n Focșani”. În viziunea lui D. Drăghicescu (1907/1995, p. 221), fluctuația apare în forma „continuului acces de isterie”, „convulsiunilor și spaimelor la intervale scurte”. În atitudinile
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]