552 matches
-
privilegiile primelor, încercând "impunerea" nobilimii și a desființat pe cel de-al doilea. În spiritul absolutismului luminat, religia a fost redusă la rolul de utilitate de stat. Înnoirile reformatismului iosefin s-au întipărit și asupra evoluției conștiinței naționale a românilor transilvăneni. Sub efectul politicilor raționaliste, inspirate din luminism, conștiința de sine românească preia o turnură laicizantă (Blaga, 1995, p. 78). Elita românească, unită și neunită, strâng rândurile confesionale în jurul unui front unitar al națiunii române categorie ale cărei granițe se fixează
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
suveranitate. Moise Nicoară exprimă sugestiv această nouă semantică a națiunii atunci când, în 1815, afirmă că națiunea română se întinde "de la Tisa pân' la Marea Neagră, de la Dunăre la Nistru" (Georgescu, 1991, p. 117). Ideea unirii întregii românini a apărut și printre transilvăneni, care își imaginau politic realizarea unității naționale sub girul Casei de Habsburg, a națiunii române integrale sub sceptrul imperial. Nu doar românii își exersau facultățile de imaginare politică. Daniel Roth, scriitor sas sibian, opune planurilor maghiarilor de unire a Transilvaniei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la egalitate politică revendicată pe calea reliefării nobleții originii poporului și limbii române. Din înfruntările asupra acestor chestiuni cu potențial inflamabil (originea, vechimea, continuitatea, prioritatea, latinitatea limbii române etc.) s-a degajat conștiința națională a românilor ardeleni. Conștiința națională a transilvănenilor a mustit în cadrul generației Supplex-ului sub presiunea unui "copleșitor istorism" care i-a purtat pe cărturarii Școlii Ardelene către un adevărat "cult al trecutului" (Prodan, 1984, p. 428). Descoperindu-și trecutul, românii și-au articulat o memorie colectivă care a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
despărțite de celelalte, adică de România sau Țara Romănească, Moldova, Bucovina și Basarabia" (Aaron, 1839, p. 30). Unitatea etnică a românilor este amplu argumentată în toate manualele epocii. Ea decurge logic cu necesitate din originea comună a muntenilor, moldovenilor și transilvănenilor, din obârșia lor romană. Ideea unității etnice primește un accent suplimentar în lucrarea lui Albineț, în care moldovenii sunt numiți "Moldo- Români", iar muntenii sunt desemnați prin termenul "Munteno-Români" (Albineț, 1845, pp. IV, XII). Pentru românii ardeleni nu este folosit
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și prilejuit politic elevarea principatului România la rangul de regat, iar pe Carol la titul de rege (10 mai 1881). Monarhia devenea, astfel, cupola simbolică sub care avea să se desfășoare viața politică românească. În tot acest timp, soarta românilor transilvăneni a intrat pe o pantă negativă. Succesul repurtat în 1863, când Dieta de la Sibiu, dominată pentru prima dată de români, a votat egalitatea națiunii române și a Bisericilor sale (Ortodoxă și Unită), punând capăt astfel sistemului unio trium nationum care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românească, Brătianu a alterat matricea tradițională a ființei naționale. Pedagogia bărnuțiană a xenofobiei vine în prelungirea naționalismului etnic care constituie profesiunea de credință ideologică a cărturarului ardealean. Chiar dacă salută existența statului național român, Bărnuțiu îl consideră incomplet fără includerea românilor transilvăneni. Toți românii, indiferent dacă trăiesc sub cârmuirea guvernului lor național ori "sunt sub gubernia de alta gente" au o dublă datorie "naturală" către națiunea lor: i) de a-și conserva caracterul lor național, și ii) "detoria forta santa, a se
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
după momentul proclamării Unirii de la 1 decembrie 1918, puterea guvernamentală, legislativă și executorie a Transilvaniei a fost ținută de Consiliul Dirigent alcătuit din 15 membri (printre care se numărau Iuliu Maniu, Vasile Godiș și Onisifor Ghibu). Autonomia provizorie negociată de transilvăneni a luat sfârșit în 1920, când guvernul condus de generalul Averescu a dizolvat Consiliul Dirigent. Acest fapt însemna, pe lângă unificarea instituțiilor politico-statale, și pierderea autonomiei educaționale. Specificitatea ardelenească în materie de învățământ în raport cu celelalte provincii românești o constituia cadrul confesional
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
De pildă, "un istoric german (Albrecht Wirth) spunea că poporul românesc este cel mai tenace neam de oameni de pe fața pământului", iar cărturarul ardelean (maghiar) Iosif Benkö este citat pentru a sublinia aceeași îndărătnicie hiperbolică a neamului românesc. Potrivit istoricului transilvănean, "ar fi mai ușor a smulge ghioaga din mâna lui Hercule decât a abate "iute și degrabă" pe Români dela vechile lor datini" (Lupaș. 1931, pp. 8, 12). Același I. Lupaș (1931) este autorul matricei identității istorice românești, potrivit căreia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ale oamenilor. În cuvintele ei se aude (sic!) parcă vuietul luptelor, foșnetul pădurilor, murmurul izvoarelor, legănarea holdelor, cîntecul mamei la leagănul copiilor" (Daicoviciu et al., 1992, p. 18). O altă expresie a unității totale românești este unificarea identitară a românilor transilvăneni, munteni și moldoveni prin românizarea acestora. Această românizare identitară presupune impunerea identității și categoriei de "români" peste cele de români "moldoveni", "munteni" și "ardeleni" care cu siguranță aveau o proeminență net superioară în mințile acestora decât supra-categoria de "român" (aceasta
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Argumentul avansat pentru sprijinirea acestei teze eretice susține că națiunea română a fost imaginată de cărturarii Școlii Ardelene, urmați de intelectualii romantici, care după ce au construit ideatic proiecția statului național românesc s-au angajat în materializarea sa prin convingerea muntenilor, transilvănenilor și moldovenilor de românitatea care îi unește (p. 40). Teza șochează prin claritatea formulării: "în prima jumătate a secolului al XIX-lea, intelectualii romantici vor "inventa" națiunea română modernă, adică vor scrie o istorie a acesteia, foarte înfrumusețată, care punea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care Biserica Reformată avea nevoie pentru uzul liturgic. Psaltirea are în primul rând o importanță de ordin lingvistic, textul conservând forme arhaice ale limbii secolului al XVII-lea din Transilvania. Textul ei este, în același timp, o dovadă a preocupărilor transilvănenilor de a da o traducere versificată a psalmilor, fără a se putea apropia însă ca valoare de transpunerea mitropolitului Dosoftei. Repere bibliografice: Gregoriu Silași, Psaltirea calvino-română versificată, T, 1875, 12-14; Ioan Bianu, Introducere, în Psaltirea în versuri întocmită de Dosoftei
VISKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290586_a_291915]
-
Treptat, nașterea mentalităților moderne va face ca adulația acestora să nu mai fie Îndreptată către unsul lui Dumnezeu, ci către o vedetă. Debutul acestui proces, care se va Încheia, desigur, mult mai târziu, poate fi surprins și În rândurile românilor transilvăneni din epoca Școlii Ardelene. Primele sale semne sunt spectaculoase. Împăratul, dornic să-și cunoască supușii nu numai din rapoartele oficiale, ci și În intimitatea lor, coboară printre dânșii. Câștigul pe care Îl va dobândi În urma acestei inițiative va depăși Însă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
propune În continuare un model metodologic de altă factură, bazat pe punerea Într-o ecuație de logică istorică a acestei necunoscute. Datele problemei de rezolvat ar fi următoarele: cunoscând mesajul ideologic inițial, la emițător (1), modalitățile sale de difuzare către transilvăneni, cu eventualele distorsionări suferite pe parcurs (2), marja ideologică și sensibilitățile politice ale receptorilor, gradul lor de permeabilitate la astfel de influențe (3), putem aproxima conținutul mesajului la receptor (4), măsura În care acesta e acceptat sau respins. În prelungirea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Umanistul transilvănean Nicolaus Olahus în lucrarea Hungaria din 1536 susține unitatea de neam, limbă, obiceiuri și religie a românilor; Johanes Honterus originar din Brașov înscrie pe harta sa din 1542 numele de Dacia pentru întreg teritoriul locuit de români. 15) Analizați conținutul
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
sarcinile fundamentale ale Consiliului Europei de la Strasbourg, alături de M. Eminescu. E de Înțeles că susținerea conceptului valoare națională nu are și nici nu poate avea vreo conotație șovină; libera dezvoltare a unei culturi nu presupune distrugerea alteia. Dimpotrivă, afirma un transilvănean la finele veacului al XVIII-lea, luminat e un popor care sprijină dezvoltarea culturală a altui popor. Apartenența unui creator la o anume valoare națională nu e determinată biologic, prin păstrarea purității sîngelui neamului, ci prin libera lui conștiință. Iar
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
false la jumătatea secolului al XIX lea pentru limba română, printre care și limba moldo-valahă-română: . Numele persiflant, pe care Îl creează bucovineanul nostru, nu face decît să amintească provincii istorice românești, de la care s-au format nume ale locuitorilor: moldoveni, transilvăneni, bucovineni, basarabeni, bănățeni, la care pot fi adăgate și altele: maramureșeni, crișeni, dobrogeni, olteni. Numai de la Valahia nu s-a format nume pentru locuitori, căci procesul a fost invers, Valahia fiind format de la valah (Însemnînd țara valahilor), nume sub care
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
cuprinsă În Întregime În urarea pe care bătrînii ardeleni o făceau tinerilor ce plecau la război: duceți-vă și să dea Dumnezeu să vă bată. Pentru coordonarea activității ardelenilor cu cea a bucovinenilor, se Înființează În 1914 Cercul bucovinenilor și transilvănenilor din București, unde Octavian Goga va fi o prezență foarte activă, Împreună cu alți colaboratori asigurînd apariția publicației Ardealul, prin care se făceau cunoscute opinii ale membrilor grupării. Crearea acestui cerc amintește de faptul că punerea În circulație a conceptului România
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Mărășești, Mărăști și Oituz în compunerea armatei române. Sângele ardelenilor s-a vărsat pe toate teatrele de operațiuni militare din Europa și Extremul Orient rusesc. Ne vom limita în această lucrare doar la voluntarii provenind din prizonierii luați de ruși, transilvăneni și bănățeni care vor încadra Corpul I al Voluntarilor Ardeleni Ca urmare a declarării de către România a războiului în august 1916, monarhiei austro ungare, românii aflați sub arme în armata imperială, s-au considerat dezlegați de jurământul militar față de imperiu
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
a-și face datoria „pentru apărarea că-minelor strămoșești“. Semnau: C. Cantacuzino, I. Crăciunescu, G. Panu, C. M. Mironescu, A. Lambrior. Alături de elevi și studenți au luat parte la război și Învățători și profesori. Din rândurile acestora amintim pe Ioan Popovici Popescu, transilvănean din ținutul Chioarului ( Maramureș ), profesor În BÎrlad. Distins În lupte, el a fost decorat cu medalia «Independența României»; Constantin Olteanu, profesor și director al Școlii Normale din Craiova, originar de la Reghin; Sava Hențea, Grigore Tocilescu și dr. C. Istrati, profesori
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Florin FÎnaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93539]
-
cu medalia «Independența României»; Constantin Olteanu, profesor și director al Școlii Normale din Craiova, originar de la Reghin; Sava Hențea, Grigore Tocilescu și dr. C. Istrati, profesori la București, Învățătorul Ioan Vișoianu din Mioarele (Argeș). Contribuțiile În bani pentru război ale transilvănenilor s-au ridicat la 124.700 franci aur. Dintre acestea să menționăm pe cele oferite de cadrele didactice și elevi: I. A. Lapedatu - 20 de franci aur, Aron Densușianu - 150 franci aur, Învățătorul și sătenii din Telciu - 33 fl., tineretul
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Florin FÎnaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93539]
-
Române, oferind știri ori de câte ori „ceva merita publicare'’, în ciuda cenzurii aspre 6'.Redactorii din Brașov făceau un apel către cititorii care posedau știri interesante despre Principate, să le relateze ei înșiși în corespondențe adresate „Gazetei de Transilvania”. Ceea ce îi îngrijora pe transilvăneni, la data când se scria acest articol (29 aprilie 848), era dacă Principatele urmau să suporte agresiuni externe. „Gazeta de Transilvania” infirma zvonul cum că oști țariste ar fi călcat chiar pe pământul Moldovei . Se considera că „moldomuntenii”, dacă erau
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
urmau să suporte agresiuni externe. „Gazeta de Transilvania” infirma zvonul cum că oști țariste ar fi călcat chiar pe pământul Moldovei . Se considera că „moldomuntenii”, dacă erau uniți, puteau ține piept oricărei intervenții externe. Evenimentele din Principate erau văzute de transilvăneni prin prisma luptei pentru înlăturarea protectoratului țarist. „Gazeta de Transilvania” a susținut dreptul celor două Țări Române de a-și decide singure soarta, apelând la argumente de ordin istoric, care să sublinieze poziția Principatelor în raporturile lor cu puterile suzerană
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
Zeitung”, din 25 aprilie, în care se declara că, în Viena, „călcarea” trupelor țariste pe pământul Principatelor ar fi privită ca o declarație de război a Rusiei împotriva Austriei”. Interzicerea pătrunderii „Gazetei de Transilvania” în Moldova a provocat în rândul transilvănenilor „o mare sensație și întărâtare”, așa cum nota agentul habsburgic de la Iași, Eisenbach. Măsurile de izolare întreprinse de către Mihail Sturdza nu erau numai față de Transilvania, ci și față de Țara Românească și Bucovina. Pe 3 aprilie 848, colonelul Motîliov primea ordinul de
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
imperial putea să se supere” pe moldovenii care „nu profitaseră de o favoare pe care ei înșiși o solicitaseră”. La sfârșitul anului 845, se constituia Societatea studenților din Paris. Deși era o asociație munteană, printre fondatorii ei se numărau și transilvăneni (A. T. Laurian). Din partea moldovenilor, aderarea la principiile societății se poate deduce din două împrejurări. Este vorba, mai întâi, de prezența lui Mihail Kogălniceanu la București, în zilele constituirii Asociației. Apoi, în aceeași perioadă, februarie-martie 845, un membru al Frăției
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
când țara cade sub stăpânirea turcească ce se va menține până la războiul balcanic ruso-româno- turc din 1877-1878. Matei Corvin, regele Ungariei, cucerind Bosnia a numit pe Nicolas Olahus ca rege al Bosniei iar oștirile de ocupație erau formate din români transilvăneni. Populația valahă era așezată cu preponderență în ținutul Stari Vlah (Vlahii Bătrâni) având un principat autonom condus după Dreptul Valah, atât sub sârbi cât și sub otomani. Vechimea Valahilor și preponderența lor în unele regiuni este atestată de toponimice și
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]