1,760 matches
-
de îndrumarea lui Viaceslav Ganelin, nimeni altul decât fondatorul celui mai influent grup din jazzul de avangardă extraamerican al anilor 1970-1980 - Ganelin/Cekasin/Tarasov (bazat pe atunci în capitala Lituaniei, Vilnius, de unde a efectuat și două răsunătoare turnee prin orașele transilvane, în 1981 și 1983). Înzestrarea și natura studioasă i-au adus lui Mor, cinci ani la rând, cea mai importantă bursă oferită de Israel-America Musical Foundation. Junele pianist amalgamează diverse stiluri - de la muzica erudită și jazzul clasicizat, până la variantele latino
Fiesta jazzului în România rămâne tot la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3585_a_4910]
-
a pătruns „travestit” prin loji masonice, a privit pînă la identificare portretele reprezentanților marii burghezii din acel Hermannstadt, durat de breslele înaintașilor,încă de la sfîrșitul sec. 12, a răsfoit păduri de arbori genealogici ai familiilor care au dus faima burgului transilvan pînă la Viena Mariei Thereza și a Împăratului Joseph al II-lea... și, nu de puține ori, în excepționalele portrete, făcute de scriitor acelor bărbați, întro impecabilă limbă germană fără vîrstă, în care strecoară din cînd în cînd o vagă
Domnul Hermannstadt și fișierele memoriei by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/3603_a_4928]
-
cu un limbaj autentic în sensul propriu al termenului, cu personaje- țărani, cu pitoresc și culoare locală. Au urmat după 2000 mai multe cărți, majoritatea publicate la Dacia, unde apare un alt spațiu-matrice, Medio Monte, orașul de provincie, un oraș transilvan aparținând fostului imperiu, eteroclit etnic, o lume care trăiește undeva, la limita istoriei cu mitul. Marian Ilea a rămas fidel proiectului său, fiecare carte a sa este despre oamenii și istoria acestor două spații românești marginale și totuși reprezentative, cu
„La noi în Desiștea…“ by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/3632_a_4957]
-
Roxana Covrig Principele Nicolae a anunțat, luni, că a luat o decizie importantă după ce a fost impresionat de o situație specială. În timpul vizitei la Târgu Mureș, Principele Nicolae a anunțat că va deveni voluntar al Fundației locale "Alpha Transilvană", care îngrijește copii și adulți cu dizabilități severe, alături de ceilalți 150 de voluntari ai organizației. "Aș dori să devin voluntar la fundația dumneavoastră, sunt impresionat de ce am văzut aici", a spus Principele Nicolae, potrivit Agerpres. Președintele Fundației Alpha Transilvană, profesor
Exemplul dat de Casa Regală. Ce face Principele Nicolae by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/34235_a_35560]
-
Alpha Transilvană", care îngrijește copii și adulți cu dizabilități severe, alături de ceilalți 150 de voluntari ai organizației. "Aș dori să devin voluntar la fundația dumneavoastră, sunt impresionat de ce am văzut aici", a spus Principele Nicolae, potrivit Agerpres. Președintele Fundației Alpha Transilvană, profesor doctor Alexandru Lupșa, i-a spus principelui că toți cei din organizație sunt extrem de onorați de decizia luată și i-a propus să devină și membru de onoare în boardul fundației, activitate de asemenea neremunerată. Principele Nicolae a primit
Exemplul dat de Casa Regală. Ce face Principele Nicolae by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/34235_a_35560]
-
onorați de decizia luată și i-a propus să devină și membru de onoare în boardul fundației, activitate de asemenea neremunerată. Principele Nicolae a primit din partea fundației o diplomă de excelență "pentru activitățile caritabile desfășurate în domeniul social". Fundația 'Alpha Transilvană' din Târgu Mureș asigură servicii pentru circa 200 de copii și tineri cu dizabilități din tot județul, derulează programe de dezvoltare pentru alte 250 de persoane și oferă servicii de cantină socială.
Exemplul dat de Casa Regală. Ce face Principele Nicolae by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/34235_a_35560]
-
tentă antisemită, cu angajați atât de la TVR Cluj, cât și de la TVR 3. Postul public TVR 3 a difuzat, în 6 decembrie 2013, în cadrul emisiunii de relansare a canalului, un colind considerat antisemit, interpretat de grupul de colindători Ansamblul "Dor transilvan", în colind fiind folosit de mai multe ori termenul "jidov". "A născut un fiu frumos / Anume Iisus Hristos / Toată lumea i se-nchină, / Numai jidovii-l îngână. / Jidovan afuristit / Nu l-ar răbda Domnul sfânt / Nici în cer, nici pe pământ
Decizie șoc în cazul colindului antisemit de la TVR 3 by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/31506_a_32831]
-
Munții Rodnei, 1926) au o subtilă legătură cu monografia Ion Creangă, Tipografia Augustin S. Deac, Gherla, 1921; din aceste ținuturi năsăudene își are obârșia, pe linie maternă, Ion Creangă, așa cum a demonstrat-o într-o carte recentă Teodor Tanco, Lumea transilvană a lui Ion Creangă.Monografia despre Creangă este, în ordine cronologică, prima operă a lui Emil Precup, o „scriere de tinerețe”, datând din perioada studiilor universitare din Germania. Este o monografie de tip clasic, structurată în două părți mari: viața
Prima monografie despre Creangă by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3158_a_4483]
-
ruptura istorică. O explicație posibilă ar trebui să țină seama de două asemănări dintre noi: ambii am terminat două facultăți oarecum surori - filosofia și filologia și, de asemenea, ne unește, o copilărie petrecută în satul românesc - cel moldav și cel transilvan - cu multe obiceiuri și stări mentale colective, comune. Am ajuns, prin această observație, la ceea ce mă interesează în momentul de față să vă împărtășesc: tema spațiilor tradiționale impregnate religios. În ultima noastră discuție purtată telefonic mi-ați spus că vă
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
e întotdeauna decisiv. Atrocitățile textului debitat cu inconștientă fervoare pe TVR 3 - am intenționat să pun cuvintele pe hârtie, dar literele refuză să alcătuiască propoziții - au fost mai întâi identificate de un „specialist”, propuse unor cântăreți precum cei din Dor Transilvan, selectate de un producător și finalmente pompate prin cea mai eficace formă de comunicare, televiziunea. Că nu e vorba de o întâmplare, de un accident, de o scăpare o dovedește minuțioasa punere în scenă. De la componența grupului, care sugera unanimitatea
Mai slăbiți-mă cu „dorul” vostru... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2934_a_4259]
-
contabilitate ce s-ar putea plasa între plus și minus pe durata dintre cele două ipostaze. Undeva, într-o notă de subsol, artistul fotograf, pornit pe urmele predecesorilor săi, notează, neutru, ca într-un jurnal de zi, călătoria prin ținuturile transilvane, pe drumurile care duc la prima cronică fotografică. Desigur că amănuntele fac deliciul ce se constituie în puncte de legătură între autorul de demult al fotografiei, fie el Orban Balazs, ori Veress Ferenc, și acel moment, aproape palpabil în care
Timp fotografiat by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/2943_a_4268]
-
a politicii literare, câteva cuvinte despre literatură pur și simplu: avem, în Convorbiri... confesiunea unui memorialist care nu face rabat de la o eleganță și sociabilitate. Le-a practicat de la bun început, întâi sub forma unei omenii rurale de veche speță transilvană, apoi prin exercițiul unei civilități care decurge din pasiunea pentru faptul cultural. Ion Brad s-a ferit, singur o afirmă, să-și transforme adversarii în dușmani. Reacțiile polemice din carte (puține, oricum) nu sunt nicidecum consecințe ale vreunei izbucniri vanitoase
Tradiție și inovație by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2962_a_4287]
-
Mircea Mihăieș Un prieten care se pregătea de concediu m-a consultat, așa cum i se întâmplă adeseori, în privința cărților de citit în două săptămâni, departe de oraș, în liniștea aurită a dealurilor transilvane. Deși nefilolog, amicul meu e un cititor împătimit, un cunoscător fin al vieții culturale de la noi, un anglofil cu șarm și un causeur de clasă. Dacă mai adaug acestui portret energia sudică, de „mitic” gata să-și sfâșie adversarii, dar
Cărți de vacanță by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3343_a_4668]
-
minții de copil pe care prozatoarea o păstrează în roman ca element contrapunctic. Cele două voci: una care descrie prezentul intersectându-l cu rememorări înduioșate din vremea copilăriei (acestora li se adaugă bune pagini de monografie prozastic poematică a Câmpiei transilvane, cu decor, costumație și partituri atent reproduse); cealaltă, vocea traumei care răbufnește în verbalizări violente, sunt asistate discret de vocea prozatoarei. Înfruntarea nu e între realitate și ficțiune, ci între mai multele interpretări ale aceleiași realități. Amintirile îndelung înăbușite ale
Fragmentul și defragmentările by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3352_a_4677]
-
verii (1964). După lectura studiilor și articolelor de critică literară consacrate poeziei lui Giurgiuca, și după lectura atentă a creației lirice, Adriana Todoran conchide că Emil Giurgiuca este, „în primul rând un poet al naturii”, continuator în parte al liricii transilvane mesianice, îmbinate subtil cu modernismul și lirica înnoitoare de sorginte blagiană. Prezentarea poeziei se face urmărind motivele fundamentale, cu aprecieri originale de cele mai multe ori: natura, protestul liric împotriva Dictatului de la Viena (1940), reveria, lumea poveștilor și a legendelor, crezul poetic
Un studiu monografic despre Emil Giurgiuca by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3373_a_4698]
-
în fața sa, crâncenă, cutremurătoare”. Sau această aserțiune critică, memorabilă prin puterea de sinteză, fundamentată pe cunoașterea profundă a temei abordate: „Discursul pentru libertatea națională a lui Simion Bărnuțiu se va repeta în tot lungul veacului, fragment cu fragment, în poezia transilvană, cu forța originară a ideilor care nu cunosc opreliști omenești. Căci poezia transilvană este ea însăși un discurs pentru libertate.” (sublinierea lui Emil Giurgiuca) Dacă poetul a fost, mai ales, în perioada interbelică, în atenția criticii literare, publicistul Giurgiuca a
Un studiu monografic despre Emil Giurgiuca by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3373_a_4698]
-
fundamentată pe cunoașterea profundă a temei abordate: „Discursul pentru libertatea națională a lui Simion Bărnuțiu se va repeta în tot lungul veacului, fragment cu fragment, în poezia transilvană, cu forța originară a ideilor care nu cunosc opreliști omenești. Căci poezia transilvană este ea însăși un discurs pentru libertate.” (sublinierea lui Emil Giurgiuca) Dacă poetul a fost, mai ales, în perioada interbelică, în atenția criticii literare, publicistul Giurgiuca a fost pe nedrept neglijat și paginile acestea, cu citate bine alese, convingătoare, constituie
Un studiu monografic despre Emil Giurgiuca by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3373_a_4698]
-
Abecedarul” din Brad și până la „Colocviile” din ultimii ani ai carierei didactice. Personalitatea lui Emil Giurgiuca, este, în fine, întregită prin prezentarea bogatei sale activități de traducător din lirica maghiară, scriitorul ardelean integrându-se în această privință întro lungă tradiție transilvană, inaugurată de pașoptiști și continuată de contemporanul său Ion Chinezu, care, în același an, neavând drept de semnătură, își câștiga existența prin tălmăciri din ungurește. Autoarea reproduce, și sunt perfect justificate în context, câteva aprecieri din critici literari maghiari, care
Un studiu monografic despre Emil Giurgiuca by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3373_a_4698]
-
nemulțumirii fățișe. Până și epistolele dactilografiate fără diacritice îi stârnesc reflecții legate de apucăturile latiniste de care, vrândnevrând, s-a molipsit (p. 53). Își sfătuiește apoi, în repetate rânduri, discipolul preferat să nu urmeze, la întoarcerea de la Roma, o carieră transilvană: București aut nihil. Merge cu această deviză până-ntr-acolo încât numai politețea îl face să nu poarte o discuție lămuritoare cu tatăl împricinatului. Cele mai usturătoare vorbe privesc însă fenomenul echinoxist. Pe Zaciu îl întristează literalmente gradul în care
Politici culturale, politici personale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3241_a_4566]
-
Mureșanu și La arme! de Șt. O. Iosif au fost scrise în stări sufletești deosebite: Mureșanu se afla în apogeul creației sale, Șt. O. Iosif în amurgul său poetic. Dar ambele sunt ocazionate de evenimente epocale în istoria neamului: Revoluția transilvană de la 1848 și Războiul de întregire a neamului (1916-1918). Exprimând idealuri scumpe unui popor, versurile energice ale poeziilor au devenit repede imnuri, fiind intonate cu solemnitatea pe care o dau momentele mari din istoria unui neam. La arme! de Șt.
Doi „soli ai Ardealului”: Șt. O. Iosif și Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3263_a_4588]
-
Scrisori și acte (1963), pentru că era scrisă de un cronicar pe care-l caracteriza cu adevărat acribia filologică. Editor el însuși, nu s-a scris întotdeauna doar elogios despre edițiile pe care le-a elaborat. Astfel, despre ediția sa Peregrinul transilvan a avut o "ieșire fulminantă" (expresia este a lui Cioculescu) Leca Morariu, în buletinul pe care-l scotea la Cernăuți, în care unor erori ale ediției le-a dat, spunea Cioculescu într-o scrisoare către G. T. Kirileanu, o "proporție
Editor și comentator de ediții by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/14852_a_16177]
-
le recitam cu glas tare, înșirînd primele strofe din poezia "Luceafărul" de M. Eminescu pătrunse în casa noastră. Istoria ardeleană a luat alt drum intrînd în epoca glorioasă de după primul război. Adolescența mea s-a dezvoltat sub zodia împlinirii visului transilvan. De atunci drumul meu ascuns în viitor s-a prefigurat. România Mare s-a zidit și viitorul strălucea pentru adolescența mea, pentru tinerețea mea. Năzuirile mă îndreptau spre căi atrăgătoare, romantice, care duceau la împlinirea mea pe un tărîm, care
Mărturisiri la o prezumtivă aniversare by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/15454_a_16779]
-
cu vreo șase-șapte ani în urmă, în 1929. Ceea ce mă tulbura era, desigur, potrivirea numelor, dar mai era gongul acela care răsuna îndepărtat, adânc în mine, când auzeam, citeam ori îmi aminteam doar ceva despre mare. Trăind pe uscatul tărâm transilvan, visam adeseori la marea depărtată, pe țărmul căreia petreceam doar vara, pentru mine prea puține zile solare. Poate tocmai pentru că sunt un continental, Marea a exercitat dintotdeauna asupra mea vraja pe care doar Cu-Totul-Altul, fabulos ori miraculos, o poate exercita
Din spuma mărilor... by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/15420_a_16745]
-
duce Elanul răstignit pe cerul cruce? De nu te-aș ști pe tine alăturea vâslind Cu áripi înmuiate în cețuri de argint, Ar îngheța văzduhul și golul mi-ar trimite În peșteră să-mi crească din lacrimi stalactite... 2005 Odă transilvană Viața literară transilvană - Litere de sânge și de foc, Mângâieri pe o străveche rană De prea mult noroc și nenoroc. Răstignit în lemn și plumb - Cuvântul E și lance, dar e și colind... Mă trezesc în noapte legănându-l Când
DEDICAȚII by Ion Brad () [Corola-journal/Imaginative/2575_a_3900]
-
pe cerul cruce? De nu te-aș ști pe tine alăturea vâslind Cu áripi înmuiate în cețuri de argint, Ar îngheța văzduhul și golul mi-ar trimite În peșteră să-mi crească din lacrimi stalactite... 2005 Odă transilvană Viața literară transilvană - Litere de sânge și de foc, Mângâieri pe o străveche rană De prea mult noroc și nenoroc. Răstignit în lemn și plumb - Cuvântul E și lance, dar e și colind... Mă trezesc în noapte legănându-l Când iluzii iarăși se
DEDICAȚII by Ion Brad () [Corola-journal/Imaginative/2575_a_3900]