679 matches
-
pe un consens simbolic (cognitiv) la nivel societal. Raționalitatea tranzacțională presupune calculul costurilor și câștigurilor În cadrul schimbului, În timp ce raționalitatea relațională presupune calculul costurilor și câștigurilor asociate relației În sine. O relație poate fi astfel menținută chiar dacă nu există un câștig tranzacțional pozitiv, În condițiile În care există un câștig social, relațional, pe termen lung. Astfel, o tranzacție episodică, discretă nu este În mod necesar simetrică sau echilibrată din perspectiva costurilor și câștigurilor materiale. Dacă considerăm Însă implicarea ei Într-o relație
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
a acțiunii satisfăcătoare Într-un context temporal mai larg, mai degrabă decât o logică maximizatoare a schimburilor discrete. Așa cum arăta și Larson (1992) aceste tipuri de structuri de cooperare ce formează rețele nu pot fi explicate nici de teoria costurilor tranzacționale, nici de teoria agent - principal, nici de teoriile instituționaliste fiindcă presupun o logică specifică, diferită de cea a maximizării economice. Aceste structuri de cooperare nu consideră tranzacția discretă ca unitatea de bază a analizei și nici nu apelează la norme
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
mult timp Înainte asupra viitoarelor schimbări În procesul de producție (Încetinirea producției, orientarea către alte piețe) pentru a permite partenerului să se adapteze noii situații. Pentru a adapta teorema celebră a lui Coase (1960), am putea spune că, În lipsa costurilor tranzacționale, relațiile implicate și rețelele ar fi inutile ca soluții de coordonare inter-organizațională; piața ar fi optimă În alocarea resurselor. În condițiile complexității și incertitudinii mediului Însă, dar și a distorsiunilor ce pot apărea În reprezentarea mediului de către organizații (informația este
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
că rețelele sociale sunt rezultatul macrosocial al investițiilor sociale ale actorilor, În timp ce capitalul social este beneficiul obținut de aceștia de pe urma propriilor investiții. Resursele implicate În rețele sociale Îmbunătățesc rezultatele acțiunilor actorilor În special prin facilitarea fluxului informațional și reducerea costurilor tranzacționale. Pe de altă parte, pe lângă oportunitățile de acțiune pe care le facilitează și resursele pe care le mobilizează În promovarea acțiunii la nivel individual, la nivel macrosocial pot exista și „consecințe negative ale sociabilității” (Portes, 1998:2). Portes și Sensenbrenner
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
implicat În instituții; din această inconsecvență a capitalurilor rezultă patternuri incoerente de mobilizare a acțiunii și dezvoltare socială. Rețelele sociale facilitează cooperarea socială, permițând capitalizarea resurselor sociale necesare mobilizării acțiunilor individuale și colective. Ele facilitează fluxul informațional și reduc costurile tranzacționale În schimburile dintre actori. Capitalul social astfel constituit activează resursele de Încredere strategică, cu grad mare de specificare interacțională Între actori. Instituțiile presupun asigurarea, luată ca atare, privind un anumit pattern al relaționărilor actorilor În funcție de rolurile prescrise și construcția socială
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
au relații ghidate de interese comerciale și În care costurile obținerii de informații, al investiției inițiale și ale Începerii unei afaceri sunt relativ reduse. Diferențele În privința gradului de integrare a activităților lanțului productiv permit testarea plauzibilității argumentelor din paradigma costurilor tranzacționale care explică integrarea verticală prin incidența costurilor de tranzacție. Williamson pornește de la determinarea tehnologică a tranzacției (consideră tehnologia ca fiind dată, variabilă exogenă): „o tranzacție se realizează atunci când un bun sau serviciu este transferat de-a lungul unei interfețe tehnologic
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
340) - dar poate fi relaționat și cu dorința indivizilor de a obține satisfacție din interacțiunea socială care acompaniază munca lor zilnică (Granovetter, 1985:498) și, În plus, cu intenția acestora de a controla competiția și incertitudinea. În ceea ce privește partenerul străin, costurile tranzacționale cresc ca urmare a investiției specifice (asset specificity) În materie primă (textile, accesorii): investiția este nerecuperabilă În cazul unei eventuale manopere defectuoase a contractorului român. Pe de altă parte, acesta din urmă se confruntă cu incertitudinea impunerii contractului odată ce marfa
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
lucrează În domeniu și un partener nu vine să lucreze doar cu o firmă și atunci noi avem un sistem informațional! În consecință, În condițiile tranzacțiilor ocazionale, neimplicate În relații de durată, În lipsa angajamentelor credibile (credible commitments) din partea partenerilor, costurile tranzacționale pentru impunerea formală a contractelor sunt mari; acest lucru determină recurgerea la relații personale guvernate de Încredere, o situație mai bine descrisă de modelul implicării (Granovetter, 1985; Uzzi, 1996, 1997), mai degrabă decât de cel al integrării avansat de Williamson
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
guvernate de Încredere, o situație mai bine descrisă de modelul implicării (Granovetter, 1985; Uzzi, 1996, 1997), mai degrabă decât de cel al integrării avansat de Williamson (1991). Astfel, argumentul lui este plauzibil, În timp ce predicția integrării verticale vehiculată de paradigma costurilor tranzacționale pare, mai degrabă, infirmată: firmele românești nu se integrează vertical cu partenerii lor străini, dar păstrează relații implicate, de lungă durată. Difuzarea Încrederii și circulația informației strategice pe canalele relațiilor implicate produc structurarea câmpului În rețele de firme: mai multe
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
În care În aceeași măsură acțiunea intențională, relațiile sociale și instituțiile formale și informale contribuie la producerea unei structuri de interacțiuni stabile. Teoriile instituționaliste de sorginte economică explică configurațiile instituționale pornind de la acțiunea individuală intențională: organizarea este rezultatul economisirii costurilor tranzacționale, iar structura internă a acesteia reflectă interesele maximizatoare ale deținătorilor de capital. Teoriile instituționaliste sociologice introduc În analiză valorile sociale, punând problema echității și nu doar a eficienței modelelor de cooperare, precum și elemente cultural-cognitive, arătând construcția socială a rolurilor instituționale
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de proprietate În sensul de mai sus, diferența constând În faptul că ierahiile Învestesc În poziția de autoritate capacitatea de a dispune alocarea acestor drepturi Între anumite limite. În accepțiunea antropologei britanice Mary Douglas, dimensiunile definitorii ale instituțiilor sunt „latura tranzacțională, referitoare la eficiența (n.a.) individului, eficiență descrisă prin calcularea raportului cost-beneficii”, precum și cea „cognitivă ce include nevoia individuală de ordine și coerență, precum și cea de a deține controlul asupra incertitudinii” (2002:37). În accepțiunea lui North (1990), latura cognitivă este
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Conceptul de dependență de cale se referă la faptul că instituțiile existente la un moment dat sunt În mare parte determinate de instituțiile anterioare, rezultând o evoluție istorică incrementalistă. Neo-marxismul consideră că nu există economii de scară sau de costuri tranzacționale prin apariția firmelor capitaliste, ci doar dorința șefilor de a-i exploata pe muncitori printr-un sistem de relații de autoritate. Pentru North (1981), criteriul eficienței este creșterea economică. În termeni economici, acest criteriu nu este Însă un optim Pareto
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
conceptul este echivalentul broker-ului, doar că cel din urmă se referă la actori, iar primul la relații. În The Problem of Social Cost (1960), Coase avansează o aserțiune care a dobândit rangul de teoremă: În condițiile În care costurile tranzacționale ar fi zero, instituțiile (reguli, norme) ar fi inutile, Întrucât drepturile de proprietate ar fi În mod natural alocate În mod optimal, prin tranzacții Între indivizi. Măsurată de Uzzi (1996) ca probabilitate de supraviețuire Într-o anumită perioadă de timp
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
socială, teoriile se pot clasifica în5: * teorii ce pun în centrul lor ființa umană: teorii psihodinamice (inclusiv psihanaliza), teorii comportarnentaliste, teorii ale învățării sociale, teoria cognitivă, teoria centrată pe client (nondirectivă sau rogersiană), teoria gestaltistă, teoria transpersonală, programarea neurolingvistică, analiza tranzacțională, teoria existențialistă; * teorii care se referă la individ în cadrul societății: teoria centrată pe rezolvarea de probleme, teoria centrată pe sarcină, teoria intervenției în criză, teoria sistemică și ecosistemică, teorii feministe, teorii psihosociale, teoria pledării cauzei, teoria comunicării, teorii organizaționale, teorii
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
se asociază ne îndeamnă să credem că centralitatea ei obiectivă, dar amenințată duce la un ansamblu de linii tematice "clasice" ale antropologiei. Alții ar putea înțelege de aici că întreprinderea nu este prin urmare un artificiu, un fel de "obiect tranzacțional", în măsura în care aprofundarea câmpului social conduce spre o aparentă explozie a investigațiilor în direcții multiple. Nu este însă valabil acest lucru pentru toate locurile în care antropologia se învestește într-o perspectivă care reprezintă tocmai "unitatea socialului" în conjuncturi singulare depinzând
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
vor acționa pentru a obține, cel puțin, stroke-uri negative (prin provocarea de incidente, de acte antisociale, prin perturbarea activității grupului sau prin sabotarea ei, prin gesturi stridente de nemulțumire, prin conflicte nejustificate, prin tulburarea activității din clasă etc.). Adepții Analizei Tranzacționale fac distincția precum s-a văzut anterior între stroke-uri pozitive, valorizante (ca: expresiile de considerație, de afecțiune, remarcile apreciative/laudative, replicile de încurajare etc.) și stroke-urile negative, devalorizante (ca: remarcile nepoliticoase, jignirile, desconsiderația, disprețul, insultele, scandalurile, încăpățânările, confruntările, conflictele etc.
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
intensă, excitantă. Dacă este reciprocă, atunci ea ne oferă sentimentul de împlinire și de fericire, de plenitudine. Neîmpărtășită, ea duce la instalarea disperării și a pierderii rațiunii de a fi7. Relațiile angajate în funcție de poziția fundamentală de viață În viziunea Analizei Tranzacționale, fiecare dintre noi adoptăm încă din prima copilărie o anumită poziție fundamentală de viață, numită și poziție existențială (Harris, 2011). Aceasta influențează "maniera în care individul gândește, acționează și intră în relație cu ceilalți" (Cordon și colab., 2002, p. 100
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
cu ceilalți" (Cordon și colab., 2002, p. 100). Poziția fundamentală de viață determină modul în care individul își satisface nevoile relaționale, tipul de schimburi pe care le stabilește cu mediul său, modul în care își orientează energiile etc. Reprezentanții Analizei Tranzacționale consideră că există patru poziții existențiale, respectiv patru moduri de a vedea relațiile cu sine însuși și cu celălalt. Fiecare ditre cei doi parteneri ai relației poate fi perceput pozitiv (OK sau +) ori negativ (nonOK sau ). De aici rezultă următoarele
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
viață: Eu+Tu+ (Eu sunt OK, Tu ești OK) "Aceasta este poziția "sănătoasă" (sau, în terapie, cea a "însănătoșirii"), cea mai potrivită pentru o viață decentă, poziția eroilor și a prinților, a eroinelor și a prințeselor autentici", precizează întemeietorul Analizei Tranzacționale, E. Berne (2006, p. 114). Poziția Eu+Tu+ este cea mai constructivă. Persoana este conștientă de propriile sale responsabilități, acționează în mod realist și cooperant. Ea are încredere în propriile capacități, trăiește sentimente de prietenie, de unitate, de forță, de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
castelului strămoșesc" (pp. 115-116). Cele patru poziții de bază, Eu+Tu+ (cea a succesului), Eu+Tu(cea a aroganței), Eu-Tu+ (cea depresivă) și Eu-Tu(cea a inutilității), rareori pot fi schimbate doar prin circumstanțe exterioare, consideră părintele Analizei Tranzacționale. Majoritatea oamenilor au o poziție dominantă pe care uneori o pot părăsi în funcție de anumite situații, de persoanele implicate și de gradul de urgență. Dacă trecem, acum, de la pozițiile diadice Eu-Tu la cele triadice, vom avea următoarele combinații (Berne, 2006
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
limbaje ale scuzelor, București, Editura Curtea Veche. Chelcea, S. (coord.) (2008), Rușinea și vinovăția în spațiul public, București, Editura Humanitas. Chelcea, S., Iluț, P. (coord.) (2003), Enciclopedie de psihopedagogie, București, Editura Economică. Cordon, A., Lenhardt, V., Nicolas, P. (2002), Analiza tranzacțională: instrument de comunicare și de evoluție, București, Editura CODECS. Cornelius, H., Faire, Sh. (1996), Știința rezolvării conflictelor. Fiecare poate câștiga, București, Editura Știință & Tehnică. Cosnier, J. (2002), Introducere în psihologia emoțiilor și a sentimentelor, Iași, Editura Polirom. Cyrulnik, B. (2012
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Cyrulnik, B. (2012), Mai bine mor decât să spun.Rușinea, București, Editura Trei. Damasio, A. (2010), În căutarea lui Spinoza. Cum explică știința sentimentele, București, Editura Humanitas. Dawson, M. (2007), Iertarea, București, Editura For You. De Lassus, R. (2000), Analiza Tranzacțională. O metodă revoluționară pentru a ne cunoaște și a comunica mai bine, București, Editura Teora. De Lassus, R. (1999), Descoperirea Sinelui, București, Editura Teora. Demarais, M., White, V. (2006), Prima impresie, București, Editura Curtea Veche. Descartes, R. (1984), Pasiunile sufletului
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
monocauzal care stigmatizează anumite populații (femeile monoparentale, imigranții, copiii cu părinți divorțați etc.), chiar dacă uzul ei în gândirea comună deformează în mod deosebit rezultatele acestei căi de cercetare, reducând-o la același simplism. În fapt, sprijinindu-se pe un model tranzacțional, această abordare recunoaște înainte de toate că (Fortin și Bigras, 1996, p. 10): "Dezvoltarea copilului este de origine multifactorială [de unde] conceptualizarea unor modele complexe care admit existența mai multor traiectorii ale dezvoltării umane normale sau deviante. Modelul tranzacțional permite conceptualizarea formelor
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
pe un model tranzacțional, această abordare recunoaște înainte de toate că (Fortin și Bigras, 1996, p. 10): "Dezvoltarea copilului este de origine multifactorială [de unde] conceptualizarea unor modele complexe care admit existența mai multor traiectorii ale dezvoltării umane normale sau deviante. Modelul tranzacțional permite conceptualizarea formelor de stres ca tranzacții între individ și mediul său. Acest model respinge ideea potrivit căreia competența socială și școlară a copilului este rezultatul unui singur proces biologic sau al unui singur proces de socializare, precum influența educației
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
formelor de stres ca tranzacții între individ și mediul său. Acest model respinge ideea potrivit căreia competența socială și școlară a copilului este rezultatul unui singur proces biologic sau al unui singur proces de socializare, precum influența educației parentale. Modelul tranzacțional concepe dezvoltarea umană mai degrabă din unghiul apariției factorilor care pot fie să sporească (factori de risc), fie să reducă (factori protectori) probabilitatea de a dezvolta una sau mai multe tulburări de comportament". Pe scurt, această abordare este în același
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]