32,821 matches
-
timbrale complexe. Sacrul este o componentă intrinsecă a majorității lucrărilor lui Ștefan Niculescu, dar se manifestă diferit în cadrul fiecăreia. Muzica Axion-ului prezintă un limbaj disonant, rezultat din suprapunerea unui număr variabil de voci. Sopranele și altistele sunt divizate pe traseul compoziției, existând situații în care sunt cântate până la zece linii melodice concomitent. Eclectismul piesei este conferit de fonemele ce înlocuiesc textul specific muzicii vocale, în general. În această compoziție vocile sunt tratate uneori în manieră instrumentală, de unde rezultă și dificultatea
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
tratate uneori în manieră instrumentală, de unde rezultă și dificultatea interpretării ei. Lipsa unui text inteligibil, excluderea semanticii mesajului literar este suplinită prin muzicalitatea desprinsă din partitură, puternic exprimată prin ceilalți parametri ai piesei. Efectele sonore sunt individualizate, ele parcurg un traseu evolutiv bazat pe principii bine definite de către Ștefan Niculescu, astfel încât autenticitatea creației este asigurată. Maximum de informație, noutate, omogenitate și contrast - acestea sunt aspecte ce direcționează piesa de față. În introducerea Axionului, saxofonul tenor instituie un sunet-fundamentală, un ison pe
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
acord de Re major) alcătuiesc scara minorului armonic, treptele a patra și a șasea existând în variantele lor diatonice cât și cromatice. Pe verticală rezultă un cluster alcătuit din sunetele de mai sus, dar pe orizontală vocile evoluează aproape tonal. Traseul dintre sunetele acordurilor este parcurs prin glissando, deci intonația netemperată se integrează la rândul ei acestui moment al piesei. Efectul este cel scontat, de reunire a contrariilor. Saxofonul a avut un aport complementar corului, suplinind rolul unor virtuale voci grave
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
materialul sonor este același. Anterior el era observabil pe verticală, în timp ce în Più mosso același set de sunete (do, reb, re, mib, fa, sol, lab, sib, si) este redistribuit pe orizontală într-o scriitură polifonică. Muzica evoluează constant pe un traseu bine definit: conglomeratul sonor este puternic afirmat în f, apoi în mf, mp și p (măs. 64). Silabele folosite sunt ma, ra, na, raportul cuvânt-sunet fiind atât 1:1, cât și 1:2, 1:3, 1:4 sau 1:5
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
care povestea se mulează imperceptibil pe fiecare personaj, ca o „piele secundară”. Mărturisitori a două lumi diferite, Luci și Emil Își asumă pe rând funcția de personaj-narator, iar ca efect se obține o narațiune asamblată din două voci care refac trasee existențiale diferite, dar percepând la fel de acut vârstele sinelui și realitatea. Astfel se explică „repetările de istorie” sau coincidențele Între cele două fire narative; de exemplu, dorința de a oferi „ofrandă” bufnițelor, nefinalizată Însă decât parțial ori deloc sau absența afecțiunii
ALECART, nr. 11 by Eva Sărăşan () [Corola-journal/Science/91729_a_92872]
-
crede pe deplin și se intercalează cu reminiscențele candide ale copilăriei petrecute alături de prietenul său Ștefan. Fuga din Timișoara la vârsta de 15 ani În ajunul eliberării orașului de către trupele sovietice, separarea de bunică și ulterior călătoria cu trenul punctează traseul protagonistului pentru care alegerea devine stigmat, odată prin decizia de a părăsi țara pentru a ajunge „Înapoi În Reich” și ulterior prin execitarea refuzului de a pleca alături de soldații SS ce a culminat prin abandonarea celui mai bun prieten, Ștefan
ALECART, nr. 11 by Ioana Lionte () [Corola-journal/Science/91729_a_92884]
-
de muzica rusă popularizată de Franz Liszt, în urma turneului său în Imperiul Rus, ca pianist, Verdi a cristalizat un limbaj muzical caracterizat de realismul expresiei, realizat printr-o impresionantă evoluție a mijloacelor componistice. Etapizând evoluția creației sale, descoperim parcurgerea unui traseu ferm, de la opera istorică, la melodrama lirică, pentru a ajunge la drama muzicală italiană. Remarcăm interesul lui Verdi pentru orchestrație și pentru rolul orchestrei în sublinierea expresiei muzicale. Inovațiile muzicale și contrapunctice ce caracterizează stilul său, sunt puse în slujba
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
și publicului importantă utilizării bicicletei că o componentă esențială a sănătății populației, a mobilității urbane durabile alături de transportul public și deplasarea pietonala. Simultan, evenimentul este organizat în parteneriat și în orașul Rm. Vâlcea, de către Cluburile Rotary, printr-un cros pe traseul de pe bulevardul orașului. “Promenada Inimilor” - program ințiat de Fundația Irlandeză a Inimii și implementat deja în peste 10 țări europene, a avut un succes răsunător și printre români. În 2013, la eveniment au participat mii de persoane din 25 de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93794_a_95086]
-
anului de grație 2014. Prudent ancestral, prevăzător precum semizeii și extrem de dibaci - alături de Maria.Sa, poetul și-a sărbătorit nașterea înconjurat de prietenii cei mai buni, cu care s-au șprițuit la o cârciumă cu lăutari români, și pe tot traseul anului a lansat, cu public avid de poezie, alte câteva cărți. Dar și subsemnatul am fost la înălțimea prieteniei de netăgăduit, declarând mai pe primăvară - anul 2014 - ANUL GEORGE FILIP. Și evenimentele s-au succedat, au trecut precum clipele cele
ŞAMANUL -interviu ad-hoc cu maestrul George FILIP- [Corola-blog/BlogPost/93790_a_95082]
-
muscelelor. Turismul în Iezer-Păpușa este strâns legat atât de existența Cabanei Voina, cât și de potecile spre Lacul Iezer și Vârful Iezerul Mare. Recent, cabanele Cuca și Bătrâna deschid noi cărări spre culmile Păpușii. Transfăgărășanul și Transalpina, cele două mari trasee care traversează Carpații Meridionali, și-au disputat titlul de cel mai înalt drum din România, dar amândouă pierd în fața unui alt drum din Argeș, cel care traversează Masivul Iezer și urcă până la o altitudine de 2.350 de metri. „Drumul
Drumul care traversează Masivul Iezer-Păpuşa, traseul care detronează Transfăgăraşanul şi Transalpina [Corola-blog/BlogPost/93805_a_95097]
-
spre Culmea Portăreasa și Lacul Portăreasa, iar mai apoi pe creasta Iezerului, către Vârful Iezerul Mare, unde se atinge altitudinea maximă. Drumul coboară apoi către Crucea Ateneului și de acolo se pleacă către Culmea Văcarea și coboară către Cabana Voina. Traseul este extraordinar, foarte frumos și poate fi parcurs cu o mașină de teren, dar și cu bicicleta. Cel mai frumos este însă pe bicicletă!”, spune Ion Sănduloiu (foto), șeful Serviciului Salvamont Argeș, unul dintre oamenii care cunosc foarte bine traseul
Drumul care traversează Masivul Iezer-Păpuşa, traseul care detronează Transfăgăraşanul şi Transalpina [Corola-blog/BlogPost/93805_a_95097]
-
Traseul este extraordinar, foarte frumos și poate fi parcurs cu o mașină de teren, dar și cu bicicleta. Cel mai frumos este însă pe bicicletă!”, spune Ion Sănduloiu (foto), șeful Serviciului Salvamont Argeș, unul dintre oamenii care cunosc foarte bine traseul. Drumul este recomandat celor care practică mountain bike din toate punctele de vedere: sunt zone de cățărare fără sfârșit, priveliștea este superbă asupra munților din jur și sunt și coborâri abrupte și tehnice. Tot ce-ți poate lipsi acolo sus
Drumul care traversează Masivul Iezer-Păpuşa, traseul care detronează Transfăgăraşanul şi Transalpina [Corola-blog/BlogPost/93805_a_95097]
-
naturale și chiar a faunei, pădurile fiind încă populate cu numeroase specii de animale. Din acest punct de vedere, Argeșul și-a păstrat astfel în portofoliu drumul cel mai aproape de cer, numai că promovarea sa de către autorități lasă de dorit. Traseul începe din Lerești, iar la barajul Râușor se face stânga, pe drumul forestier care ocolește lacul, în urcare ușoară pe lânga râul Râușor. Ascensiunea se face pe Portăreasa, piciorul exterior al potcoavei masivului de unde se iese în golul alpin. Continuăm
Drumul care traversează Masivul Iezer-Păpuşa, traseul care detronează Transfăgăraşanul şi Transalpina [Corola-blog/BlogPost/93805_a_95097]
-
și a văii glaciare cu acelși nume. Pentru a putea ajunge pe vârful masivului Iezerul Mare, la Vârful Roșu cu altitudinea de 2.469 de metri, lăsăm drumul forestier și parcurgem poteca marcată cu bandă roșie.Toată această porțiune de traseu este puțin ciclabilă și suntem nevoiți să purtăm bicicleta pe umăr sau în mână. Parcurgerea acestui traseu se va realiza în maxim o oră și va fi apoi răsplătită cu priveliștea altor peisaje uimitoare după ce vom trece de Vârful Roșu
Drumul care traversează Masivul Iezer-Păpuşa, traseul care detronează Transfăgăraşanul şi Transalpina [Corola-blog/BlogPost/93805_a_95097]
-
Vârful Roșu cu altitudinea de 2.469 de metri, lăsăm drumul forestier și parcurgem poteca marcată cu bandă roșie.Toată această porțiune de traseu este puțin ciclabilă și suntem nevoiți să purtăm bicicleta pe umăr sau în mână. Parcurgerea acestui traseu se va realiza în maxim o oră și va fi apoi răsplătită cu priveliștea altor peisaje uimitoare după ce vom trece de Vârful Roșu odată cu deschiderea Culmei Piscanu. De aici, traseul este unul mai domol cu plaiuri largi și ierbate. Acest
Drumul care traversează Masivul Iezer-Păpuşa, traseul care detronează Transfăgăraşanul şi Transalpina [Corola-blog/BlogPost/93805_a_95097]
-
să purtăm bicicleta pe umăr sau în mână. Parcurgerea acestui traseu se va realiza în maxim o oră și va fi apoi răsplătită cu priveliștea altor peisaje uimitoare după ce vom trece de Vârful Roșu odată cu deschiderea Culmei Piscanu. De aici, traseul este unul mai domol cu plaiuri largi și ierbate. Acest traseu te va conduce spre Vârful Bătrâna pe lângă care vom trece și vom coborî pe Valea Bătrâna spre Cabana Voina peste Plaiul lui Pătru, traseu care este marcat de data
Drumul care traversează Masivul Iezer-Păpuşa, traseul care detronează Transfăgăraşanul şi Transalpina [Corola-blog/BlogPost/93805_a_95097]
-
se va realiza în maxim o oră și va fi apoi răsplătită cu priveliștea altor peisaje uimitoare după ce vom trece de Vârful Roșu odată cu deschiderea Culmei Piscanu. De aici, traseul este unul mai domol cu plaiuri largi și ierbate. Acest traseu te va conduce spre Vârful Bătrâna pe lângă care vom trece și vom coborî pe Valea Bătrâna spre Cabana Voina peste Plaiul lui Pătru, traseu care este marcat de data aceasta cu punct roșu. Chiar dacă este mai scurtă această coborâre în raport cu
Drumul care traversează Masivul Iezer-Păpuşa, traseul care detronează Transfăgăraşanul şi Transalpina [Corola-blog/BlogPost/93805_a_95097]
-
deschiderea Culmei Piscanu. De aici, traseul este unul mai domol cu plaiuri largi și ierbate. Acest traseu te va conduce spre Vârful Bătrâna pe lângă care vom trece și vom coborî pe Valea Bătrâna spre Cabana Voina peste Plaiul lui Pătru, traseu care este marcat de data aceasta cu punct roșu. Chiar dacă este mai scurtă această coborâre în raport cu urcarea, acest traseu este preferat de cei care practică mountain bike.Tehnica de coborâre, mai ales prin zonele de pădure, este o provocare pentru
Drumul care traversează Masivul Iezer-Păpuşa, traseul care detronează Transfăgăraşanul şi Transalpina [Corola-blog/BlogPost/93805_a_95097]
-
conduce spre Vârful Bătrâna pe lângă care vom trece și vom coborî pe Valea Bătrâna spre Cabana Voina peste Plaiul lui Pătru, traseu care este marcat de data aceasta cu punct roșu. Chiar dacă este mai scurtă această coborâre în raport cu urcarea, acest traseu este preferat de cei care practică mountain bike.Tehnica de coborâre, mai ales prin zonele de pădure, este o provocare pentru orice biciclist. La ieșirea din pădure virăm dreapta pe drumul forestier și în cinci minute ajungem la Cabana Voina
Drumul care traversează Masivul Iezer-Păpuşa, traseul care detronează Transfăgăraşanul şi Transalpina [Corola-blog/BlogPost/93805_a_95097]
-
de cei care practică mountain bike.Tehnica de coborâre, mai ales prin zonele de pădure, este o provocare pentru orice biciclist. La ieșirea din pădure virăm dreapta pe drumul forestier și în cinci minute ajungem la Cabana Voina. Un alt traseu pentru cei mai experimentați în mountain bike poate fi continuat de la Vârful Bătrâna spre coama Masivului OIezer, până pe Vârful Păpușa la 2.391 de metri, unde se va termina marcajul cu bandă roșie. De aici, coborârea se va face pe
Drumul care traversează Masivul Iezer-Păpuşa, traseul care detronează Transfăgăraşanul şi Transalpina [Corola-blog/BlogPost/93805_a_95097]
-
poate fi continuat de la Vârful Bătrâna spre coama Masivului OIezer, până pe Vârful Păpușa la 2.391 de metri, unde se va termina marcajul cu bandă roșie. De aici, coborârea se va face pe Culmea Grădișteanu spre Cabana Voina pe un traseu marcat cu banda albastră.Tot acest traseu poate fi realizat însă în cel puțin 12 ore. Articol de: Laurentiu Ionescu Adevarul.ro
Drumul care traversează Masivul Iezer-Păpuşa, traseul care detronează Transfăgăraşanul şi Transalpina [Corola-blog/BlogPost/93805_a_95097]
-
coama Masivului OIezer, până pe Vârful Păpușa la 2.391 de metri, unde se va termina marcajul cu bandă roșie. De aici, coborârea se va face pe Culmea Grădișteanu spre Cabana Voina pe un traseu marcat cu banda albastră.Tot acest traseu poate fi realizat însă în cel puțin 12 ore. Articol de: Laurentiu Ionescu Adevarul.ro
Drumul care traversează Masivul Iezer-Păpuşa, traseul care detronează Transfăgăraşanul şi Transalpina [Corola-blog/BlogPost/93805_a_95097]
-
indicator, spre Rusca ( 3km ) după care se mai parcurg, numai pe șosea astfaltată, pe un drum șerpuitor, de munte, în urcare, aproximativ 7 km, din care aproape 4 km pe malul lacului. În cazul alegerii deplasării cu trenul, se alege traseul respectiv, cu sosirea în gara comunei Teregova, de unde, conform programării, o mașină de la Cabană va efectua transportul, gratuit, până la destinație ( 12 km ). Excursii, drumeții în aerul proaspăt de munte, în natura miraculoasă, vizionare programe TV în sala de club, lectură
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93835_a_95127]
-
prima șosea moderna, realizată (de către o companie suedeză) la standardele europene ale momentului, legând rutier Muntenia de Transilvania .Ceea ce nu se mai poate azi !. Iar „momentul” despre care vorbim era anul 1936, exact in urma cu 80 de ani! Și traseul de acum 80 de ani, între București și Brașov, care măsura 175 km, era oarecum diferit față de șoseaua de azi. În primul rând că se trecea direct prin Ploiești, iar de la Brănești șoseaua traversa orașul Câmpina, apoi trecea râul Prahova
O performanta LEGENDARĂ, 80 de ani de la Cursa de viteza auto BUCUREŞTI – BRAŞOV ! [Corola-blog/BlogPost/93960_a_95252]
-
intermediar de 6 minute, iar la Comarnic, încă 3 minute. Din păcate, o ploaie torențială îl obligă să amâne tentativa. După 18 zile, cu aceeași mașină Hotchkiss, ia din nou startul, merge excelent până la Sinaia, dar un nou incident de traseu îl face să abandoneze. De remarcat, până acolo avea un avans de 19 minute față de timpii lui Papană, viteza medie realizată de Calcianu între București și Sinaia fiind de 131,500 km/h!! Si asta in urma cu 77 de
O performanta LEGENDARĂ, 80 de ani de la Cursa de viteza auto BUCUREŞTI – BRAŞOV ! [Corola-blog/BlogPost/93960_a_95252]