453 matches
-
Comparativ cu vederea centrală, cea periferică scade și ea. De asemenea, declină adaptabilitatea vederii atât la lumina intensă, cât și la întuneric. În plus, se diminuează abilitatea de a identifica anumite culori,îndeosebi nuanțele de albastru și verde (Dacey și Travers, 2002). Auzul este cel mai afectat de vârstă. Concret, sunt receptate cu dificultate atât sunetele înalte (Rupp, apud Lugo și Hershey, 1979), cât și vorbirea în șoaptă. În plus, pierderea auzului este mai evidentă la bărbați decât la femei. Complexul
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dexteritate și memorie pe termen scurt) înregistrează o scădere, ceea ce generează o reducere a coeficientului intelectual (QI) cu 3-7 puncte la fiecare deceniu. Concluzia de mai sus a fost confirmată mai recent de Kaufman și colaboratorii săi (apud Dacey și Travers, 2002). Horn (apud Lugo și Hershey, 1979) sugerează existența unui aliaj între cele două tipuri de inteligență (cea cristalizată și cea fluidă), care duce la omnibus intelligence, adică la o medie a cărei curbă rămâne constantă pe traseul maturității. Un
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Dintre acestea, la maturitate, comparativ cu tinerețea, s-au conservat următoarele abilități: înțelegere verbală, memorie și fluiditate verbală, raționament și orientare spațială. Un declin evident s-a decelat în ceea ce privește viteza perceptivă șicapacitățile numerice. La rândul său, Baltes (apud Dacey și Travers, 2002) vorbește și despre existența unei inteligențe pragmatice (care se bazează pe învățarea socială) și care este în ascensiune pe toată durata maturității. Chiar dacă problema modului în care se configurează inteligența la vârsta adultă medie este mult frământată, inferența care
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
vârstă, o importantă abilitate de învățare, dacă se alocă suficient timp pentru aceasta (Botwinick, 1984). În literatura de specialitate, se acreditează ideea existenței unui platou cu privire la viteza și randamentul învățării între 45 și 50 de ani. Așa cum menționează Dacey și Travers (2002), adulții de vârstă mijlocie versus tinerii manifestă o motivație scăzută față de învățarea ce se desfășoară în condiții artificiale, de laborator. În plus, coeficientul lor de anxietate sporește considerabil atunci când realizează că se urmărește testarea calității lor intelectuale. Ritmul bulversant
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dezvolta mereu, dacă individul este cooptat să-șiexerseze această combustie naturală, prin practicarea organizată a unor tehnici, special elaborate în acest sens (Munteanu, 1994). Rularea unei asemenea strategii înseamnă efervescență, deschidere, prospețime, căci, în fond, așa cum remarca Hallman (apud Dacey și Travers, 2002, p. 395), „creativitatea este o distracție profundă”. Crepusculul maturității, care se plasează între 55 și 65 de ani, provoacă o serie de mutații atât în planul subidentității parentale (prin autonomizarea și plecarea copiilor de acasă), cât și al subidentității
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Function of Knowledge in the Later Years”, International Journal of Aging and Human Development, nr. 15, pp. 315-323. Czaja, S.; Sharit, J. (1998), „Age Differences in Attitudes Toward Computers”, Journal of Gerontology, nr. 53 B (5), pp. 329-340. Dacey, J.; Travers, J. (2002), Human Development, McGraw Hill Co., Boston. DeJoy, J.K. (1991), „Incorporating microcomputer technology into adult learning environments”, în R. Hiemstra (ed.), Creating environments for effective adult learning, Jossey-Bass Inc. Publishers, San Francisco. Descamps, M.A. (1988), Ce corps haï
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
V., 1962Ă. Deshidratarea. În raport cu starea de întreținere a cadavrelor, de condițiile de temperatură, umiditate și curenți de aer existente în spațiile de depozitare a cadavrelor, conținutul în apă al acestora se reduce foarte mult după moarte prin actul evaporării prin traversul pielii și al mucoaselor. Ea este favorizată de temperatură ridicată, umiditatea scăzută și existența curenților de aer calzi și este stânjenita de temperatura scăzută, umiditatea crescută și existența unui înveliș pilos abundent. La om se apreciază că la temperatura de
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
roumains entre le XIVe et le XVIIIe siècles). Cette recherche présente une valorisation anthropologique du symbolisme spatio-temporel médiéval, tel qu'il se retrouve tantôt dans le texte et dans l'image, tantôt dans l'organisation urbanistique de la ville. Toujours à travers une analyse anthropologique, j'ai mis en évidence la relation entre l'imaginaire d'une part, et les représentations, le symbolisme et l'idéologie du pouvoir médiéval roumain d'influence byzantine, de l'autre. La relation entre tous ces éléments
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Theodor (1990),L’Etat des juifs, urmat de: Essai sur le sionisme de Claude KLEIN, trad. fr., Paris, La Découverte (prima ediție germană: 1896). LAQUEUR Walter (1973), Histoire du sionisme, Paris, Calmann-Lévy. TRIGANO Shmuel (coordonator) (1993), La Société juive à travers l’histoire, t. 4: Le Peuple-monde, Paris, Fayard. Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î), Comunitate, Diaspora, LAICITATE, Mobilizare, NAȚIONALISM, NAȚIUNE, POPOR, Religie, Suveranitate/Suveranism Sistem-lumetc "Sistem‑lume" Φ MONDIALIZARE, NAȚIONALISM Sociabilitatetc "Sociabilitate" Așa cum remarca Jean Baechler, trebuie să fim foarte atenți
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
grâce à l'éducation historique et géographique, l'Etat roumain nouvellement créée a pris soin, à la fin du 19ème siècle, de nationaliser sa population. Cette est la raison pour laquelle l'analyse se concentre sur la littérature didactique à travers laquelle ce processus de renforcement de l'identité nationale par le biais de l'éducation historique a eu lieu. Plus de 100 manuels scolaires - livres de lecture, orthographes, livres élémentaires, manuels d'histoire, livres pour l'éducation el la culture
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
l'existence historique roumain. Une conclusion importante de notre étude est que la forme du passé (c'est à dire, la mémoire historique) suit de près les flux et reflux de l'idée nationale (et de l'idéologie nationaliste) à travers l'histoire. En termes de la présence de l'idée nationale dans la politique et la culture roumaines, nous avons réussi à délimiter entre les sept configurations de mémoire historique roumaine: a) un état des mémoires collectives distinctes cultivées par chacun
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Colecția MONDOVINO 2 JEAN-FRANÇOIS GAUTIER este doctor în drept, consilier juridic al Oficiului Național Interprofesional al Vinurilor (ONIVINS). A mai publicat: Droit viti-vinicole, Bordeaux, 1985; Le vin à travers les âges. De la mythologie à l'oenologie, 1989; Les vins de France, 1993; Le vin et ses fraudes, 1995 Jean-François Gautier, La civilisation du vin (c) 1997, Presses Universitaires de France (c) 2012 Editura Institutul European Iași pentru prezenta ediție
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
nr. 8/1996. Printed in ROMANIA JEAN-FRANÇOIS GAUTIER Civilizația vinului Prefață de Hubert MONTEILHET Traducere de Mihai BALTAG INSTITUTUL EUROPEAN 2012 PREFAȚĂ Jean-François Gautier, de formație jurist și cu vocație de oenolog, autor al lucrărilor Droit vitivinicol și Vin à travers les âges (această lucrare a obținut în 1990 Premiul de istorie, literatură și arte frumoase al Oficiului Internațional al Viei și al Vinului și Marele Premiu Internațional al cărții de comunicare asupra vinului), a oferit deja exigentei colecții "Que sais-je
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
din lirica franceză, ediție bilingvă, traducere de C. D. Zeletin, Editura Pandora M, Târgoviște,2006, 144 Variantă preluată din volumul Florile răului, C. Baudelaire, traducere de Virgil Teodorescu, Editura Minerva, București, 1978, pp. 177-178. 145 J.F. Gautier, Le vin à travers les âges, LCF, Bordeaux, 1989, p. 142. 146 Cartierul La Courtille (vechi cuvânt francez, sinonim cu "împrejmuire" și "grădină de țară") era celebru la sfârșitul Vechiului Regim pentru cabaretele sale populare, niște bodegi faimoaseîn franceză guinguettes unde parizienii veneau să
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
du XXème siècle, désignés par la notion générique de " modernité " et la deuxième, en relation avec le comportement collectif, théorisation développée particulièrement après les années '60. En même temps, nous avons souligné les tendances récentes d'analyse de la mode à travers les acquisitions théoriques et empiriques liées à la sociologie de la consommation et aux études culturelles. L'analyse sémantique des notions de " goût " et de " manière ", présentée dans le premier chapitre, nous a amenés à découvrir des théories " nouvelles ", qui pourraient
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
des autres? Les vêtements sont-ils un indicateur important des compétences sociales et professionnelles des acteurs sociaux? Quelles tenues les individus choisissent-ils pour donner des images favorables d'eux-mêmes? Quelles images du soi se font et se projettent les individus à travers les vêtements? Les vêtements sont-ils l'expression des attitudes sexuelles des gens? Reflètent-ils les valeurs sociales de ceux qui les portent? La tenue vestimentaire étant devenue un aspect important dans l'évaluation de la compétence professionnelle des acteurs sociaux (L'Eurobaromètre
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
atenția asupra criteriilor de calitate și a indicatorilor folosiți pentru a stabili ce este învățământul eficient, mai ales în lumea anglo-saxonă. Sinteze ale rezultatelor lor au fost prezentate în lucrări de referință intitulate „Handbook of Research on Teaching’ (Gage, 1963; Travers, 1973; Wittrok, 1986; Richardson, 2001). Lucrările lor se înscriu, în general, în paradigma procesprodus. Ele încearcă să pună în evidență caracteristicile observabile ale cadrelor didactice care au un efect direct asupra calității învățării la elevi. O serie de cercetări recente
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
în general și a ritualului în particular. Dar ritualul ca atare rămâne pentru noi un etern mister. Tipologie și complex ritual La nature est un temple où de vivants piliers Laissent parfois sortir de confuses paroles; L-homme y passe à travers des forêts de symboles Qui l- observent avec des regards familiers 37. Din cauza complexității ritualului trebuie făcute distincții între modalitățile de înțelegere a tipologiei lui, dar fără a putea explica prin identificarea ritualurilor de ce acestea se aseamănă într-atât de
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
să se abată din drumul navei ajunse din urmă. ... b) Va fi considerată navă care ajunge pe o altă din urmă acea navă care se apropie de o altă, venind dintr-o direcție mai mare de 22,5 grade dinapoia traversului celeilalte nave, adică aceea care se găsește într-o astfel de poziție față de navă ajunsă din urmă încît noaptea ar putea vedea numai lumină din pupă a navei ajunse, fără să vadă nici una dintre luminile din borduri. ... c) Dacă o
REGULAMENTUL INTERNAŢIONAL din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129820_a_131149]
-
măsuri pentru evitarea acestei situații; totuși, dacă aceste măsuri constau dintr-o schimbare de drum, este necesar să se evite, în măsura posibilului, următoarele manevre: ... i) o schimbare de drum către babord în cazul unei nave care se află înaintea traversului, cu excepția cazului cînd aceasta navă este ajunsă din urmă; ... îi) o schimbare de drum în direcția unei nave care se află la travers sau înapoiă traversului. e) Cu excepția cazului în care s-a stabilit că nu există pericol de abordaj
REGULAMENTUL INTERNAŢIONAL din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129820_a_131149]
-
următoarele manevre: ... i) o schimbare de drum către babord în cazul unei nave care se află înaintea traversului, cu excepția cazului cînd aceasta navă este ajunsă din urmă; ... îi) o schimbare de drum în direcția unei nave care se află la travers sau înapoiă traversului. e) Cu excepția cazului în care s-a stabilit că nu există pericol de abordaj, orice navă care aude dintr-o direcție care pare a fi înaintea traversului, semnalul de ceață al unei alte nave, sau care nu
REGULAMENTUL INTERNAŢIONAL din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129820_a_131149]
-
o schimbare de drum către babord în cazul unei nave care se află înaintea traversului, cu excepția cazului cînd aceasta navă este ajunsă din urmă; ... îi) o schimbare de drum în direcția unei nave care se află la travers sau înapoiă traversului. e) Cu excepția cazului în care s-a stabilit că nu există pericol de abordaj, orice navă care aude dintr-o direcție care pare a fi înaintea traversului, semnalul de ceață al unei alte nave, sau care nu poate evita o
REGULAMENTUL INTERNAŢIONAL din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129820_a_131149]
-
de drum în direcția unei nave care se află la travers sau înapoiă traversului. e) Cu excepția cazului în care s-a stabilit că nu există pericol de abordaj, orice navă care aude dintr-o direcție care pare a fi înaintea traversului, semnalul de ceață al unei alte nave, sau care nu poate evita o situație de foarte mare apropiere cu o altă navă aflată înaintea traversului, trebuie să reducă viteza să la minimum necesar menținerii drumului. Dacă este necesar, va trebui
REGULAMENTUL INTERNAŢIONAL din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129820_a_131149]
-
pericol de abordaj, orice navă care aude dintr-o direcție care pare a fi înaintea traversului, semnalul de ceață al unei alte nave, sau care nu poate evita o situație de foarte mare apropiere cu o altă navă aflată înaintea traversului, trebuie să reducă viteza să la minimum necesar menținerii drumului. Dacă este necesar, va trebui să oprească și în toate împrejurările să navigheze cu atenție extremă pînă cînd a trecut pericolul de abordaj. Partea C: LUMINI ȘI SEMNE Regulă 20
REGULAMENTUL INTERNAŢIONAL din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129820_a_131149]
-
Expresia lumină de catarg înseamnă o lumină albă așezată deasupra axului longitudinal al navei, aratand o lumină neîntreruptă pe un arc de orizont de 225° și astel așezată încît să arate lumină începînd de la prova pînă la 22,5° înapoiă traversului în fiecare bord. b) Expresia lumină din bord înseamnă o lumină verde așezată la tribord și o lumină roșie așezată la babord, aratand fiecare o lumină neîntreruptă pe un arc de orizont de 112,5° și așezată astfel încît să
REGULAMENTUL INTERNAŢIONAL din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129820_a_131149]