452 matches
-
să vină cu noutăți. Curiozitate Copilele rămăseseră în grija bunicilor, părinții fiind plecați la serviciu. Bunica le pregăti locul de joacă la umbra unui dud, în așa fel încât să le poată supraveghea cu ușurință din bucătăria de vară unde trebăluia de zor. Angelina și Cezara erau absorbite de jocul cu păpușile, însă Viviana se cam plictisise; fiind mai mare, curiozitățile ei asupra vieții erau de altă natură. Cu ochi ageri, pândi un moment de neatenție al bunicii și se furișă
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
Îi urmărea, sprijinit În gard, cu un zâmbet șugubăț. - Gata! spuse Ștefănel. Dădură pinteni deodată și se lansară la galop. Tropotele cailor se apropiară de casă și apoi se duseră spre pădure. Erina privi pe fereastra bucătăriei și continuă să trebăluiască. Avea un sentiment ciudat, de fericire și de așteptare. Nu știa ce așteaptă. Dar i se părea că se Încheiase o viață și că ceva ar trebui să Înceapă. Nimic nu mai era cum fusese. Își spuse că Începe să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
moarte, asupra unei case impresionante, adăpostită de zgomotul străzii prin pereți înalți de cărămidă. Coboară peste parapetul împodobit cu olane din sticlă pisată, pe o terasă plată și joasă, unde un băiat stă întins într-un charpai, cu o mână trebăluind în interiorul pantalonilor de pijama. Pran Nath Razdan nu se gândește la moarte. Ba din contră. Bazarurile sunt goale și pe holurile spitalului sunt înghesuite cadavre, dar el nu-și face probleme. La cincisprezece ani, lumea sa se definește confortabil între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
cetate de apărare? Dar, ce caută o biserică într-un loc unde s-au dus lupte și a curs sânge? Voi merge până acolo să mă lămuresc. Când nelămuritul a ajuns în vârful dealului a văzut mai mulți călugări care trebăluiau și a zis: este o mănăstire. Are ziduri înalte ce o înconjoară, o biserică din piatră și cărămidă care stă între pământ și cer, iar pe lângă ziduri sunt mai multe case. Începe să citească istoricul de pe o placă lipită pe
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
rostește aproape șoptit: Scoală, fiule, că pentru somn mai este timp și la noapte. Eu mă duc la treburile mele, iar tu citește... Îi urmez sfatul. Citesc cu nesaț...În acest timp se aud pașii bătrânului prin curte. Știu că trebăluiește și, cum îi este feleșagul, nu se grăbește niciodată. Mă uit pe geam. Soarele e încă sus, așa că bătrânul mai are destulă vreme până la vecernie. Când lumina din chilioară începe să pălească, aud clar cântarea ce se prelinge din biserică
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
cu încântare la toate cele puse spre vânzare. Fiecare dugheană are înfățișarea ei. Printre ele tronează câte o casă. Se deosebește prin faptul că are gard la uliță și este mai încăpătoare. Nu seamănă nici una cu cealaltă. Prin curțile caselor trebăluiesc rândașii sau câte un țigan rob. Acesta este semn că aceea este o casă boierească...Glasurile precupeților se întretaie în văzduh ca gâzele în zbor. Călugărul își pune mâna streașină la ochi și, arătându-mi o dugheană mai răsărită, mă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
bucate. După ce ne-om hodini oleacă, om mai vedea noi ce-i de făcut. Acum vezi dacă te mai ține hamacul. M-am cuibărit în hamac și cât ai bate din palme am și adormit... Când m-am trezit, bătrânul trebăluia încă în grădină... Mă uitam la el cum făcea cale apei către o tufă de flori. Nu era colț din grădină unde să nu fi avut o floare... L-am auzit chiar vorbind cu ele: „Ia stați, fetelor, să vă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
suficient de disprețuitor. Primi castronul cu apă fierbinte din mâna ordonanței și începu să bea cu înghițituri mici. În fiecare dimineață își lua această rezervă de căldură care îi risipea încordarea și elimina toate toxinele. Uneori și gândurile negre. Ivan trebăluia, dar mereu se uita spre general. Până la urmă își luă inima în dinți: ― Excelență! ― Ce este? ― A venit omul... cu care ați vorbit... atunci... după... A mai venit și ieri de câteva ori, numai că... ― Bine! Foarte bine! Să intre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
de mâncare, dacă îți mai amintești cumva ce îmi place. Încerc să îmi revin, poate își va veni în fire, în ciuda celor întâmplate, dacă are poftă de mâncare, așa că mă hotărăsc să fac spaghete cu sos și carne, două ore trebăluiesc prin bucătărie, iar când mâncarea este gata, mă apropii de el, mănânci în pat sau vii la masă? Mă privește arogant, nu îți speli trădarea prin mâncărurile tale, prefer să mor de foame, iar eu ies din cameră în tăcere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
să fie potrivită cu posibilitățile de Înțelegere ale fiecăruia. Apoi ne invită să ieșim În grădina din spate pentru a vizita capelele, Înainte de Începerea ritului. În grădină se aflau casele zeităților orixás. Un stol de fete negre, În port bahian, trebăluiau vesele, făcând ultimele pregătiri. Casele sfinților orixás erau presărate prin grădină ca niște chilii de pe Sfântul Munte, și aveau expusă În exterior imaginea sfântului corespunzător. În interior te izbeau culorile crude ale florilor, ale statuilor, ale mâncărurilor fierte de curând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
gura căscată pe flenduroșii de pe străduță, intra în curte și rupea crengi din mărul despletit deasupra casei. Le fărâmița și le bătea conștiincioasă în pământ cu un cataroi. Se culca apoi. Ieșeam pe furiș, să văd și eu ce tot trebăluise ea acolo. Era un fel de labirint în spirală - o încercare disperată de a construi un sens, de a găsi o portiță de ieșire din haos. Mai greu era când aveam drumuri în oraș. Trebuia s-o iau cu mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
și aici, și la Pitești, sperând astfel să se aleagă cu un câștig bun pe urma suferințelor sale. ― Apoi tot la conașul Grigoriță e nădejdea! zicea Pravilă. D-aci încolo numai bunătatea dumnealui mai poate să ne ajute... La cancelarie trebăluia secretarul Dimitrescu, copleșit de hârțoage, căci primarul era când la postul de jandarmi, când la curte. Plutonierul Boiangiu ar fi ținut anchetele încă un an de zile dacă Grigore nu I-ar fi povățuit să le isprăvească și să se
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
câinii ne cunoșteau, nu ne-au lătrat. Ajungem la poartă ca să ieșim în drum. Spre norocul nostru nu trecea nimeni pe drum. Fugim cât putem de repede spre ograda noastră, care nu era departe, intrăm întrun suflet și mama, care trebăluia ceva prin fața chilerului, când ne-a văzut, a început a râde, întrebându-ne ce ni s-a întâmplat. Îi povestim că nu ne-am mai găsit pantolanașii în capătul ogorului nostru, că cineva ni-i furase. Dăm oala cu pește
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
și numele. Străinul i-a mulțumit pentru cele spuse, după care a pornit pe cărare, la vale. În fața lui, spre răsărit se întindea un alt imaș unde o turmă de oi se afla la păscut. Pe bătrână a găsit-o trebăluind prin curte. A bătut la poartă și femeia s-a dus să vadă cine este omul care-i acolo. Străinul aflase cum o cheamă, când aceasta a deschis poarta, el i-a spus: - Săru’ mâna, mătușă Maghiță! Bătrâna s-a
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
cît citeam mai mult, cu atît mă înfundam mai tare în șezlong, hotărît să nu mă las dus la nici o treabă. Trecuse astfel de miezul zilei cînd am împăturit revista, hotărît să mă apuc, în sfîrșit, de lucru. Soția mea trebăluia de mult prin gospodărie, iar eu, iată, zăceam fără să fac nimic ! Mă încerca deja un sentiment incomod că am cam pierdut timpul, că se duce ziua și nu am făcut nimic... Dar dacă e să fie downshifting, cum am
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
totuși să fim iar împreună, dar că-i era frică, se speriase de purtarea mea. De vreo două ori m-a invitat pe la ea și s-a purtat nespus de scârbos. M-a primit cu geamurile deschise în toiul iernii, trebăluind cu tulpanul pe cap. Mi-a vorbit ironic și m-a expediat după nici o jumătate de oră, deși o oră făceam numai pe drum până la ea. Mi-a dat să mănânc cozonac acru, cred că turnase dinadins zeamă de lămâie
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
oricum, simt o satisfacție deosebită și-i spun acestui dușman invizibil că, cel puțin astăzi, este învins. In câteva ore ajung la destinație, unde mă întâmpină în curtea bisericii parohul locului, părintele Jean Jacques Barresu, și o doamnă simpatică care trebăluiește prin bucătărie cu țigara în gură. Părintele să aibă vreo 60 de ani, și este atât de amabil cu mine. Intrebându-l dacă astăzi se celebrează aici sf. Liturghie, îmi răspunde că a celebrat dimineață, dar apoi merge cu mine la
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
fiindcă m-am culcat devreme, mă trezesc la fel, devreme, și deschid fereastra pentru a asculta plăcutul susur al pârâului la doi pași de casă. Imi aranjez din nou lucrurile în rucsac, mănânc și ies, lăsând cheia soțului doamnei, care trebăluia deja prin curtea casei lor, de dincolo de pârâu. Si astăzi urmez străduțele paralele străzii principale naționale D 935, așa cum mi-o indică GPS-ul, și fiindcă este duminică, sunt aproape pustii. Până la Lourdes, sunt aproape 40 de km, iar
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
ochii mei scopul final al strădaniei mamei de a asigura bunul mers al săracei noastre gospodării. PRIMUS Mă revăd în vacanța mare de pe terasă se zăresc, dimineață, dealurile de la marginea orașului, verzi sub un cer strălucitor, mama și cu mine trebăluim pe terasă, aproape spate în spate, fiecare cu ale lui. Ea se ocupă de gătit, eu meșteresc la vechiul nostru primus încercând să-l repun în funcțiune. Primusul a fost depozitat la vechituri încă din prima zi după ce ne-am
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
potrivit să mă plimb. Am pornit spre mănăstire, fiindcă drumul trece pe sub fereastra Zânei. Și mare mi-a fost mirarea când, sub lumina lămpii din camera ei, i se vedea umbra mișcându-se dintr-un loc în altul, semn că trebăluia de zor... Atunci am gândit că Zâna pregătește gustarea de dimineață, atât pentru mine cât și pentru călugăr. Geana unui nor dinspre răsărit pornise să se spuzească, semn că soarele se va ivi îndată. Ajuns în pragul mănăstirii, am ascultat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
limpezesc ochii cu puțină apă din oala de pe masă. Am băut laptele și am ieșit la aer. Cu răsuflarea primenită de răcoarea dimineții, am pornit către mănăstire. De ce? Cine știe? Poate să mă închin. Poate să văd de aproape călugărimea trebăluind în grădinile, viile și livezile din jurul bisericii. Să-i aud cum vorbesc în afara timpului de rugă și dacă au îndemânarea țăranului în cele trebi ale gospodăriei... Fiindcă nu aveam alta de făcut, mergeam cu pas domol. Gândul către Zâna se
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
la plimbare, că în curând o să fie frig și ploi și nu o să mai poți merge. - „Prieten drag înaripat, Mulțumescu-ți pentru sfat! Îți mulțumesc de mii de ori Pentru cântecul din zori! Ziua de azi e prea frumoasă Ca să trebăluiesc prin casă. E o zi sortită mie Ca să plec în drumeție.” Se întoarse în casă și își puse într-un prosopel o bucată de pâine coaptă chiar de el, dar stai: - Dacă mă întâlnesc cu cineva pe drum? Gândi el
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
din potirul fraged al plăntuțelor firave și încă somnoroase. Soarele se înalță de trei sulițe pe bolta senină și gânditoare, salutând o nouă zi! Muncitorii, pe-a lor prispă, dreg uneltele de muncă pentru a începe o nouă zi de trebăluit, așteptând iar miresmele dimineții. Acest moment divin era pe sfârșite, dar în sufletul meu rămân niște amintiri de neegalat! Rotaru Ionuț - Petronel Școala Gimnazială Rediu Emoții și copilărie - “Țara dulciurilor” Era o zi frumoasă de toamnă, păsările ciripeau vesele, pregătindu
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
ramuri. Merele au fost culese de dimineață, iar acum își așteptau drumul către beciul casei. Câteva dintre ele au ajuns la bucătărie. Estera sau Steluța, cum o alintau toți, își privea mama cu admirație. Se uita la mâinile acesteia cum trebăluiau prin bucătărie, ba spălând vase, ba punându-le la loc, ba lustruind mânerele de la mobilă, ba stând cu ele în șold uitându-se, un pic abătută, pe geamul ce dădea spre terenul de joacă din spatele blocului. După câteva momente, Steluța
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
podoaba vegetală, așa cum se întâmplă ciclic în natură. Încerc să iau legătura cu Vasile Balosin, colegul de la Călieni - Vrancea, însă nu-mi răspunde nimeni. Mi s-a explicat ulterior situația: el nu vede și este imobilizat la pat, în timp ce soția trebăluiește prin curte. Vreau să le trimit și lor vol. II al cărții mele... Am sunat și la Sibiu, la Rodica, fiica lor, și am aflat că, în cel mult o săptămână, se vor muta acolo, unde au supravegherea și grijă
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]