294 matches
-
Balamuci, Balta Neagră, Fundu Danciului, Grecii de Mijloc, Grecii de Jos, Micșuneștii Mari (reședința) și Micșunești-Moara, având în total 1879 de locuitori și 482 de case. În comuna Micșunești-Greci, funcționau 2 școli mixte, o moară cu apă, o mașină de treierat cu aburi și cinci biserici. În 1925, comuna Micșunești-Greci fusese deja desființată, iar satul Micșunești-Moară fusese trecut la comuna Merii Petchii, care își avea reședința în satul Nuci, comună de 3424 locuitori, arondată plășii Fierbinți din același județ, iar satele
Comuna Nuci, Ilfov () [Corola-website/Science/300504_a_301833]
-
XIX-lea, comuna purta numele de "Tâncăbești", făcea parte din plasa Snagov a județului Ilfov, și era formată din satele Ciofliceni, Izvorani, Tâncăbești-Filitis și Tâncăbești-Mitropolia, având în total 1385 de locuitori și 317 case. În comună funcționau o mașină de treierat cu aburi, o moară de apă și una cu aburi, o școală mixtă și trei biserici (la Ciofliceni, Izvorani și Tâncăbești-Filitis). Satul Ghermănești aparținea în acea vreme comunei Lipia-Bojdani. În 1925, satul Ghermănești fusese alipit comunei Tâncăbești, care făcea parte
Comuna Snagov, Ilfov () [Corola-website/Science/300510_a_301839]
-
Sabarul a județului Ilfov și era formată din satele Ciorogârla, Dârvari și Cațichea, având în total 1744 de locuitori și 359 de case. În comună funcționau două școli mixte (la Ciorogârla și Dârvari), o moară de apă, două mașini de treierat cu aburi și 5 biserici ortodoxe. În 1925, era parte a plășii Domnești din același județ, având aceeași compoziție (Mănăstirea Ciorogârla era consemnată drept cătun al comunei) și o populație de 3008 locuitori. Temporar, în 1931, satele Dârvari și Cațichea
Comuna Ciorogârla, Ilfov () [Corola-website/Science/300494_a_301823]
-
Domneasca", făcea parte din plasa Dâmbovița a județului Ilfov, si era formată din satele Moară Domneasca, Șindrilita și Găneasa, având în total 1180 de locuitori care trăiau în 239 de case și 11 bordeie. În comuna funcționau o mașină de treierat cu aburi, o școală mixtă și două biserici ortodoxe (în Găneasa și Moară Domneasca). Pe teritoriul actual al comunei mai era organizată și comuna Piteasca-Pasărea, formată din satele Pitească (reședința), Pasărea și Cozieni, în total având 1003 locuitori și 283
Comuna Găneasa, Ilfov () [Corola-website/Science/300500_a_301829]
-
de "Domneștii de Sus", era reședința plășii Sabarul a județului Ilfov și era formată din satele Domneștii de Sus și Țegheș, totalizând 1412 locuitori și 296 de case. Comuna avea o școală mixtă, o moară de apă, două mașini de treierat cu aburi și o biserică ortodoxă (la Domneștii de Sus). Pe teritoriul actual al comunei mai era organizată și comuna "Domnești-Călțuna", formată din satele Domnești-Călțuna, Ciutați, Domneștii de Jos, Domnești-Sârbi și Olteni, totalizând 1805 locuitori ce trăiau în 365 de
Comuna Domnești, Ilfov () [Corola-website/Science/300498_a_301827]
-
Pe teritoriul actual al comunei mai era organizată și comuna "Domnești-Călțuna", formată din satele Domnești-Călțuna, Ciutați, Domneștii de Jos, Domnești-Sârbi și Olteni, totalizând 1805 locuitori ce trăiau în 365 de case și 3 bordeie. În comună funcționau o mașină de treierat, o școală mixtă și două biserici (la Domneștii de Jos și Domnești-Călțuna). În 1925, această comună era desființată și unită cu comuna Domneștii de Sus, într-o singură comună, denumită "Domnești", care era reședința plășii Domnești, avea 6010 locuitori și
Comuna Domnești, Ilfov () [Corola-website/Science/300498_a_301827]
-
satele Crețești, Copăceni-Sf. Ioan și Sintești, având în total 2636 de locuitori, care trăiau în 548 de case și 47 de bordeie. În comuna funcționau două școli mixte, două biserici, două mori de apă, două poverne și o mașină de treierat. Comună Străini-Dobreni era formată din satele Vidra și Bragadiru (a nu se confundă cu actualul oraș Bragadiru, pe atunci comună "Bragadiru-Bulgaru", aflat mai la nord-vest), având o populație de 1546 de locuitori. În comuna funcționau o școală mixtă, o moară
Comuna Vidra, Ilfov () [Corola-website/Science/300513_a_301842]
-
și Ciorogârlă. La începutul sec. XX localitatea este menționată cu numele "Slobozia-Clinceni" având în compunere satele Slobozia (reședința), Clinceni, Ordoreanu și Olteni (Ciorogârla) totalizând 1981 de locuitori și 416 case. În comună funcționau 2 mori de apă, o mașină de treierat cu aburi, o școală mixtă și trei biserici (la Slobozia, Clinceni și Ordoreanu). Prin Decretul Regal nr. 2465 din 25 septembrie 1925 satul Olteni este scos din componența comunei și trecut la comuna Domnești În perioada interbelică, în 1925, comuna
Comuna Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/300495_a_301824]
-
Ilfov și era formată din satele Creața-Petrăchioaia, Gagu, Leșile, Merișasca, Surlari, Stoienoaia și Vânători, totalizând 1574 de locuitori ce trăiau în 356 de case și 2 bordeie. În comună funcționau o școală mixtă, o moară cu aburi, trei mașini de treierat cu aburi și cinci biserici. În 1925, comuna este consemnată în plasa Fierbinți a aceluiași județ, având în compoziție satele Creața-Petrăchioaia (reședință), Leșile, Stoienoaia, Surlari și Vânători, cu 1960 de locuitori. În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Căciulați
Comuna Petrăchioaia, Ilfov () [Corola-website/Science/300507_a_301836]
-
județului Ilfov și era formată, ca și astăzi, din satele Tunari și Dimieni, cu o populație totală de 1638 de locuitori, ce trăiau în 371 de case. În comună funcționau o școală mixtă, o moară cu aburi, două mașini de treierat și 3 biserici (2 în Tunari și una în Dimieni). În 1925, comuna avea aceeași compoziție și făcea parte din plasa Băneasa a aceluiași județ, având 2416 locuitori. În 1950, comuna a fost inclusă în raionul 1 Mai al orașului
Comuna Tunari, Ilfov () [Corola-website/Science/300512_a_301841]
-
Acesta din urmă este astăzi parte a cartierului Pantelimon din București; Dobroești este sat de sine-stătător, reședința comunei eponime. Populația localității era de 685 de locuitori, iar a comunei Pantelimonul-Dobroești, în total de 1355. În comună funcționau o mașină de treierat, o fabrică de oțet și o școală mixtă cu 36 de elevi (dintre care 11 fete); până în 1876 funcționase și o școală de surdo-muți, mutată însă în satul Tei (astăzi, cartier din București). În perioada interbelică, Pantelimonul a avut în
Pantelimon () [Corola-website/Science/300505_a_301834]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al orașului singura localitate existentă era satul Pipera (denumit și Tătărani), arondat comunei Băneasa-Herăstrău din plasa Dâmbovița a județului Ilfov. Satul avea 122 de locuitori și în el funcționa o mașină de treierat și o biserică. În 1925, satul este consemnat ca parte a comunei Colentina-Fundeni. În această perioadă, a fost fondat și satul Voluntari, sub numele de "Cetatea Voluntărească", pe care au fost împroprietăriți luptătorii voluntari din Primul Război Mondial. Până în 1936
Voluntari () [Corola-website/Science/300514_a_301843]
-
de Tours), ca și în literatura medievală (cum ar fi Adam din Brema, Beowulf, Widsith și Edda Poetică). Majoritatea cărților derivă prima parte a cuvântului, și numele poporului, de la un cuvânt ce înseamnă „pământ șes”, în legătură cu germanul "Tenne" „podea de treierat”, englezul "den" „peșteră, vizuină”, sanscritul "dhánuș-" (धनुस्; „pustiu”). Terminația "-mark" este considerată a însemna „țară împădurită” sau „țară de graniță”, cu referire probabil la pădurile de graniță din sudul Schleswigului. Prima atestare a cuvântului "Danemarca" în Danemarca
Danemarca () [Corola-website/Science/297801_a_299130]
-
de 3 august 1949, acesta vizând satele din județele Bihor și Arad care s-au răsculat împotriva regimului de colectare a cotelor obligatorii de cereale, anulării plății în natură a muncitorilor batozieri și introducerii plății salariale a acestora, precum și impunerii treieratului direct în "țarine", nu la domiciliile sătenilor. Regionala Oradea a Partidului Muncitoresc Român a înregistrat un număr de 17.441 de participanți la „"dezordini"”, din 54 de comune bihorene, și 10.357 de participanți, din patru comune arădene, însumând, oficial
Chiabur () [Corola-website/Science/311661_a_312990]
-
județului Ilfov și era formată din satele Căciulați, Canela, Moara Săracă (fostul nume al satului Moara Vlăsiei), Pășcani și Pârlita, având în total 2058 de locuitori și 490 de case. În comună funcționau două mori de apă, o mașină de treierat cu aburi, două școli mixte și cinci biserici. În 1925, comuna este atestată ca parte a plășii Băneasa din același județ, formată din satele Căciulați, Canela, Moara Săracă și Pășcani, având 3160 de locuitori. În 1950, comuna Căciulați a devenit
Comuna Moara Vlăsiei, Ilfov () [Corola-website/Science/310024_a_311353]
-
biserică ortodoxă. Pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa pe atunci și comuna Tânganu, fiind formată din satul eponim de reședință și din cătunul Tânganu-Moara, având în total 883 de locuitori. În ea funcționau o școală mixtă, o mașină de treierat cu aburi și o biserică. Celelalte două sate ale comunei aparțineau în acea vreme altor comune învecinate: satul Poșta făcea parte din comuna Ștubeiu-Orăști, iar satul Bălăceanca— din comuna Bobești-Bălăcanca. În 1925, comuna Tânganu fusese deja desființată, iar comuna Cernica
Comuna Cernica, Ilfov () [Corola-website/Science/310027_a_311356]
-
luat parte la război și celor fără avere, orfanilor de război, invalizilor și țărânilor fără avere, printre alții. Cu creșterea populației a crescut și întinderea comunei, iar pământurile care sunt lucrate fac cea mai mare parte din aceasta. Mașini de treierat au existat deja din 1900. La început s-au folosit mașini de abur pentru treierat, dar deja înainte de al doilea război mondial s-au folosit tractoare. Agricultură a fost mai mult axată pe cereale. Micii țărani au plantat tutun și
Comuna Șagu, Arad () [Corola-website/Science/310113_a_311442]
-
avere, printre alții. Cu creșterea populației a crescut și întinderea comunei, iar pământurile care sunt lucrate fac cea mai mare parte din aceasta. Mașini de treierat au existat deja din 1900. La început s-au folosit mașini de abur pentru treierat, dar deja înainte de al doilea război mondial s-au folosit tractoare. Agricultură a fost mai mult axată pe cereale. Micii țărani au plantat tutun și vită de vie. Cu conectarea comunei la linia ferată Timisoara-Arad, în anul 1871 șagani au
Comuna Șagu, Arad () [Corola-website/Science/310113_a_311442]
-
ansamblul particularitților etnice caracteristice Țarii Moților. Meșteșugurile tradiționale (țesutul în război, cojocăritul, rotăritul, căuăcitul, cioplitul pietrei, cibăritul), obiceiurile specifice fiecărui anotimp, ritualurile creștine (botez, nuntă, înmormântare), sărbătorile religioase (Paști, Crăciun, Bobotează, Sângiorz) și cele prilejuite de lucrul câmpului (aratul, semănatul, treieratul) sunt moștenite de la o generație la alta încă din cele mai vechi timpuri. Vechile biserici de lemn din Alba și cele din satele clujene, lăcașurile de cult romano-catolic (biserica „Sf. Elisabeta a Ungariei” din Aiud, biserica „Sf. Ioan Nepomuk” din
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]