894 matches
-
anunțat (poate acela de martor la moartea primului zeu!) mă veți găsi pe străzile mele sau dacă din politețe sau din binecuvântate pricini scrisul meu vă va ademeni mă veți găsi pe-aceleași străzi ce dau buzna în viața mea tremurîndă străzi fumurii străzi cu cîini slăbănogi și speriate fantome străzi cu îndrăgostiți și pătimașe săruturi străzi ce înghit străzi: bulevardul Carol I înghite strada Eminescu, strada Gane înghite strada Pogor strada Bălcescu înghite strada Grigore Vieru strada Cimitirului strada Libertății
DANIEL CORBU de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351374_a_352703]
-
de verde totul începând cu fundul oceanelor și terminând cu fundul cerului (față dinspre noi) e ceva sfânt în fiecare secundă trăită. FLUTURELE acest fluture parcă nu ar fi mort deși aripile sale uscate aproape că trosnesc între degetele tale tremurânde și totuși el este mort doar penelul unui pictor genial l-ar putea învia pentru o vreme uneori mai lungă decât vremea să adevărată. Referință Bibliografica: CARTEA CU PRIETENI XXVI- ASTĂZI E ZIUA TA / Ioana Voicilă Dobre : Confluente Literare, ISSN
CARTEA CU PRIETENI XXVI- ASTAZI E ZIUA TA de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351006_a_352335]
-
din 30 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Te-am căutat sub razele de lună, Dar, neștiind pe unde ai umblat, Nu am putut să te mai prind de mână Deși zorii la mine te-au purtat... Am așteptat sub clipa tremurândă Să îmi alinți prezent și viitor, Și un trecut ce gândul îmi inundă, L-am pus chezaș pentru-al meu dor. Am presărat în sufletu-ți chemarea De-a mă găsi, măcar în gând, Să poți învinge astfel depărtarea, Să-asculți
DORUL DIN MINE de MIHAELA MIHĂILĂ în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351097_a_352426]
-
Ediția nr. 364 din 30 decembrie 2011. Te-am căutat sub razele de luna, Dar, neștiind pe unde ai umblat, Nu am putut să te mai prind de mână Deși zorii la mine te-au purtat... Am așteptat sub clipă tremurânda Sa imi alinți prezent și viitor, Și un trecut ce gândul îmi inundă, L-am pus chezaș pentru-al meu dor. Am presărat în sufletu-ți chemarea De-a mă găsi, măcar în gând, Să poți învinge astfel depărtarea, Să-asculți
MIHAELA MIHĂILĂ [Corola-blog/BlogPost/351129_a_352458]
-
ca și în celelalte dăți. Ajuns în fața colibei, fu cuprins de un sentiment ciudat. Era și mai dărăpănată, arăta de-a dreptul părăsită. „Oare o fi murit?" se întrebă el și îl trecu un fior. Ciocăni în ușă cu mâini tremurânde și deschise oblonul îngust. Un sentiment De recunoștință îi cuprinse inima când văzu din nou ochii în întuneric. „Muncesc de dimineața până seara și vând tot ce produc. Dar tot nu e suficient pentru a-mi permite să deschid prăvălia
OCHII – POVESTEA OLARULUI LENEŞ ŞI A ÎNŢELEPTULUI MUT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345681_a_347010]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > VASILICA ILIE - REÎNTÂLNIREA Autor: Vasilica Ilie Publicat în: Ediția nr. 826 din 05 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Sun la interfon. Îmi răspunde o voce tremurândă. - Cine este? - Sunt eu, mamă! Îmi deschide. Urc scările repede, nerăbdătoare, să o văd. Mă așteaptă în pragul ușii, surâzătoare. - Ai venit! - Da, mamă, am venit! Ne uitam fix, una la alta. În fața mea am o femeie parcă mai măruntă
REÎNTÂLNIREA de VASILICA ILIE în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345684_a_347013]
-
pus să ucidă starea de om sânii pe care îi salți deasupra apei ca o morgana în limpezirea serii pot sa fie sunt fresca de lumină ce-atrage marinarii în porturile scufundate în adînc buzele moi ca o întrupare de tremurânde stele strânse în sărut ele singure pornesc razboaie lupte scufundă corăbii lăsând pe om sarac în propria-i fire iar ochii ah ochii care l-au vrăjit pe dumnezeu pe sfinți pe zei pot să înfioare piatra întinderea pustiul ori
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
în nisipul măriinu știu ce estedacă nu steag al divinitațiipus să ucidă starea de omsânii pe care îi salți deasupra apeica o morgana în limpezirea seriipot sa fiesuntfresca de lumină ce-atrage marinariiîn porturile scufundateîn adîncbuzele moica o întrupare de tremurânde stelestrânse în sărutele singure pornesc razboaieluptescufundă corăbiilăsând pe om saracîn propria-i fireiar ochiiah ochii care l-au vrăjit pe dumnezeupe sfințipe zeipot să înfioare piatraîntindereapustiulori fulgerul răzvrătit în eternitățiaroma cu care atingi fina tresărire a petaleisimfonia culoriiori simplul meu
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
impresivi ai înmulțirii întru cuvînt. Se observă o dezbrăcare perseverentă de fapte, cu scopul atingerii purificării. Ținta nu-i pradă părelnică, ci chiar ațintirea spre unimea adâncă și originară. Investigație lirică neliniștitoare, situată în față cu abisalul, ca o iolă tremurândă “în marea trecere”, poezia prezentă dă seamă de nume ce nu-s, când dincolo de dantela zicerilor aduce cu sine o nerăbdare a tălmăcirii visării. Spre care, tot cu reverie, o salutăm pe enigmatica agapoeionă!... Petru Solonaru Referință Bibliografică: Reveria cuvântului
REVERIA CUVÂNTULUI de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356368_a_357697]
-
vorbească. El a ridicat o mână și a prins-o ușor, ca într-o mângâiere, după ceafă, și-a apropiat fața cu încetinitorul de a ei, privindu-i ochii fără contenire. Ea a ridicat ușor bărbia, cu buzele întredeschise și tremurânde și a închis ochii în timp ce, fără să realizeze, se ridica pe vârfuri. Buzele lor s-au atins ca într-o adiere. Mâinile ei au coborât cu încetineală de pe piept și au trecut pe sub brațele lui, cuprinzându-l cu palmele pe sub
ISPITA (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355865_a_357194]
-
o mână gâtul... A urmat un sărut complet și profund care m-a uluit... I-am simțit vârful limbii căutându-l pe-al meu, buzele ei lacome îmbrățișându-mi gura, senzații deosebite mă străbăteau prin tot corpul, iar mâinile noastre tremurânde se căutau și se împreunau neîncetat. Am trecut și eu la atac, fără să mă desprind din sărutul ei, strecurându-mi limba printre dinții ei perfect sculptați, ascuțiți și puternici, dar lăsând-o și pe ea să continue explorarea cerului
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355849_a_357178]
-
totul. chiar și pe mine. pe aleile parcului încercărilor, o bancă mă așteaptă. o mână de verde îmi mângâie fruntea obosită în încruntări inutile, spunându-mi încet că mă iubește. o cred. încerc bucuria flămândului când primește azima între degetele tremurânde. asta știu că voi primi. primesc. în rugă îmi aștern gândul și inima și sufletul împlinind un ritual liber al celor ce știu că a arde după moartea trupului înseamnă libertate. și ard. cum mai poți crede că sângele tău
CARTEA CU PRIETENI XV- ANNE MARIE BEJLIU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355925_a_357254]
-
melodia unui suflet, un cântec murmurat la foc lăuntric, cuminte, pătimaș... se-nalță ca un fum. Iar filele-ți subțiri poartă povara atâtor secole de suferință sau mărire; se încovoaie, se usucă de dorul mângâierii, așteaptă, rugătoare, o mână viguroasă-ori tremurândă să le foșnească întru nemurire. Referință Bibliografică: Un cântec murmurat la foc lăuntric / Curelciuc Bombonica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 872, Anul III, 21 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Curelciuc Bombonica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
UN CÂNTEC MURMURAT LA FOC LĂUNTRIC de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 872 din 21 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354906_a_356235]
-
de ghearele sumbrelor gânduri - și planez pe dâra de sânge ce desparte strigătul dimineții de fulgerul sacru al nopții. Sunt pasărea albă ce luminează singura fereastră care duce spre noi și nebănuite contururi... În jocul nuanțelor se rotesc nestingherite... umbre tremurânde... ( Valentina Becart) Referință Bibliografică: Pasăre albă... / Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 601, Anul II, 23 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Valentina Becart : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
PASĂRE ALBĂ... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355256_a_356585]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > DE DRAGOSTE Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 281 din 08 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Se trece ziua ca un rug aprins, Frunzarele le mână-n codru dorul, Oglindă tremurândă e izvorul Și gândul meu de tine stă azi prins. Săruturi eu ți-am adunat ciorchine, Pe patul nopții fi-vom amândoi, Găsind noi desfătărilor pricine Vom declara iar liniștii război. Intra-vor roi de stele pe fereastră Să vadă
DE DRAGOSTE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355560_a_356889]
-
cealaltă a oglinzii. Închise ochii și îi deschise incet. Fetița și băiețelul din oglindă o chemau, să li se alăture. Picioarele îi deveneau ca de plumb. Ceva, ca un magnet o atrăgea spre lumina albă, nefirească, o forța nevazuta. Degetele tremurânde atinseră cleștarul limpede din perete. Forțe mai presus de ea o atrăgeau dincolo de spațiu și timp. S-a trezit transportată într-o lume necunoscută. Se impiedică de ciotul unui copac, căzu și își pierdu cunoștința. Când ceața inconștienței se risipi
LUMEA DIN OGLINDĂ de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356658_a_357987]
-
ar fi vrut să încerce iarăși tăria băuturii. Își umflase pieptul uscățiv și se încordase, de parcă ar fi trebuit să mute din loc o imensă greutate. Vinele gâtului i se umflaseră. Strângea cu atâta putere ceșcuța de lut în mâna tremurândă, încât băutura i se revărsase printre degete. Începuse rar, șovăind: „Era pe timpul războiului. Au plecat mulți pe front. Am ajuns de lucrau și femei în laminor. Cald, săracele, nu se puteau dezbrăca până la brâu ca... bărbații. Trist, foarte trist... să
UMBRĂ PE TULPINA UNUI NUC de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356680_a_358009]
-
Un înger, un ucigaș? O floare? Tot ce rămâne nu e minciună, Peisajul, frumusețea ta, Te scufunzi în mine, Ca într-un vis aievea, Ca fruntea în neliniște, Ca prizonierul în beznă, Ca ziua-n amurg, Ca amintirea în frunzele tremurânde, țin minte doar pletele tale cuprinzându-mă, ca un roi de albine. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Nu înțeleg / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 299, Anul I, 26 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Boris Mehr : Toate
NU ÎNŢELEG de BORIS MEHR în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356775_a_358104]
-
putință spre a asimila integral iubirea, ajungând să o conceapă ca pe unica sa rațiune de a fi. Exemplific cu poezia „Iubește-mă!”: „Iubește-mă! Și-apoi dispari în neguri/ Sărută-mi fraga buzelor flămânde/ Simte-mă-n gesturi tandre, tremurânde,/ În care se ascund atâtea doruri.// Iubește-mă, și lasă-mi sânii plini/ De tine-nmiresmați și de iubire,/ Să te mângâie este-a lor menire/ De dincolo de lume, din străini!// Iubește-mă! Și de-i uita vreodată/ De existența
ANOTIMPURILE RĂTĂCITE ALE GEORGETEI RESTEMAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355236_a_356565]
-
vin cu blide de-acasă când vin. Li-i sâlă la mine, cică pute a șoareci.” Pașii ei s-au făcut și mai înceți și lacrimile încremeniseră cumva printre riduri. Aplecată de ani, bătrânica se lăsa mai greu cu mâna tremurândă pe botuța ei, subțire ca o umbră, simțea drumul mai greu, mai dușmănos cu anii ei mulți și crucea bisericii nu se mai vede printre pruni. O vrabie, ca-ntr-un ritual se îmbăia în praful gros de pe drum. Florița
BĂTRÂNA CU BOTUŢA de SLAVOMIR ALMĂJAN în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355237_a_356566]
-
îi) simt bătălie inimii iubesc ploile cu o ardoare senila Iubesc ploaia ca pe cel mai bun prieten (tace și nu te judeca) Iubesc ploaia care amestecându-se cu lacrimile da naștere stropilor de roua Iubesc ploile nebune cotropitoare flamande tremurânde (că trupul unei fecioare îndrăgostite) Iubesc ploaia care aduce în mine liniște și melancolie Iubesc ploaia care mi se așterne pe frunte ca un picur de lumină Iubesc ploaia cenușie și diminețile gri Iubesc ploile halucinante și înfiorător de line
VERSURI DE SINGURĂTATE de LUMINIŢA AMARIE în ediţia nr. 901 din 19 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346094_a_347423]
-
Înnebunesc știind că pleci și eu suspin Căci dragostea ce-ți port e ideală, Plecarea ta mă duce de dor către sminteala! Geloasa sunt pe noi, chiar pe iubirea noastră Iubitul meu frumos, iubirea mea albastră! SĂRUTUL Pulsul aleargă, mâini tremurânde Pașii de ceară, trupul plutind Buze de abur, ore flamande Părul în vânt, chip înlemnind Spatele geme, pieptul răcnește Palmele ard, pieptul vibrând Brațele umbre, trupul râvnește Coapsele reci, glezne arzând Gândul răsună, ochii visează Umeri tresaltă, vocea e muta
VERSURI DE DRAGOSTE de LUMINIŢA AMARIE în ediţia nr. 901 din 19 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346097_a_347426]
-
îi tulbură perfecțiune și-i "atentează la puritate". Candoare înșelătoare care musca cu dinți de ger... Nu sunt omul anotimpurilor extreme...vară ,iarna... Îmi plac însă brazii greu încarcați de nea...îmi place fumul care se înalță într-o coloana tremurânda din coșurile caselor...asociez decembrie cu mirosul de cozonac și cu pocnet de lemne arzând...nu râde,citeste-nainte... Și-mi place să privesc iarnă prin colțul răsfrânt al perdelei...dintr-o casă încălzita în care miroase a gutui...gutuile
NU RÂDE...CITEŞTE-NAINTE... de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356058_a_357387]
-
de bucurie și de extaz ceresc. Paradoxal, în penitenciarele și închisorile din timpul regimurilor totalitare carlisto-antonesco-comuniste, deținuții naționaliști sau „bandiții” cum mai erau numiți de cei care-i torturau s-au „bucurat” în cadrul izolărilor de o puzderie de Nopți albe, tremurânde, încărcate de promoroaca roșie a jertfei și a suferinței, întru Dumnezeu și Neam... Unul dintre sutele de mii de „beneficiari” ai acestor Nopți albe a fost și marele scriitor Constantin Gane, Moș Costache, autorul celebrei lucrări: Trecute vieți de doamne
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
la școală. Dar razele, azi, mângâie lumea în pace și căldură. Aici nu este frig, deși niciun lemn nu arde în sobă. Azi, pentru prima oară, nu te avânți asupra telefonului tău vechi, cu clapetă, pentru a verifica, cu îngrijorare tremurândă, ceasul. Azi nu mai există telefon ! De la părinții tăi, în această dimineață, găsești doar un bilețel, pe masa din bucătărie, în care îți mărturisesc pur și simplu cât de mult te iubesc. E singurul mesaj de care e nevoie, pentru ca
O ZI ÎN ROMÂNIA PERFECTĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370796_a_372125]