599 matches
-
în care marea mă strânge-n palmă , colb din drum, mă face val, mă face undă și mă îmbracă în sirenă, printre corali mă pune perlă, venele-mi umple cu parfum, mă încunună cu adâncul unde din lună-mi face trenă. E seara mea în care munții m-adună din îngenunchere, mă urcă iar pe vârf de stânci, căci prăvălit-am fost o vreme, mi-adună zilele pierdute, din ele-mi face coliere, îmi spală-n lacrime genunchii, și mă dezleagă
INVERVIU CU DOAMNA CE ÎŞI SFIDEAZĂ VÂRSTA, DOAMNA SILVIA URLIH de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341020_a_342349]
-
sting pescărușii în lațul de vânt Când tu mă închizi și mă strigi în cuvânt... O taină respiră aduceri aminte, Tu-mi sperii cu toamne-nflorirea cuminte; În irișii minții deschizi lamentări Și orbii-n tenebre mai sapă cărări... Eu, trena iubirii o vreau franjurată, Strivită de clipa de dor vinovată; Tu calcă-mi pe ultima treaptă a firii Acolo, pe unde-nfloresc tradafirii... Și dacă-n oceane de frunze m-ascund Găsește-mă-n imnul de toamnă fecund, În care
ZBORURI TÂRZII de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341269_a_342598]
-
prezent până și bufonul împăratului, Colț de Stea. Au intrat rând pe rând în sala mare a palatului și așteptau cuvioși venirea împăratului și a împărătesei lor, Meteor și Cometa. -Ce înseamnă cometă, bunicule? -Este o doamnă împărăteasă cu o trenă luuungă-lungă, strălucitoare, picurată cu flori de gheață.Vine pe la noi, când și când , pe cerul nostru, să vadă dacă totul e în regulă cu noi, oamenii. Se spune că atunci când trece ea pe cer, toți oamenii ies în stradă să
POVESTEA GÂNDULUI FERMECAT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342098_a_343427]
-
pământului cerescului din cerești / să-mi fiți voi prieteni coadă de cometă / nu lăcrimoasă, nu umedă / ci luminoasă și forfecătoare / în cinstea unui om cel oarecare. («Testament» / «2 februarie 1981» - AmNS, 251). Restul poemelor din acest ciclu se înstelează în „trena cometei“ de Noduri și semne, ca exerciții ale „dezobișnuirii de trup“: ...Hai să facem noi cei morți un loc / ca să treacă cu a lor prelungi căruțe / strașnicele ierbi verduțe / și mirosul de la busuioc / Haidem noi ce ne născurăm condamnați la
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
aștept cu drag și vă mulțumesc, tuturor, pentru că SUNTEȚI!” Mult succes Getuța, corola noastră de lumină vie!!! *** Încerc să te descopăr Încerc să te descopăr dintr-o umbră, Chip plămădit în vis din doruri mute Te scriu pe stânci, pe trena lunii sumbră, Pe frunți de zei, pe tâmplele-mi durute, Pe trupuri de-Afrodite stinse-n mare, Pe flori de portocal sau pe nisipuri Când se confundă semne de-ntrebare Cu fade năluciri pe-anoste chipuri. Îți caut ochii, vreau
„NERĂTĂCITELE ROSTIRI” ALE POETEI GEORGETA RESTEMAN LA BOOKFEST 2015 de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/342573_a_343902]
-
bucurie, / oricând / dorul de ea / mă apasă” (Amintiri). Poate că e nedrept ca un copil de 14 ani să-și pună copilăria pe raftul amintirilor. Dar în graba ei de a trece în altă etapă a existenței, să prindă de trenă adolescența și tinerețea, să fie considerată „om mare”, important și puternic, cu o personalitate distinctă, Ana Maria ține să demonstreze că merită încrederea și atenția maturilor printre care dorește să fie socotită. Ea a descoperit jocuri cu mult mai serioase
O PASĂRE MĂIASTRĂ. RECENZIE LA CREBELĂARTEA ANEI MARIA GÎBU CAFEA CU ZÂMBET DE REBELĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342518_a_343847]
-
stârnind nu puține comentarii din partea trecătorilor. Desigur, apariția ei depășea ceea ce oamenii erau obișnuiți să vadă în orele dimineții, în plin centru al orașului. O mireasă la vârsta senectuții nu-și mai pune o rochie albă de dantelă, cu o trenă care mătură trotuarul. Dar tocmai această ciudățenie îi procură Lindei un sentiment de euforie. Ca să uluiești niște necunoscuți așa dintr-o toană, într-o zi obișnuită, merita să te dai un pic în spectacol. Capriciu patetic, poate, iar unii erau
MIREASA NEBUNĂ de HARRY ROSS în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341074_a_342403]
-
televizor. De unde auzim că un fost profesor de fizică, amator cândva de drumeții pe Valea Hârtibaciului, nu prea știe încotro să își îndrepte privirea pentru propășirea nației: spre nemți, spre americani, spre Piața Mare? Un domn „de regiune superior”, cu trenă preuniversitară, ce-i drept. Mai aflăm, tot de la TV, aiuriți, că o fostă învățătoare, azi senator, lucrează la o lege de pedepsire drastică a jignirii și calomniei, după ce, cu doar câteva zile înainte, îl făcea prost, în față și în fața
Despre impostură și consecințele ei toxice () [Corola-blog/BlogPost/337949_a_339278]
-
lumânare. Îmi tremur lacrima sub triste pleoape Când mantia-i de gheață îmi întinde Nu vrea să plece și mă ține-aproape Mă împresoară, viața mi-o cuprinde. S-a cuibărit demult la mine-n casă Și-a răsfirat prin colțuri trena-i veche Printre zăbrele-o văd, e colțuroasă Și-o egoistă-i... fără de pereche. Singurătate, pleacă-n depărtare Și lasă-mi liber sufletul să zburde Slăbește-mă din veșnica strânsoare Tu dăruie-mă dragostei flămânde! Mă năpustesc spre-a inimii
POEME TRISTE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 137 din 17 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344302_a_345631]
-
fierbinte, Zulufi de aur, clipe răvășite... Arzându-mi sufletul ca un opaiț Căldura ochilor, vise ferite. Dinspre ” Pădure ” coborau himere, ” Orașul de pe deal ” dormea supus, Un cetățean te admira sedus... Își construia o lume de mistere. Comete cu stelare, albe trene, Îmi luminau pasiunile lumești, Mă strecuram printre stejari celești Îngreunat de gânduri și troiene. Zulufi de aur, ochii dulci de bragă, Vise ferite, le aștept din nou, În vremuri prăfuite, fără vlagă Doresc o primăvară cu... ecou. SINGUR Ești aici
POEME de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343287_a_344616]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > ~ ÎNSENINARE ~ Autor: Bianca Aura Buta Publicat în: Ediția nr. 1821 din 26 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului ~ Înseninare ~ S’au aninat în crengi poverile de gânduri Și triști și’au coborât copacii din dureri În trena de omăt ce’i ninsă printre rânduri Se’aștern pe corzi de suflet solfegii de tăceri. Te uită cum ninge’a petale de lacrimi Ce’așeaz’ al iubirii oftat pe poteci Când fără de tine și’a noastre dulci patimi Și
~ ÎNSENINARE ~ de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343349_a_344678]
-
spre zareaUnde'a plecat, unde'o să vină.... IX. ~ ÎNSENINARE ~, de Bianca Aura Buta , publicat în Ediția nr. 1821 din 26 decembrie 2015. ~ Înseninare ~ S’au aninat în crengi poverile de gânduri Și triști și’au coborât copacii din dureri În trena de omăt ce’i ninsă printre rânduri Se’aștern pe corzi de suflet solfegii de tăceri. Te uită cum ninge’a petale de lacrimi Ce’așeaz’ al iubirii oftat pe poteci Când fără de tine și’a noastre dulci patimi Și
BIANCA AURA BUTA [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
revarsă timid iar ninsoarea Cernind fericirii luciri sclipitoare Ce ning din omătul iubirii ... cu soare ! pictură : Anca Bulgaru - Coliba dintre brazi ... Citește mai mult ~ Înseninare ~S’au aninat în crengi poverile de gânduriși triști și’au coborât copacii din dureriîn trena de omăt ce’i ninsă printre rânduriSe’aștern pe corzi de suflet solfegii de tăceri. Te uită cum ninge’a petale de lacrimiCe’așeaz’ al iubirii oftat pe poteciCând fără de tine și’a noastre dulci patimiși’aprind felinare nopți triste
BIANCA AURA BUTA [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
Toamna Autor: Maria D. Toamna, a treia fiică-a anului, A coborât din înaltul cerului... Să-și întindă mantia-i arămie, Și covoru-i din frunză ruginie. Mândră, vine de după dealuri, Cu pletele-i în vânt, falduri... Fructele, îi țin strâns trena, Din flori, pe frunte e cununa, Ce tot mai tare-i strălucește. Când pe covor moale pășește. În cale-i, i sau așezat frunze... Și-adulmecă din flori miresme! Răcoarea, întinsul va brăzda, Iar semințele se vor scutura. Frunzele uscate
A VENITTOAMNA... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343438_a_344767]
-
de Cilicia și mai departe spre miazănoapte spre Cappadochia și Armenia iar legiunile Ferrata, Fulminata, și Tertia Galica operează deja sub comanda guvernatorului Siriei care a abandonat ideea de a coborî în Cezareea ori aici la Ierusalim căci acalmia care trena a fost curmată de atacuri neașteptate iar orice înțelegere diplomatică a căzut. Artabanus al II-lea Arsacidul, șahul Persiei vrea război cu orice preț! Procuratorul zâmbi în colțul gurii, aparent calm. -Vitellius a eșuat prin ambasadori deoarece n-au în
AL CINCISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344022_a_345351]
-
Desigur, Bach și Vivaldi, nu Jesus Christus Superstar. Când iubești, totul e posibil. - Cu ce vă ocupați în prezent? - Comunic, prin Dvs., cu cititorii publicației „Clipa”, salutându-i cu drag și trimițându-le un mănunchi de frunze roșcate desprinse din trena pădurii de aici, de sub dealul pe care gândul meu evadează în pauza de... mângâiat cățeii. - Ce planuri de viitor aveți? - Să-mi văd fetele căsătorite și să îmi plimb nepoții în parc. - Cum vă petreceți timpul liber? - Nu am timp
DE VORBA CU MARIANA CRISTESCU, AUTOAREA ISTORIEI ROMANIEI IN PAGINI MUZICALE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343183_a_344512]
-
foame. Nu cred că ești o zână rea! Zânele sunt bune, trebuie să fie bune! - Toată lumea va muri de foame, bombăni și vulpea argintie. Nu va mai rămâne nimic de mâncare pe un astfel de frig! Ghiocelul se urcă pe trena lungă a rochiei de zăpadă și, ajungând în dreptul ochilor de gheață, făcu o plecăciune elegantă: - Toată viața mea am să te slujesc pe tine! Am să aștept cuminte poruncile tale și am să le împlinesc cât zece flori la un
POVESTEA GHIOCELULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377276_a_378605]
-
din trăirile-mi rebele Și-s atâtea anotimpuri, care-n brațe mi se frâng. Într-un luminiș, o toamnă își adună ruginiul În mănunchi de ramuri triste, unde frunze nu mai sunt; Lacrima-i mângâie fruntea, vântul îi ridică pliul Trenei de melancolie. Toamnă, cum să te înfrunt? Agățată de-o poveste, vara-și deapăn-amintirea Unei seri cu lună plină, când pe buze îmi scriai Un sărut de noapte-bună, să-mi pecetluiești iubirea Eu te înălțam la stele, lângă mine să
TE AŞTEPT PE ŢĂRMUL NOPŢII de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377375_a_378704]
-
melancolie E cenușie lumina afară În umbră de nori vrea parcă să piară Își poartă pe boltă zâmbetul rece Și plouă, ploaia asta nu mai trece Nehotărâte tonuri de albastru Le spulberă hapsân un vânt sihastru Ziua-și pune o trenă de-nserare Și plouă, plouă fără îndurare Cerul și-adună cenușă-ntr-un loc, Bezmetică ploia se prinde la joc. Dansează frenetic pe-asfalt cu noroi Și plouă și plouă cu atâtea ploi Îmi prind astenia în muguri afară Un
ŞI PLOUĂ ŞI PLOUĂ de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378944_a_380273]
-
2016 Toate Articolele Autorului Cartea de identitate a privighetorii- Cecilia Moldovan Volumul Cartea de identitate a privighetorii, la Editura Junimea, 2013, ar fi un triunghi poematic, trei laturi în noduri lirice cu titlurile: - cartea de identitate a privighetorii - lacrimi cu trenă - nestematele sacrificiului Un traseu existențial cu trimotor de acțiune și vizualizare în care privighetoarea “s-a trezit că are cuibul printre păsări necântătoare”, “a emigrat incognito la oraș” și “speră să fie uitată de cabotini”. Acest personaj calin, privighetoarea, observă
CARTEA DE IDENTITATE A PRIVIGHETORII- CECILIA MOLDOVAN de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379104_a_380433]
-
cotidian, aspru, pământesc, demn de sarcasm. Finalul poeziei se încadrează cu o sintagmă realistă, în cel de-al doilea plan, folosind un limbaj postmodernist: “apoi își pune la încărcat steluța de la cercel pentru ziua de mâine”. În placheta “lacrimi cu trenă”, poeta aduce nostalgiile copilăriei pe lângă “caleașca bunicului” prin “meandrele vieții”. Un“tren cu amintiri” călătorește în inefabil, aici vocabularul se îmblânzește, sunt “încondeieri colorate de îngeri ascultători” și o frumoasă poezie de dragoste liceană, “erai tot numai flori de primăvară
CARTEA DE IDENTITATE A PRIVIGHETORII- CECILIA MOLDOVAN de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379104_a_380433]
-
nu, prea-bunule rege, este o moștenire și se va distruge. - Altfel nu am cum să judec această pricină. Sau... dacă recunoști că nu îți aparține, atunci nu mai are rost să îl desfacem. Stela amuți și își aplecă privirile. Pe trena rochiei sale verzi, urcau câteva steluțe de mare, fixând-o cu ochișorii lor umezi. Ezita între a lăsa inelul nașei să fie distrus și a renunța la libertatea ei, recunoscându-se pe nedrept prizoniera racilor. - Deci, să-l desfacem! - Nu
POVESTEA STELEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381857_a_383186]
-
ce se poate Din câte-o viață ți-au lipsit Și ai acum de toate? Că, după lungul vieții post Și soartă blestemată, Acum te bucuri de-adăpost Cum n-ai avut vreodată? Că ai pantofi cu puțin toc Și trenă de mireasă, Că ai palton, lemne de foc Și tot ce vrei pe masă? Că seara, când te bagi în pat, Nu plângi ca înainte... Și simți și tu că ai bărbat În brațe să te-alinte? Că nu mai
LACRIMI PENTRU MAMĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379535_a_380864]
-
PLETE LUNGI, de Lia Zidaru , publicat în Ediția nr. 2136 din 05 noiembrie 2016. Sub noapte cu stele vrăjit de lună, gând hoinar cu toamna în plete, zgribulit, cântând întruna, dragostea, ce-n soare piere. Ideatic, nebunatic, alergând cu bruma trenă se încurcă, se destrupă în esențele nebune. Vrăji ascunse în nuanțe ude, frunzelor-dansândelor, cromatie și splendoare fă o pauză, dă-ți stare! Să te-ajungă, să-ți descânte, somnul cu ploape grele, ce aduce vise multe, neștiute, îmblânzite, respirări târzii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381027_a_382356]
-
am revedea pictorii la un loc, Am bea un „verre de blanc” rece și sec, Și l-am bârfi poate-un pic pe Van Gogh, Privind bărci albe trase la edec. Cu gândul ăsta te țineam de mână, Trăgându-mi trena de puncte pe-alei, Căci gândul vrea în ramă să rămână Prin lumina filtrată-n Quai d'Orsay. Referință Bibliografică: Impresii dintr-o expoziție / Steluța Crăciun : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2028, Anul VI, 20 iulie 2016. Drepturi de
IMPRESII DINTR-O EXPOZIȚIE de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381388_a_382717]