312 matches
-
chiar că e dură de tot, dar când o să mai cresc, o să înțeleg că așa era corect și o să fiu chiar bucuros, iar eu, bineînțeles, am încuviințat din cap, dar n-am zis nimic, pentru că mi-am adus aminte de trenulețul electric primit cu trei ani în urmă, de ziua mea, cu care, de-atunci, n-am mai avut cum să mă joc, și eram sigur că în chestia asta nu se poate ca mama să aibă dreptate. În aceste ocazii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
care nu știu nimic. Iată, de pildă, în acel dreptunghi notat cu 1 sunt copii din clasa I. Urmăriră cu toții mâna pedagogului și descoperiră jos, puțin în dreapta turnului, un dreptunghi încăpător în care vreo duzină de copii se jucau printre trenulețe electrice, tobogane, sumedenie de căsuțe, mingi, păpuși, jucării, care de care mai atrăgătoare. — Dar nu prea învață! observă Getta 2. — Nu-nvață absolut deloc, dar tocmai asta urmărim. Nici nu le-am permite să-nvețe. Dincolo, în dreptunghiul 2, sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
ca o scenă din Disney merge la Dresda. —Richard, credeam că te-am rugat să faci ordine? Își ridică privirea din ziar plin de uimire. — Chiar am făcut ordine. Am pus deja CD-urile În ordine alfabetică. Dau un șut trenulețului Brio și-l bag sub canapea, Înghesui restul jucăriilor În debara și blochez ușa cu un suport pentru uscat rufe. Înlocuiesc catastrofa cu barba-caprei și brânză Gruyère cu o quiche cu spanac marca Marks & Spencer. Acum să fac sosul pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
1? Să facă un pas Înainte administratorul de fonduri care a uitat să vândă acțiunile clienților pentru că era prea ocupată să cumpere rățuște de ciocolată de Paște. — Or să mă dea afară. —Ce? Richard ne așteaptă să ne extragem din trenuleț. Or să mă dea fară. Am Încercat să țin minte totul și am uitat. —Kate, ia-o mai ușor. Spune-mi Încet. —Tati, de ce plânge mami? Mami nu plânge, Îi spune Paula, care a ieșit din mulțime și a luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
alunecoase, ci pînă și amărîtă de coală de ambalaj pentru cadouri de Crăciun, cu sinistrele sale simboluri reprezentînd bușteni, frunze de laur și viță de vie. Eu și Frank stăteam pe bancheta din spate a Chevroletului tatei, strîngînd În mîini trenulețele - care aveau să fie Împachetate doar cu cîteva minute Înainte să le deschidem -, În vreme ce el se contra cu poliția În araba lui sarcastic-profesorală, făcînd-o din ce În ce mai neliniștită pe nervoasa de mama. Contrabanda era o activitate pe care o practicaserăm de la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
sovietică, dar nu despre asta-i vorba. Ceea ce mă interesează este evoluția temei bețelor de chibrit: acele bețișoare magice, pe care mi le arătase, fuseseră bagatelizate și rătăcite, armata lui se risipise și ea; totul se prăbușise Între timp, ca trenulețele mele pe care În iarna lui 1904-1905 la Wiesbaden am Încercat să le fac să meargă pe smârcurile Înghețate din parcul hotelului Oranien. Urmărirea unor asemenea motive tematice, pe parcursul unei vieți, ar trebui să fie, - cred eu -, adevăratul scop al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
extrem de atrăgătoare care aveau pictată câte o literă diferită pe fiecare fațetă; umbla cu ele de parcă ar fi fost niște obiecte extraordinar de prețioase, ceea ce, de altminteri, chiar erau (În afara faptului că din ele se puteau face tunele splendide pentru trenulețe). Îl venera pe tata, care recent reconstruise și modernizase școala din sat. Arbora, ca un simbol de modă veche al liber-cugetătorului, o bogată cravată neagră, legată neglijent ca o fundă. Când mi se adresa mie, pe-atunci un băiețel, folosea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
ca o fundă. Când mi se adresa mie, pe-atunci un băiețel, folosea persoana a doua plural - nu cu rigiditatea servitorilor și nici ca mama În momentele ei de mare tandrețe, când aveam febră mare sau când am pierdut un trenuleț de pasageri (ca și cum singularul ar fi fost prea fragil ca să suporte greutatea dragostei ei), ci cu franchețea politicoasă a unui bărbat vorbind Altuia pe care nu-l cunoaște suficient de bine pentru a-l tutui. Revoluționar Înfocat, vocifera vehement la adresa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
Capitolul 7 1 În primii ai acestui secol, o agenție de voiaj de pe bulevardul Nevski, expunea macheta de un metru lungime a unui vagon de dormit internațional din lemn de stejar. Cu veridicitatea lui discretă punea cu totul În umbră trenulețele mele mecanice din tablă vopsită. Din păcate nu era de vânzare. Puteam distinge tapițeria albastră din interior, pielea matlasată care capitona pereții compartimentelor, lemnul lor lustruit, oglinzile incastrate, veiozele pentru citit În formă de lalea și alte detalii Înnebunitoare. Ferestre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
prin operație cezariană, la zece luni și jumătate după mine, pe 12 martie 1900, s-a maturizat mai devreme decât mine și fizic părea mai mare. Ne-am jucat rareori Împreună, el fiind indiferent față de aproape tot ce Îndrăgeam eu - trenulețe, pistoale de jucărie, Piei Roșii, fluturi roșii. Pe la șase, șapte ani, a făcut pentru Napoleon o pasiune ce friza venerația, Încurajată de Mademoiselle, și Își lua cu el În pat un mic bust de bronz al lui. Eu eram un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
cețosul Paestum nu mai sunt; niște idioți cu Înclinații mecanice fac cârpeli, corupând forțele naturii, precum se pare că au prevăzut unii matematicieni Îngăduitori, spre tainica lor surpriză; de aceea este poate momentul să examinăm vechi instantanee, grotele sertarelor cu trenulețe și avioane, grămezile de jucării din debaraua plină cu boarfe. Ne vom Întoarce și mai mult Înapoi, Într-o dimineață de mai a anului 1934, și vom schița În legătură cu acest punct fix diagrama unui sector al Berlinului. Iată-mă Întorcându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
de situații aduce numai ghinion, buclucuri și răsturnarea tuturor celor rânduite cu așa minuțiozitate de foarte multă vreme. Vagonul de clasă pentru București circula doar o dată pe săptămână. Joia venea și sâmbăta, în asfințit, se întorcea. Era atașat la un trenuleț local și abia după un ceas de mers și încă alte patru de așteptare era cuplat în „nodul de cale ferată F.“ cu un accelerat care venea de la Varșovia. Temere mare era și ca personalul să nu se defecteze pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
prea grea pentru trupul ei fraged, în casă. Era cavoul acela chiar lângă gardul cimitirului. Ghemuiți după cruce, din dosul ierburilor înalte, ne uitam prin plasa de sârmă cum, în gară, lumea se agita, ca în filmele mute, în așteptarea trenulețului local. Elevii nu aveau ce căuta în gară neînsoțiți... Am început să simt cu adevărat lipsa prietenului meu Ghidale câteva zile mai târziu, când m-am dus să mă tund la domnul Albrechtino, frizerul din centru, de lângă Catedrală. Îmi plăcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
În noapte, pămîntul uriaș și singuratic al Americii, pe care sînt presărate În noapte mii de orășele adormite? N-au văzut țesătura delicată a luminii, rețeaua destrămată de șine mici, Întinsă pe tot cuprinsul țării, pe care aleargă În Întuneric trenulețe singuratice, lansînd cîteva ecouri răzlețe la malul rîului, lansînd un ecou Între stîncile răsunătoare ale muntelui, ca mai apoi să fie Înghițit de imensitatea nopții pustii, a nopții ce crește și Învăluie totul? Oare n-au cunoscut, așa cum am cunoscut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
nu-i doare, că vineri, Luna în complicitate cu cinci planete perfect mature, Venus, Mercur, Marte, Jupiter și Uranus, s-au aliniat frumos ca la armată, adică pentru ochiul nostru, cică s-au ascuns sfioase una după alta, provocând un trenuleț astral, în care unii văd mari și grave necazuri. Nu le pasă, nici de greaua lovitură la adresa turismului românesc dată de această primăvară călduroasă așa de timpuriu, care a făcut ca Hotelul de gheață de la Bâlea să se topească și
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
că ascult melodia-sirop - fusese cântecul adolescenței ei. Hai până la bucătărie, să-ți pregătesc o friptură. A, nu, merçi, nu mi-e foame, nu mănânc niciodată dimineața. Dăm o tură. E mândră de orașul ei. Traversăm Parcul Tăbăcăriei și, urmând linia trenulețului de vacanță, ne îndreptăm spre Mamaia. Malul mării e pustiu. Gheretele care vara umplu miile de burți cu mici, bere și gogoși sunt acum prada vântului puternic. Hotelurile jerpelite aduc și ele cu niște blocuri bucureștene vopsite ca de carnaval
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
conversației din cealaltă parte a încăperii. Între timp, sus, în camera copiilor sunt alți doi membri care vor avea un rol în istoria familiei. Roddy și Hilary, de nouă și șapte ani, s-au plictisit de căluțul de lemn, de trenulețul electric, de setul de ping-pong, de păpuși și marionete. S-au plictisit de încercările de a o trezi pe bona Gannet, gâdilând-o sub nas cu o pană. (Pana respectivă aparținuse anterior unei vrăbii pe care Roddy o doborâse cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
naștere, când am împlinit nouă ani, tata mi-a propus nu chiar o călătorie spre lună, dar măcar o modestă propulsare în stratosferă sub forma unei zile petrecute în aer liber la Weston-super-Mare. Mi s-a promis că o să vedem trenulețul electric și la acvariul recent inaugurate și, dacă vremea va fi bună, o să înot în bazinul de afară. Era mijlocul lui septembrie: 17 septembrie 1961, mai exact. Au fost invitați și bunicii mei în această excursie - adică părinții mamei, întrucât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
droaie de imbecili, dar ce contează. Poți muri și din pricina unui cuib de păsări. Așa că iarăși sper să văd cuibul la timp, să trăiesc destul ca să-i demonstrez puștiului că trăiesc, să-i arăt pe Îndelete cum se demontează un trenuleț, un ceas de buzunar, să-i dau lecții importante exemplificîndu-i mai Întîi zborul, prin cameră, ferind lustra, să-l duc peste trei, patru ani la fabrică. Altfel s-ar putea s-ajung să cînt prin stațiile de metrou ca să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
va da banane. Ia să vedem ce mai vînd românii În prag de sărbători și-n Anunț de la A la Z. „Scurtă iepure beige, camion 3,5 tone, proteză auditivă, punte față, punte spate, congelator, plapumă nouă, compresor, ușă tablă, trenuleț electric, sobă japoneză cu ardere de tot, statuie clasică. Privesc statuia de gunoi din fața blocului și-mi amintesc o emisiune TV unde Florin Diaconu, de la Azi, a susținut că președintele Iliescu nu este vinovat, În particular, În general, În orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
grav În Melbourne. O koala albă din sens opus nu l-a putut evita. Dacă vreți să ajungeți În Australia, luați trenul pînă la Jimbolia, vedeți că vizavi e Kikinda, la Kikinda suiți-vă Într-un tren mai mic, un trenuleț, mergeți cu el pînă la Belgrad și coborîți În gara Dunav, seara, pe la ora zece și-un sfert. În gară, e bine să mîncați lîngă o fîntînică. Apoi mîncați bătaie de la băștinași. După ce-i lăsați să vă spargă nasul, buza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Thomas, îmbinându-le pe toate!... - Dar nici n-ați fi avut loc în casă, trebuia să-l scoateți pe-afară, dacă era cel mai mare circuit din lume... Ocupa tot cartierul! Daaa?... - Păi da. Și atunci, oamenii vedeau că vin trenulețe peste tot, și nu aveau pe unde să treacă!... și numai voi știați care era explicația!... Veneau trenulețe Thomas peste tot!... Ha-ha-ha, mi-ar plăcea!... - Și tu l-ai refuzat pe Andrei cu ideea lui de spargere la bancă, nu
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
pe-afară, dacă era cel mai mare circuit din lume... Ocupa tot cartierul! Daaa?... - Păi da. Și atunci, oamenii vedeau că vin trenulețe peste tot, și nu aveau pe unde să treacă!... și numai voi știați care era explicația!... Veneau trenulețe Thomas peste tot!... Ha-ha-ha, mi-ar plăcea!... - Și tu l-ai refuzat pe Andrei cu ideea lui de spargere la bancă, nu?... Eu am acceptat... la început. Dar n-a putut să mă găsească. Deci a făcut treaba singur. Sfârșit
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
refuzat pe Andrei cu ideea lui de spargere la bancă, nu?... Eu am acceptat... la început. Dar n-a putut să mă găsească. Deci a făcut treaba singur. Sfârșit!... - Și e frumos ce-a făcut?... Ei, numai ne-am imaginat!. Trenulețele Thomas sunt frumoase. 6 ani și 4 luni Rotița neantului D: - Unde e rotița mea? Doar n-a dispărut, așa, în nelant... neant?... Mami: - Neant?... Știi tu ce este neantul? D: - Nu știu. Ba da. Abisul nimicului. 6 ani și
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
și toată mâncarea era gri, chiar și mămăliga care știți că e galbenă. Nici roșiile nu mai erau roșii!... Și nici o mâncare nu mai avea gust, din cauză că era gri! Și la întâlnire, care a urmat, acolo au venit chiar și trenulețele de jucărie, cu colomotivele, că șina trecea prin tot satul, șina lor de jucărie... Da, și s-au gândit ei de unde vine treaba asta. Păsărilă Răs-Lungilă a spus: „Poate Vrăjitorul de pe Muntele Pleșuv - poate el a trimis un blestem
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]