1,100 matches
-
individului. Sîntem, de voie sau nu, prizonierii propriului orizont pe care îl construim. Aici, la un moment dat, cel mai important lucru este făcutul unui sandviș. Același mereu, cu aceleași ingredinte, cu aceleași mișcări. Accesele de furie capătă o exprimare trivială, și ea aceeași. Derizoriul este în tot și în toate. Cuvintele sînt mici, chircite, conflictele banale, superficiale. Ca și atitudinea celor care le generează. Iubirea și prietenia sînt terfelite, tocate mărunt de ignoranța noastră agresivă, ascuțită bine ca și cuțitul
Aer proaspăt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15732_a_17057]
-
ei, american, un descîntec de dragoste. Romanul lui Isidore Isou abundă în scene erotice. Catinca are nenumărați amanți, și nu toți îi provoacă repulsie. Dar Isou alege, pentru descrierea acestor scene, un limbaj naiv metaforizat care le contaminează de un trivial din care nu există scăpare. O oarece imaginație erotică nu i se poate contesta autoarei: scene cu amor în grup, sau de avansuri îndrăznețe între persoane de același sex, iată elementele unor posibile înclinații spre literatura licențioasă, care însă nu
Misterele Botoșanilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16955_a_18280]
-
iar lui Îi e frică de intimitate. Pe de altă parte, mintea ei se mișcă rapid de la particular la general. Fie din cauza faptului că a citit mult, fie pentru că e bibliotecară și trebuie să răspundă unor Întrebări care merg de la trivial la cosmic, Margot are intuiții bruște care Îl uimesc pe Wakefield ca și cum ar veni din propria lui minte. Merg la matineuri, cînd afară este Încă lumină și ies din sală după căderea Întunericului și totul pare schimbat. Realitatea este atît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
un idealism adormit, despre care Alice nici nu avusese habar că exista în interiorul ei. Viața cu Jake - și cu copilul, desigur - avea să aibă o valoare reală. Avea să fie plină de semnificație, utilă și în contrast dramatic cu lumea trivială a revistelor glossy din New York. Ca să nu mai spunem de avocații din New York care-ți înfig cuțitul în spate... Alice se gândea că venise momentul să se retragă din cursa legalităților. Și, nu în ultimul rând, trebuia luată în considerare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
fost respinsă, "pentru motive că nu are nici o valoare literară" (ceea ce, trebuie s-o recunosc fără ezitare, este riguros exact; dar pe atunci, poate uneori și azi, valoarea literară conta așa de puțin!) și pentru că este imorală și cuprinde expresiuni triviale". (Sunt sigur că astăzi i s-ar obiecta, dimpotrivă, că nu are destul... piper. Cum se schimbă lucrurile!) Noi știam bine însă că unul din principalele și mai ales realele motive pe care se baza hotărârea comitetului îl constituia faptul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
O spun fără preget; câteodată, când merg lucrurile bine, cu culori mai șterse; dar când partidul merge rău atunci reiau fabula lor cu o nerușinare care te îngheață: nu sunt. calomnii pe cari să nu le răspândească, nu este cuvânt trivial pe care să nu-l întrebuințeze. Astfel în numărul de joi 21 mai ziarul "romînul", care pretinde cu toate astea a fi un jurnal serios, pierde orice demnitate și orice măsură. Chiar la începutul revistei sale el strigă: Văzând întreaga
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de caracter să refuze acest fotoliu, această fisă de consolație; este o consecință a caracterului d-sale, prea sincer, prea slab și prea naiv, care trebuia să-l facă aceea ce se numește (să ni se permită cuvântul puțin cam trivial) o "giurgiună " în mijlocul atâtor tacâmuri de "patrioți" înfierbîntați de perspectiva unei strălucite afaceri cum este răscumpărarea Cernavoda - Chiustengea, la a cărei realizare d. Dum. Brătianu ar fi voit să se opună ca prezident de consiliu. Pe "stînca prezidențială unde este
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
uite niciodată, nu roșii, cari n-au ce uita, dar românii, că: ceea ce poate fi bun pe țărmii Senei nu urmează deloc că trebuie să fie bun și pe malurile Dâmboviței sau în Tîrnova. Proverbul e cam vechi și poate trivial, dar pururea adevărat: Quod licet Jovi, non licet bovi! [10 iunie 1881] ["ECONOMIȘTII OBSERVĂ... "] Economiștii observă cu drept cuvânt că însuși sistemele religioase, oricât de vechi și de bine întemeiate pe natura morală a oamenilor, suferă modificări, ba se sting
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
această pricină, fiind astăzi nervos ca o femeie, rosti, în urma căderii proiectului, de pe banca ministerială și în gura mare: "Acelora cari au votat în contra mea, să... ". Era o înjurătură în regulă, așa că n-ar putea-o înscrie nici cea mai trivială gazetă radicală. Cuvintele d-lui ministru de interne ajunseră la urechi indiscrete; acea înjurătură se adresa evident deputaților majorității, căci nu credem că d. Cogălniceanu ar fi putut pretinde sprijinul opoziției. D. Dimancea auzi și d-sa fraza pe care
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
tăie cu ferăstrăul cele două capete ale drugului în loc de a-l arunca în car de-a lungul. Ce viață veselă, zise șvabul, într-un oraș în care zilnic se petrec asemenea lucruri. Ș. a. m. d. Național și popular nu va să zică trivial. Nu se cere, se-nțelege, în nici o scriere bună ca cineva, având să zică lucruri mai de rând, să aleagă vorbe subțiri; trivială e espresia numai atunci când se caută anume să fie mai de rând decât lucrul pe care-l
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
un oraș în care zilnic se petrec asemenea lucruri. Ș. a. m. d. Național și popular nu va să zică trivial. Nu se cere, se-nțelege, în nici o scriere bună ca cineva, având să zică lucruri mai de rând, să aleagă vorbe subțiri; trivială e espresia numai atunci când se caută anume să fie mai de rând decât lucrul pe care-l spui. Povestea întîia e spusă curat numai spre a interesa pe copii pentru lectură. Lăsăm să urmeze una cu o aplicațiune morală: Un
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
opoziția din țara noastră. Partida liberală voiește a face pe deplin educațiunea politică a țării... Din contra, organele opozițiunii de toate nuanțele înfățișează dezgustătoarea priveliște a unei nemaipomenite lipse de urbanitate, a unei lupte îndîrjite, în care espresiunile cele mai triviale se înlănțuiesc unele cu altele etc. Va să zică: lecții de stil și de urbanitate! Să fim urbani, dar cu cine? Cu aceiași oameni cari azi, fiind la putere, ne dau lecții, pe când ieri, în opoziție, insultau tot și toate, începînd de la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în numărul de la 9 noiemvrie 1875, o ilustrație care întrecea orice margine de batjocură necalificabilă contra familiei domnești, lucru ce nu-l putem povesti. În aceeași foaie d. Orășanu publică o poezie asupra unui câne hârâitor, românește, c-o expresie trivială, "șarlă", aluzie evidentă la numele francez al principelui, Charles; în acea poezie i se dă cânelui sfatul să treacă granița cu coada-ntre picioare. Și celelalte publicații ale acestui domn sânt de același soi. Trebuie să cerem scuze cititorilor "Gazetei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu o singură mișcare, spune cineva din mine. E greu pentru că eu am slăbiciunea milei, care nu e sinonimă cu blândețea, ce e o stare profund filozofică în care ești fidel mai mult în fața orizontului cosmic decât în fața celui familiar, trivial. Pianista mi-a explicat cauza handicapului ei, a eșecului din ultimul timp, când se pare că a cântat prea repede într-un concert: corpul său e prea strâmt, e prea subțire, ca un sparanghel etc. Organele nu au spațiu să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
acesta va trăi” țărănimea este înfățișata că „forță conducătoare în lupta de eliberare”, iar muncitorii că o „clasa de lumpenproletari, de vagabonzi și de hoți”. Pentru ultimii ani este reclamata editarea a sute de mii de exemplare „dintr-o literatura triviala și bulevardiera, după modelul broșurilor polițiste și al revistelor pornografice americane”. Încă din timpul războiului, comuniștii ar fi început procesul de edificare a proprietății socialiste. Pe de altă parte, în perioada 1945 - 1948, cănd opinia publică își îndreaptă atenția către
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
acoperea genuchii îmbrăcați în niște ciorăpiori pe care cu o seară înainte mă ajutase să-i dau jos ca să-i pot mângâia pielea, nu compensa din plin aceste neajunsuri. Într-un anumit fel, nu cel mai important, nici cel mai trivial, eram amorezat de ea și, atât cât mi se dădea voie, o îmbrățișam, iar ea îmi întorcea îmbrățișarea, lingându-mi urechea și făcându-mi promisiuni; deja mă alinta cu numele de soț. Considerația deplină pe care femeile o au, așa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
dracu’!»Asta mi se pare deplasat. Ce e altceva decât o formă minoră de rugăciune, când el sau Les sau oricine altcineva trimite totul la dracu’? Nu cred că Dumnezeu e conștient de vreo formă de blasfemie. E o expresie trivială inventată de cler. Îmi pare rău de schița asta. N-am ascultat-o cum trebuie. Scuză-mă. Prima frază mi-a furat gândurile. „Henshaw s-a trezit în acea dimineață simțind că-i crapă capul de durere.“ Mă bizui pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
opunem stării naturale o singurătate "modernă". Îmi amintesc un tablou al lui Jordaens unde Diogene cu felinarul aprins e în mijlocul unui grup care se amuză, îi dă cu tifla, mănâncă, bea, se uită și râde batjocoritor. Înconjurat de această veselie trivială, Diogene e mai singur decât în deșert sau într-o pădure. El va trebui să devină cinic și indiferent, asemenea celorlalți, azvârlind felinarul, sau râsetele îl vor face din ce în ce mai singur. Ținta noastră este azi un oraș cu nume complicat. Coatzacoalcos
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
ochelarilor, încercând să găsească un loc pe care să-și rezeme piciorul, străduindu-se să se apuce cu mâinile de marginile curbate și tăioase ale barelor. Dar erau prea înalte și el nu era îndeajuns de puternic. Încurajările spectatorilor deveniseră triviale. O figură autoritară se detașă din mulțime, Nesta Wiggins în bikini, care strigă: — Încetați cu râsul! Ajutați-l! Cuvintele ei stârniră noi hohote de râs. Dar Nesta nu putea face nimic, pentru că Emma refuza mâna pe care i-o întinsese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
suveran în impasibilitate, în capacitatea de a nu te lăsa afectat de lume, de micimile și meschinăriile ei. Foarte probabil, bucuria filosofică este aceea de a trăi deasupra contingențelor obișnuite, alături de preocupările celor mulți, în alt loc decât pe scena trivială a cotidianului omului de pe stradă. Plăcerea de a fi și de a exista ca individualitate solară, liberă, independentă, autonomă, inaccesibilă violențelor venite de altundeva: un tiran, trupul, dorința, socialul, natura sau familia. Plăcerea definește în consecință bucuria de sine ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
altora... De fapt, ca sofist deprins cu mânuirea vorbelor iscusite, a verbului eficace, a retoricii eficiente, Antiphon știe că, întotdeauna, nu adevărul triumfă, ci discursul mai abil, mai înșelător. Minciuna practicată cu măiestrie produce efecte superioare, în termeni de eficacitate trivială, celor ale veracității celei mai riguros respectate. De unde și oferirea competențelor sale de filosof unor particulari pe care-i asista în fața instituțiilor politice sau judiciare - adunarea poporului și tribunalul. Terapeut ce folosește verbul, Antiphon acționează ca medic individual, dar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
amplifică dorința și alimentează nevoia pe principiul eternei întoarceri a răului. Cui îi spune că a trăi este un rău, Diogene îi răspunde: nu, nu a trăi, ci a trăi rău. Iar apoi dă rețete pentru o existență reușită. Plăcerile triviale contra plăcerilor subtile, distincția făcută încă din acele timpuri rămâne de actualitate: hedonismul trimite la construirea jubilărilor, el impune fabricarea delicată a unor edificii elaborate pentru a ajunge la emoții sofisticate. Mai trebuie oare precizat că hedonismul este contrariul supunerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
terenul, ei care contribuie la afânarea solului creștin, în așa măsură încât dolorismul lor intră în simbioză cu știuta religie a pulsiunii de moarte și o constituie. Patrologia stigmatizează până la exces epicurismul ca fiind o filosofie a plăcerii grosiere, bestiale, triviale, fără să țină seama de viața filosofului și de învățăturile lui, între care există o strânsă relație. Iată „faptele”: Epicur este autorul unor scrisori licențioase - în realitate, redactate de Diotim stoicul; se culcă cu toate femeile din școala sa; își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
apăsate aduse de Epicur prudenței, cumpătării, practicării filosofiei, prieteniei, râsului, tot atâtea variațiuni pe tema bucuriei de a trăi și a purei plăceri de a exista care aduc în scenă și în joc mult mai mult decât plăcerile vulgare, animalice, triviale? în această etică exigentă, voința ocupă locul cel mai important. Prin ea se edifică, pe calea rațiunii, reflecția, analiza, raționamentul, cunoștințele, cultura, judecata, o plăcere demnă de acest nume. Și care nu are nimic de-a face cu cea a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
mama sa, care recita incantațiile sacre ca o preoteasă... Dvinitățile nu au în mâinile lor destinele oamenilor, este ridicol să credem că putem influența mersul lucrurilor prin invocații când soluția se află în mobilizarea propriei noastre energii. Impietatea definește credința trivială și vulgară în legătura destinului oamenilor cu pretinsa vrere a zeilor. De fapt, zeii funcționează ca un ideal al rațiunii kantiene: niște modele pentru desfășurarea meditației și a acțiunii epicuriene. Scutiți de dureri, preafericiți, impasibili, autosuficienți, autonomi, indiferenți față de tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]