969 matches
-
jungla cerului stelat, Spre polul nord anii ne duc Să ducem renii la păscut Atunci când cerul e-n amurg Și moș Crăciun este plecat La polul sud,că-i era cald, Cu tine n-aș putea să fiu Decât un trubadur celest Ce a plecat să are cerul Cu tine să poarte misterul, Atunci cănd luna a plecat Nu e nimic de explicat, Noi doi am navigat cu ea, Am dispărut spre altă stea, Cu tine sunt un vis zurliu, Totul
TANDRUL AGEAMIU de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368095_a_369424]
-
străin, unde nu se simțise niciodată ca acasă și unde viața ajunsese un bun negociabil, o marfă așezată ostentativ în galantarele ruginite ale regretelor copleșitoare, el aruncă haotic zarurile propriului destin. Jalea națiunii israelite amuțise odată cu moartea poate a ultimului trubadur al fascismului, cel puțin în această clipă americană solemnă, pe un pat de spital șlefuit de bunăstare, departe de istorie, departe de necropola comună a unei lumi sfârtecate, a unei lumi exterminate, dar și a unei lumi renăscute, trezite la
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368119_a_369448]
-
tace-ntotdeauna,/ Deși în ea sunt stoluri de cuvinte..... Iubito, ce-amirosești a primăvară,/ Noi suntem condamnați să fim o țară! (pag. 29). Dorul de țară, pulsul adânc al trăirii devine „acum strămoș îmi sunt și turlă. În „grinda Universului” poetul, trubadurul tăcerii, bate la porți ferecate dar cu o rază de speranță, ca în „Poem incert”: Porți ferecate mă privesc în noapte,/ cu viscol încuiate furios,/ Le sunt străinul ce-a plecat departe/ Și-abia acum din stele s-a întors
SFESNIC IN RUGACIUNE AUTOR TRAIAN VASILCAU de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370276_a_371605]
-
de ani, unde îl aștepta Penelopa. Penelopa, în așteptarea sa continuă, este curtată de mulți prinți care îi cereau mâna, dar ea, ca să câștige timp, împletea și despletea lucrul mâinilor sale. Pentru a-i alina dorul, ea avea alături un trubadur, un cântăreț, poetul de curte, pe nume Femios. Acesta îi cânta permanent din liră, iar când a venit soțul său, aventurierul, după cei douăzeci de ani ( zece petrecuți în războaie și zece pe mare) povestea spune că după i-a
INTERVIU CU SCRIITORUL STERIAN VICOL -PARTEA I de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353329_a_354658]
-
natura sunt pentru ea momentele cele mai fericite ale existenței, Omul fiind labil, întreținându-I o dorință insuportabilă de dragoste care nu-și poate găsi o soluție. Autoarea se refugiază într-un fel de onirism, are ceva din temperamentul femeilor trubadur care au existat în Evul Mediu, la curțile senioriale. O apropie de acestea un anumit feminism, un dispreț pentru Alesul care se lasă așteptat, incapabil de a întreține miracolul iubirii. În egală măsură autoarea se apropie cu uimire de angrenajul
EPISTOLE ELEGIACE ) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353379_a_354708]
-
atât mai mult sufletul îi devine un copil zglobiu, în ciuda tuturor eșecurilor în iubire...pentru că, nu multe presoane sunt de același calibru curat și senin pentru a comunica precum ca și cu el la același nivel. Deci, este mistic, filosof, trubadur, compozitor, copil ș.a.m.d., neîndoielnic fapt pentru care este și prea puțin înțeles ca persoană -visătoare- chiar foarte iubitoare, de obicei ajunge un mare singuratec... Posibil, Ovidiu nu a fost exilat degeaba pe aceste meleaguri... căci, a fost scris
ODĂ POEZIEI!! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353442_a_354771]
-
i-au cântat, în schimbul doi, privighetorile? Nu mai știu... Că și eu am adormit în trilurile suave ale privighetorilor. Dacă vreți să știți cum s-a terminat nunta, întrebați Zefirul, boarea tremurată a nopților de Primăvară, care se transformă în trubadur la „ceasul liniștii depline”. Sigur vă va spune el povestea mai frumos decât mine. SFÂRȘIT P.S.-Mulțumesc cititorilor care au citit toate episoadele romanului „Mărțișor” publicate până acum. Năstase MARIN, Referință Bibliografică: MĂRȚIȘOR-26-ultimul episod / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
din haremul zeului Cronos. Și cum vocea mea e doar o șoaptă ce se pierde în tăcerea neantică,îmi plec privirea spre lacul din dreapta mea și admir umbrele fantomatice ce plutesc deasupra lacului și iată-le contopindu-se într-un trubadur ce se înalță pe un piedestal din șoapte și cântă cu vocea-i ruga de iubire și mii de licurici,în jurul său valsează,sunt balerini nocturni,plutind pe note muzicale și-l urmează pe acest amorezat ce se înalță tot
ÎNTALNIRE CU PARFUM DE VIS de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352777_a_354106]
-
împins spre final când punctul culminant devine exploziv prin adevăr și dreptate. Marian Malciu, este și va rămâne un scriitor al prezentului, un mare cunoscător al omului în societate, un sensibil în fața frumuseții feminine, un poet al iubirii, un etern trubadur al tinereții, un om în credință cu dragoste pentru adevăr și dreptate. Acum ceva timp în urmă, am îndrăznit să citeasc un singur rând scris de Marian Malciu... și m-am trezit prinsă în “plasă”. De atunci, cu fiecare nouă
CHEMAREA DESTINULUI, UN ROMAN SOCIO-PSIHOLOGIC CU FINAL DRAMATIC (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352855_a_354184]
-
om nu este doar un gnom, Cum adenomul nu e pom, Ne facem doar că ne cunoaștem Da ne desparte un an și-un Paște. Și dacă tu te-ai istovit, Eu n-am murit, eu n-am murit, Același trubadur pierdut În labirint, și surd și mut. Cu tine muntele îl urc, Apoi noi revenim în burg, În Evul Mediu, când muream Amanți pe rug, rubin, mărgean. De parcă nu ne-am fi văzut, Necunoscuți, nici duh, nici lut, Departye ești
ROMAN TRE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354409_a_355738]
-
nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului S-AU PRĂBUȘIT EROII Cum s-au prăbușit eroii și cum i-au plâns Muzele-n Olimp! Când Yossi a dispărut, mi-a plâns inima-n tăcere.. L-am plâns pe Trubadur, pe chansonnierul iubit, dar n-am putut scrie un cuvânt. Apoi mi-a bătut Muza la poartă, și- am scris despre cei care și-au împletit viața cu a mea. Acum când a căzut și Arik, m-a împins pana
S-AU PRĂBUȘIT EROII (IN MEMORIAM) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353240_a_354569]
-
a receptorului. Toate aceste mărturii depinzând însăde mesajul pe care autorul reușea, prin modul de interpretare al textului, săfie receptatde către cei care ascultau narațiunea. Nimic nu reveleazămai bine vocația pur războinicăa clasei conducătoare a evului mediu decât versurile cunoscutului trubadur Bertrand de Born[16]. Mobilul acțiunii războinice a fostîn realitate jaful: Acelea vor fi vremuri bune: Când vom lua toatăaverea cămătarilor, / Când pe drumuri nu vor mai umbla căruțele în timpul zilei, fărăsăse teamăde nimic, / Nici negustorul ce pornește spre Franța
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
dar și Cidul, Melusine sau Walkiria. Le Goff povestește și disecă, comparăși confruntă evenimentul și personajul istoric. Concepută și îndreptatăcătre viitor, aceastăexplorare a imaginarului medieval s-a situat la frontiera dintre literaturăși istorie. Istoricul nu a ezitat să-i evocepe trubadurii și pe poeții occidentali. Însăomul bizantin, omul balcanic, omul sud-est european certifica, din unghi geoistoric și la nivelul unei tipologii abstracte,conceptul deunitate în diversitate în Europa de Sud-est. Vorbindde unitate pe linia elementară, care indică forma generală aschițatului homo
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
musulmani și mauri. Cf. adaptare ed. Cartier, Dicționar Enciclopedic, editura Codex, București, 2003. [15]Zimmermann, Michel, “L'œuvre historique de Pierre Bonnassie (1932-2005)”, Le Moyen Age nr.1/2006 (Tome CXII), p. 135-144. [16]Born, Bertrand de, (1140-1214), aristocrat și trubadur francez, autor a 40 de poeme în provensală, piese de inspirație politică și morală. Cf. extras Enciclopedia Universală Britannica, Editura Litera, București, 2010. [17]Drimba, Ovidiu, Istoria culturii și civilizației, vol.5, p.144.s., Editura Saeculuum-Vestala, București, 1998. [18
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
al nopții” nu are un nume? - îi zâmbi ea șăgalnic. - Prințișor! - Oho! - chicoti fata. Pe mine mă cheamă Narcisa. De fapt, ce vrei de la mine? - Același lucru pe care-l vrei și tu, iubirea! - Depinde ce voi simți alături de tine, trubadurule, poetule, cântărețule! - chicoti ea voioasă în mijlocul naturii sub licărul steluțelor de pe bolta întunecată a cerului. Se priviră cu admirație. Fata fu cuprinsă de o vrajă necunoscută. Voinicul avea trăsături care atât de mult o atrăgeau, încât îi venea să-l
XIX . CAVALERUL NOPŢII (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353691_a_355020]
-
venită din partea fiicei mele, Monica. Era la mijloc și reactivarea complexul meu de bărbat scund, provocat de disproporția dintre mine și mult prea-zvelta Julietă de bronz. Am urcat, însă, și eu în acel apendice romantic al conacului medieval, sub care trubadurii lutieri au subjugat inima celebrei victime shakespeariene. Am intrat în acea locuință celebră care, după renumele literar și turistic, nu mi-a atins așteptările. Ceea ce m-a țintuit mai mult locului a fost sipetul de zestre al Julietei, care semăna
NOTIŢE DE CĂLĂTOR CONJUNCTURAL (III) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/347047_a_348376]
-
de piatră din piatră să o scoți”; „Din negurile negurilor nesfârșite”; „Tronai etern peste un timp fără de timp”; „Inelul de inele, ecou după ecou ... ” ș.a. Aceste versuri repetate, devin o incantație suavă cântată sub balcon și acompaniată de lira unui trubadur veșnic îndrăgostit. Și vai, dacă n-ar fi așa! Aceste mici artificii, inversările studiate de verb și jocurile de cuvinte dau savoare și farmec versurilor. De altfel, spiritul ludic este prezent pretutindeni. Poetul se recunoaște un “cioplitor de versuri”, un
MĂSURA DE NECTAR A POEZIEI. RECENZIE LA CARTEA LUI ROMEO TARHON ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI [Corola-blog/BlogPost/347052_a_348381]
-
jucată sau nu, poți obține sinceritate. Dar nu întotdeauna. Al S. a reușit. De aceea mă terorizează cu ego-ul lui”. Urmează, la un al doilea nivel de lectură (și de aprofundare a semnificației textuale), apologia iubirii. Aidoma unuia dintre vechii trubaduri (contaminat, desigur, și temperat de scepticismul modern), prozatorul aduce mici imnuri de slavă acestei atotputernice zeități (Eros), care supraviețuiește, pare-se, în “subconștientul” nostru și, de acolo, ne diriguie comportamentul afectiv și imaginativ (“Iarăși întrebare: ce se întâmplă în subconștient
DESPRE STATORNICIE ŞI IMPERMANENŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357115_a_358444]
-
te iubească și el la rândul lui. În fiecare an veneau cu colindul, din poarta în poartă, copiii de pe strada noastră sau de pe alte străzi. În anul acela s-a întâmplat ca la poarta vecinilor să bată o trupă de “trubaduri” rău intenționați. După ce au intrat în curte și au strans lucrurile înghețate de pe sârmă, le-au cântat colindul cu mare bucurie pentru că nimeni nu remarcase că sârmele erau goale. În entuziasmul lor nu au văzut tăblița de la poarta noastră și
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]
-
vinovat decât un hoț prins asupra faptului. -Cum să-mi bat băiatul! mi-a răspuns mirat de întrebarea mea. Și, vesel de scena la care fusese martor, tata-mare a început să-i povestească lui mami cum au plecat cei trei “trubaduri” jerpeliți, cât de furioși erau și cum îl amenințau cu moartea pe bietul Cartuș. -Înjurăturile nu prea erau românești! i-a spus ca și cum mami trebuia să tragă concluzia singură. -Săracii copiii! a spus tanti Oala, necăjită pe Cartuș. -Ce copii
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]
-
planete gravitând sub mantaua folk-ului și a poemului. Numai rapsozii cu lire și cununi de dafin mai rostiseră antice versete și zburdaseră cu melodii lirice, cum rosteau și zburdau mânjii folk-iști, înaripați, fără șei și zăbale; numai serenadele trubadurilor medievali mai cutreieraseră cândva sub cerdacuri asemenea cântecelor folk! Frumoșii și frumoasele cu chitări și blugi au răscolit împreună cu Adrian Păunescu țara, de-a lungul și de-a latul, ca păsările libere către toate zările. Un cer cu armonii sonice
VASILE ŞEICARU. A FOST CÂNDVA, „FLACĂRA”... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357770_a_359099]
-
de lut în drumurile noastre nesfârșite și platonice. Din interiorul vechilor clădiri se aud nerostitele cuvinte ascultate și înțelese numai de nobilii și târgoveții tăcerii. Ei știu cum să pășească pe treptele deziluziilor și împlinirilor cu sufletul deschis. Se aud trubadurii și menestrelii de altă dată fredonând sub ferestrele domnițelor iar pe podul miciunilor se dezbat la îmbinarea serii cu noaptea, în umbra lămpilor cu gaz, taine nebănuite și întîmplări stranii din cetate. Și ce frumos este când ochii de pisică
UN ORAŞ TRANSILVAN de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357864_a_359193]
-
POETUL HALUCINȚIEI ȘI AL DISPERĂRII EXISTENȚIALE Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 656 din 17 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Pe 28 octombrie 2012 se împlinesc 43 de ani de la moartea lui Dimitrie Stelaru. Acest mare boem și trubadur umil al poeziei românești, care a avut o viață chinuită, a debutat sub pseudonimul de D. Orfanul, cultivând un fel de villonism balcanic, halucinant, în care domină lacrimogenitatea romantică, alterată cu tonul romanței: De te-ai întoarce printre visuri încă-odată
DIMITRIE STELARU- POETUL HALUCINŢIEI ŞI AL DISPERĂRII EXISTENŢIALE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358082_a_359411]
-
Ecou de glorie și slavă,cânt de preamărire Sunt psalmii tainici,smerit semn de iubire!. Vrednicește-mă Doamne să nu uit Fața desăvârșirii Tale pe pământ! TE CĂUTAM, DOAMNE! Te căutam departe, în galaxii uitate Ca pe un extaz, un trubadur în noapte Miracol, fulger, suflu mult chemat Te căutam nedumerită, pe înserat Te ghiceam în mirările sângelui În pâcla dimineții, zborul îngerului În pajiștea nădejdii mele, adorare A cerului, implorare-nălțată spre zare In mâinile a ruga pioasă-mpreunate Spre înfloriri, albastrul
LIRICĂ PASCALĂ 2012 (II) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357678_a_359007]
-
al creației, într-o străfulgerare de inspirație copleșitoare și cu totul inedită: “ea / fântână sângerată în sonate / pe-altarul vieții scânteind rămasul / el / șoim ce-a despicat în pas de gând ideea / și în căușul ochiului a strâns atâtea patimi / trubadur încercând zăpezile să mute / mai spre nord sau alte continente / după cum un greiere îi cânta pe suflet / ei doi / o agonie mai aproape / de extazul împlinirii”(Poetul și creația). O poezie aproape magică, străbătută de imagini stranii, genuine, copleșitoare. O
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]