2,738 matches
-
până la aceasta a fost legea care te învăța ce trebuie să faci, care-ți dicta, care-ți poruncea ce trebuie să faci. Și această lege te făcea pe tine și tu te făceai asemenea acestei legi și erai scutit de truda de a te descoperi și lucra pe tine însuți. De aceea oamenii în această căldicime, omul vechi, omul trupesc întotdeauna cere reguli care să-l scutească pe el de responsabilitate. Și astăzi vine: „Părinte da cum să mă rog? Da
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_ieromonah_savatie_bastovoi_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/355417_a_356746]
-
aripioare prăjite în ulei rânced și o porție de pitzza. Stresul și aripioarele acelea mi-au distrus stomacul în doi ani de zile. Așa cum erau, totuși ne potoleam foamea, într-o zi de 10, de 12 sau l4 ore de trudă. Cum au venit mexicani la lucru, cei doi arici-șefi, Criss cu Jorj, l-au sfătuit pe Denis, patronul, să nu ne mai dea mâncare, pentru că trebuia să dea și mexicanilor care erau mereu mai mulții. A devenit mai greu să
DRUMUL ROBILOR de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Drumul_robilor_ionel_davidiuc_1351749246.html [Corola-blog/BlogPost/346550_a_347879]
-
apoi să ne stingem, precum o lumânare la prima adiere...? de ce trebuie să suportăm atîta durere și cu toate că luptăm cu boala, totuși pierdem de cele mai multe ori această luptă inegală? De ce simt acum această revoltă in mine care-mi strigă...ecoul trudelor mele? Intrebări care dor... conștientă fiind de lipsa răspunsurilor...; oricît aș încerca să le caut, să dau o explicație la cele întâmplate, nu voi găsi nici un răspuns.. Cînd Primăvara se apropia cu pași mari, trezindu-ne în suflet noi speranțe
DINCOLO DE...STELE de DOINA THEISS în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 by http://confluente.ro/Dincolo_destele_doina_theiss_1364575572.html [Corola-blog/BlogPost/345471_a_346800]
-
zbuciumată până la ultima palpitație, tot ce a descătușat în muzica lui, nu se poate, pentru că destinul i-a întins pulbere stelară pe bagheta vijelioasă. A avut o familie frumoasă în mijlocul căreia a redobândit liniștea risipită fără măsură, pe scenă, cu trude, surâsuri și suspine. Orașul Buhuși și-ar frânge propria-i tulpină dacă l-ar uita vreodată. Muzicianul și-a lăsat freamătul lăuntric și amintirile sale soției, care i-a vegheat visul în raza candelei nestinse din suflet, până în ultima clipă
MIHAI DRIMBE. A ÎNVEŞNICIT MUZICA PE FRUNTEA UNUI ORAŞ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_drimbe_a_invesnicit_m_aurel_v_zgheran_1386841623.html [Corola-blog/BlogPost/363287_a_364616]
-
românii Albă Iulia, genoveziiMoncastro sau Maurocastro, turcii Akkerman, rușii Belgorod. Noi i-am zis Cetatea Albă, nume și simbol al apărării libertății și demnității neamului. Albul era sugerat de culoarea pietrei din care a fost ciplita din îndărătnicia și truda unor meșteri anonimi dar și de numele a ,,Râului alb”. Căci așa s-ar fi numit altădată rîul Nistru pe malul căruia a fost ctitorita cetatea, în acest caz albul denotind probabil limpezimea și curatenea apelor fluviului. Mărturiile de epocă
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
cu gândul că sunt un om fericit. Și împlinit, cu mine însumi în primul rând. Cred că pofta de viață cheamă viața, si credeți-mă, nu există fericire mai supremă decât aceea de a ști că munca ta, realizată cu truda, cu nopți nedormite, cu stres, ajunge să fie apreciată de cei pentru care ai plămădit-o. Sunt fericit că pot cântă și că, prin cântecul meu, aduc fericire și altora. Nu am găsit încă definiția fericirii, dar atunci când ai parte
CONCERT EXTRAORDINAR DE COLINDE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Fuego_concert_extraordinar_d_rodica_elena_lupu_1386396650.html [Corola-blog/BlogPost/362558_a_363887]
-
deoparte aceste lucrări nereușite și a început să scrie povestea unui bătrân pescar din Cuba. Bătrânul Santiago, pescar sărac dintr-un sat de pe coasta Cubei, se pregătește să iasă din nou în larg, la pescuit, după aproape trei luni de truda zadarnica. Cititorul este introdus direct în subiect: “Singur într-o barcă pescuia bătrânul pe Gulf-Stream și trecuseră optzeci și patru de zile fără să-i cadă vreun peste. În primele patruzeci de zile îi ținuse tovărășie un băiat. Dar când
Ernest Hemingway: Bătrânul şi marea. Recenzie de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/ernest-hemingway-batranul-si-marea-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339338_a_340667]
-
zi cu zi, dar lupta ajunge să semnifice, dincolo de satisfacerea necesităților materiale, dorința omului de a-si afirmă propria valoare, ca justificare a existenței. Dar bucuria afirmării, a triumfului este repede urmată de pierderea a ceea ce a fost dobândit cu truda și suferința : “Era prea frumos ca să dăinuie” - este gândul bătrânului la atacul rechinilor. Iar când își pune singur întrebarea: “Și ce te-a înfrânt?”, răspunsul este: “Nimic. [...] Am ieșit prea în larg!”, pescarul apărându-ne astfel înscris într-un mit
Ernest Hemingway: Bătrânul şi marea. Recenzie de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/ernest-hemingway-batranul-si-marea-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339338_a_340667]
-
să te descos și mai mult, întrebându-te dacă nu cumva te mulțumești cu ceea ce îți este facil, dacă nu te autoflatezi pentru ”harul” ușurinței de a potrivi cuvintele, de a le elibera și ordona fără a fi nevoie de trudă, așa cum cei mai mulți poeți adevărați trag din greu pentru a șlefui opera... Și mă gândesc la Arghezi, în domeniul literaturii, la Brâncuși în cel al sculpturii.. La cât au transpirat la propriu și la figurat pentru desăvârșirea creațiilor. Și câte aripi
INTERVIU CU POETA ANA MARIA GÎBU, ZIARUL NAŢIUNEA de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Romeo_tarhon_interviu_cu_poe_ana_maria_gibu_1366115597.html [Corola-blog/BlogPost/345899_a_347228]
-
deși și ăsta e un argument destul de puternic, no. În afară de Scena Mare a mai fost o scenă în Piața Mică și o scenă nouă, puțin în afara orașului, Sibiu Arena, pe lîngă muzeul Astra. Acolo au cîntat formații românești: Guerrillas și Truda din Cluj, Interitus Dei din Constanța, Byron, Monarchy și Reckoning din București, Ethernus din Baia Mare, Heavy Duty din Sibiu etc. Artmania este un festival la care te gîndești tot anul, de la care avem multe pretenții artistice, dar și multe satisfacții
Artmania 2011 by http://www.zilesinopti.ro/articole/544/artmania-2011 [Corola-blog/BlogPost/99993_a_101285]
-
de muncă, împărțită între obligațiile de serviciu și cele familiale, la fel de grele și unele și altele, fiindcă viața la țară pe cât este de frumoasă pe atât este de grea, iar când trăiești într-un sat de munte, așa cum este Cornereva, truda-ți este mult mai greu răsplatită - aici pământul este sărac dar muncit cu pricepere, așa cum o fac acești ,,munteni” de generații, rodul lui este bogat și curat. Așa că a te împărți între munca gospodăriei și cea de serviciu - maistru de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/omul-care-s-a-luptat-cu-ursul/ [Corola-blog/BlogPost/92668_a_93960]
-
furate de urs însemnau destul de mult pentru o familie mare ce trebuie întreținută. Munca grea a oieritului nu-ți oferă multe bucurii, iar pierderile în efective constituie un motiv de multă tristețe și îngrijorare pentru cel ce le îngrijește cu trudă și sudoare, aceleași fiind și sentimentele ce-l încercau pe fratele său la comunicarea neplăcutei vești. Cu o parte din greutatea tristeții fratelui Ștefan, nea Lae pleacă mai departe chemat de datorie, chemare care s-a dovedit a fi, în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/omul-care-s-a-luptat-cu-ursul/ [Corola-blog/BlogPost/92668_a_93960]
-
de susurul apei. În zilele lungi de dor, am țesut covoare de vise, el fiind mereu în centru, ca o stea luminoasă, ca un dar neasemuit. Vigilentă, urmăream țesătura, verificând fiecare fir, fiecare fisură. Orice imprudență sau fisură putea destrăma truda mea anevoioasă și plină de iubire nesfârșită. Totdeauna cineva te urmărește din umbră. Nu puteam să risc, nu puteam să pierd... Ne-am întâlnit într-un timp când soarele scălda alte țărmuri, alte trupuri... Noi mai primeam câteva raze (aruncate
DINCOLO DE PRAG, EA… de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/valentina_becart_1465063177.html [Corola-blog/BlogPost/377935_a_379264]
-
Mihalache Publicat în: Ediția nr. 2236 din 13 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Trecem desculți pe un pod de lumină Tălpile noastre s-aprinse de mers Ducem în spate-o desaga de țină În partea celaltă a unui nevăzut univers. Truda răpune pe rând câte unul Totuși noi mergem spre malul cel sfânt Îngerul nostru ne apară drumul Și nu-i prea departe de-acum de Cuvânt. Podu-i subțire și se clatină-ntruna Viscole mari ne pândesc din ocean E timpul
PODUL DE LUMINẰ de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1487004021.html [Corola-blog/BlogPost/382876_a_384205]
-
administrației Vasile Ciubotaru. A fost modernizată rețeaua electrică, iluminatul public și multe altele... „Avem nevoie de oameni puternici, cu sprijin puternic, patrioți locali, iteșteni nu venetici, oameni pe care să-i doară sufletul de comuna noastră. Ce am câștigat cu truda noastră mare poate pieri într-o clipă dacă rămânem pemâna altora. Vreau să fim uniți și să lucrăm în armonie pentru o soartă bună a locuitorilor comunei noastre. Vă știu inteligenți și cu dragoste de comuna noastră. Vreau să dovedim
VASILE CIUBOTARU. RENAŞTEREA COMUNEI ITEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 by http://confluente.ro/Vasile_ciubotaru_odiseea_comu_aurel_v_zgheran_1391864697.html [Corola-blog/BlogPost/341988_a_343317]
-
se și duse drept la el, să fie luat în brațe, ceea ce nu era pe placul bunicii. Trebuia să se spele iarăși pe mâini, dacă luase pisoiul în brațe. În sfârșit, după ce mâncară cu poftă, copilul adormi buștean, de atâta trudă în pădure. Când se trezi, pisoiul dormea lipit de pieptul lui. Motocel era în stare să doarmă toată ziua, deși el dormise deja pe prispă, la soare, tot timpul cât Ionuț și bunica erau plecați după fragi. După ce se trezi
CU BUNICA LA FRAGI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 by http://confluente.ro/viorel_darie_1493814181.html [Corola-blog/BlogPost/379963_a_381292]
-
Rodia obrazului s-o-mbujoreze vântul, Macul buzelor să-l aline cuvântul. Soție te du și pâinea frământă Urmează-ți destinul cu aripa frântă. Cuprinde tăcerea, zbuciumul, firea, Asta ți-e viața, asta menirea. Mamă în pumni cuprinde pământul Cu truda, răbdarea, durerea și gândul. Cum picură roua în zori, dimineața, Așa începi lumea, când naști viața. Femeie, mamă, soție, Numele tău veșnic să fie Scris cu pulbere de stele pe cer. Puterea ta e un mister. MÂINILE MAMEI Calde și
FLORILE GÂNDULUI (POEME)1 de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 by http://confluente.ro/mariana_stoica_1451557827.html [Corola-blog/BlogPost/375024_a_376353]
-
zidească în suflete și să se dăruiască semenilor, mi-am propus să scriu în acest material. Duminică, 18 august 2013, pașii m-au condus către Biserica din satul Movila Miresii, locul de unde își iau puterea sătenii, după o săptămână de trudă. Am asistat la slujbă alături de credincioșii movileni, mânată fiind și de curiozitatea de a vedea cum se desfășoară slujbele în interiorul unei biserici aflată într-un amplu proiect de renovare. Originile Bisericii Tuturor Sfinților, din Movila Miresii, ne poartă în urmă
de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 by http://confluente.ro/Omul_sfinteste_locul_parte_cornelia_viju_1377535411.html [Corola-blog/BlogPost/364954_a_366283]
-
când mai trebuie și ea schimbată, căci se rupe, nu? Până la urmă, totul trebuie înnoit la un moment dat, în viața noastră, fie că ne place, fie că nu, iar schimbarea se va produce, cum e și firesc, cu multă trudă. Ceea ce obținem fără muncă se risipește la fel de ușor, pe când o lucrare obținută prin jertfă, capătă altă dimensiune și valoare. În ceea ce privește renovarea interiorului, ne vom ocupa după ce vom încheia lucrările acestea, ale structurilor de rezistență, costisitoare, de altfel, ne mărturisește preotul
de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 by http://confluente.ro/Omul_sfinteste_locul_parte_cornelia_viju_1377535411.html [Corola-blog/BlogPost/364954_a_366283]
-
se apucă de muncă. Ar fi o soluție? Am amintit în alt eseu, de vremea când Episcopul Râmnicului și Argeșului ne-a povestit cum o cerșetoare a donat Episcopiei o sumă mare de bani pentru refacerea acoperișului unei mănăstiri. „Toată truda cerșetoriei a dăruit-o lui Dumnezeu“, ne spunea. Și astfel, chiar dacă noi nu am avut intenția să dăruim bani vreunei mănăstiri și nu am cunoscut destinația banilor pe care i-am dăruit cerșetoarei respective, ei au ajuns acolo unde trebuia
MAI SUNT CERŞETORI ÎN LUMEA ASTA! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 by http://confluente.ro/_mai_sunt_cersetori_in_lumea_asta_vavila_popovici_1328736044.html [Corola-blog/BlogPost/346708_a_348037]
-
Izvor de iubire te verși în țărână. Fată frumoasă cu părul bălai, Din spice crescute în colțul de rai Păzit de Vrâncioaia și șapte feciori, Ai brațele pline de roade și flori. Țară frumoasă, cu oameni curați, Cu munții și truda fiind veșnic frați, La sânul tău vindec și foame și frig, La sânul tău, dorul și dragostea strig. Referință Bibliografică: Țară frumoasă / Daniela Dumitrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1294, Anul IV, 17 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
ŢARĂ FRUMOASĂ de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 by http://confluente.ro/Daniela_dumitrescu_1405608473.html [Corola-blog/BlogPost/341699_a_343028]
-
26 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Să fie dor ce simt acum în toate Sau doar ecou al nopții nesfârșite ? M-apasă greu și gândul nu mai poate Uita cosițe-n perne risipite. Te-ai răsfirat fiindu-mi așternut Al trudei line, plină de tandrețe, Mă cheamă iar eternul început, Să-ți fiu pocladă stării de binețe. Mereu ne poartă prin ecouri dorul Și țese vraja care se aprinde Noi doi ca-n unul, preschimbând fiorul Într-un pojar ce dragostea
SĂ FIE DOR ? de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1437897073.html [Corola-blog/BlogPost/344032_a_345361]
-
caprelor din târlă, care aveau fiecare câte doi iezișori. Într-o clipă strigătele copiilor se amestecară cu ale iezilor, ce nu mai știau cum să se descotorosească de urmăritorii lor. După o cursă asiduă printre stivele de lemne orânduite cu trudă de bătrân, câte un ied se zvârcolea în brațele neînduplecate ale fiecărui copil. Fetițele mai pupăcioase din fire, încasară fără să crâcnească suficiente capete în gură de la animalele rebele, care nu apreciau deloc efuziunile lor sentimentale. Maria și Florea se
ÎN OGRADA BUNICILOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1482240344.html [Corola-blog/BlogPost/374073_a_375402]
-
valoros, pertinent, ambițios, sinergic și pozitivist. Uneori mai lesne, alteori mai dificil, de concretizat, putem spune că toate visele au prins încetul cu încetul contur, ca mai apoi să capete chip, să se întrupeze în numele gravat cu litere de dulce trudă, în paginile on-line ale revistei sau pe coperta unei cărți. Mulțumiri speciale colectivului redacțional al revistei, admirabilul poet Ionel Marin, inepuizabilul George Roca - Australia, îndrăgitul publicist și promotor cultural Octavian Curpaș - SUA, minunatul prieten al revistei noastre, redactorul Mihai Marin
GHEORGHE A. STROIA: O IDEE ZĂMISLITĂ ÎNTR-UN GÂND, UN VIS CONVERTIT ÎN CERTITUDINE (FAMILIA ARMONII CULTURALE) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_o_idee_za_gheorghe_stroia_1387781859.html [Corola-blog/BlogPost/363559_a_364888]
-
Distinsă doamnă Elena Buică, intenționez să public o carte despre exilul românesc. Vă invit să răspundeți la întrebările de mai jos. Elena BUICĂ: Stimate domnule Nicolae Băciuț, Încep cu un cuvânt de apreciere pe care vi-l adresez, pentru că, dincolo de truda pentru cultura neamului nostru, sunteți preocupat și de problemele lui sociale. Mulțumindu-vă pentru încrederea ce mi-o acordați adresându-mi invitația de a răspunde întrebărilor acestei anchete, vă comunic că o fac cu multă plăcere, fiindcă trăiesc pe viu
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU ELENA BUICĂ (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1427562855.html [Corola-blog/BlogPost/353453_a_354782]