46,192 matches
-
muguri, Tu nu-i mai vezi și-ades oftând Strângi amintiri în sparte ciuturi. Te strig, dar glasul mi-ai uitat, În ochii tăi se face seară Și-ți pare atât de-ndepărtat Printre lumini ce stau să moară. În trup de ceară - suflet ars Porți zbuciumul din toiul vieții, Ating ușor al tău obraz Și-ți simt adânc duhul-blândeții. Te uită, mamă, sunt chiar eu, Copil pierdut prin lumi de gheață Din cer surâde Dumnezeu, Iar tu ai înflorit cu
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
Nechează-n ei flămânzii muguri,Tu nu-i mai vezi și-ades oftândStrângi amintiri în sparte ciuturi.Te strig, dar glasul mi-ai uitat,În ochii tăi se face searăși-ți pare atât de-ndepărtatPrintre lumini ce stau să moară.În trup de ceară - suflet arsPorți zbuciumul din toiul vieții,Ating ușor al tău obrazși-ți simt adânc duhul-blândeții.Te uită, mamă, sunt chiar eu,Copil pierdut prin lumi de gheațăDin cer surâde Dumnezeu,Iar tu ai înflorit cu viață.... IV. INFINITĂ POVESTE
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
ceru-ntreg se scaldă în lumină, Pe fruntea lunii saltă-nlănțuite Umbre de foc - pământului se-nchină. Poartă cununi din flori de sânzâiene Și-n dans străvechi cu soarele conspiră Să stea ascuns cât “apa de la stele” Va stinge arsuri ce trupuri mistuiră. Merg în alai, se-opresc pe la răscruci, Imploră-n cânt - rod bun fertilității, E vremea când în amuțit de cuci Mirese cer cununi divinității. Transfigurat, pământu-n loc tresare, Îngeri la braț cu cerul prin poiene Par două lumi - firească
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
în joc fecioare despletiteIar ceru-ntreg se scaldă în lumină,Pe fruntea lunii saltă-nlănțuiteUmbre de foc - pământului se-nchină.Poartă cununi din flori de sânzâieneși-n dans străvechi cu soarele conspirăSă stea ascuns cât “apa de la stele” Va stinge arsuri ce trupuri mistuiră.Merg în alai, se-opresc pe la răscruci,Imploră-n cânt - rod bun fertilității,E vremea când în amuțit de cuciMirese cer cununi divinității.Transfigurat, pământu-n loc tresare,Îngeri la braț cu cerul prin poienePar două lumi - firească împreunareși taina
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
mai face-o oare Când primăveri se pierd fără de tine?! Dureri în ploi, tristeți molipsitoare S-au rătăcit prin toamnele din mine. Nu ți-am mai scris, de ceară-mi este mâna, Bătăi în cord refuză să te creadă, În trup fanat port suflet de țărână Și-i prea uscat să-i poată da vreo mladă. Nu ți-am mai scris, e mult și nu mai știu Să pun în fraze cratima iubirii, Iar firul vieții mult prea pământiu Să regăsesc
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
ce-aș mai face-o oareCând primăveri se pierd fără de tine?! Dureri în ploi, tristeți molipsitoareS-au rătăcit prin toamnele din mine.Nu ți-am mai scris, de ceară-mi este mâna,Bătăi în cord refuză să te creadă,În trup fanat port suflet de țărânăși-i prea uscat să-i poată da vreo mladă. Nu ți-am mai scris, e mult și nu mai știuSă pun în fraze cratima iubirii,Iar firul vieții mult prea pământiuSă regăsesc culoarea amintirii.Și de-
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
a fost aleasă, Să-și pună veșminte pentru cununie. Rochia brodată-n scânteieri de soare Mângâie pământul ca-ntr-un dans de flori, În cristale albe puse la-ntâmplare Voalul ei - mătasea primelor ninsori. Trena mult prea lungă, pare infinită, Trupul ei - ofranda celui așteptat, Frumusețea-i mută și desăvârșită A cuprins văzduhul, l-a îngenunchiat. Cine este mire? Cine-o fi alesul? Fulgii în balans trag cerul de funii, Într-un ritm sălbatic, sfidând universul, Parcă-s fluturi albi prinși
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
-a vremea și a fost aleasă,Să-și pună veșminte pentru cununie.Rochia brodată-n scânteieri de soareMângâie pământul ca-ntr-un dans de flori, În cristale albe puse la-ntâmplareVoalul ei - mătasea primelor ninsori.Trena mult prea lungă, pare infinită,Trupul ei - ofranda celui așteptat,Frumusețea-i mută și desăvârșităA cuprins văzduhul, l-a îngenunchiat.Cine este mire? Cine-o fi alesul?Fulgii în balans trag cerul de funii, Într-un ritm sălbatic, sfidând universul,Parcă-s fluturi albi prinși în
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
divin de nemurire, Ne ești pavăză-n răscruce Și toiag spre mântuire. Sfărâmând în lanțuri moartea, Iadul s-a predat prin tine Descuindu-ne cetatea Raiului - printr-o minune. Patru brațe țin puterea Dumnezeului cel veșnic, Lemnul vieții și durerea Trupului ce arde-n sfeșnic. Sfânt Altar al răstignirii, “Ușa tainelor” cerești, Călăuză dezrobirii De păcatele lumești. Dă-ne harul îndurării “Crucea vieții” s-o purtăm, Al iubirii și-al iertării Spre Lumina s-alergăm. Și-nchinându-ne Treimii Citește mai
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
îndure? Prins în chingile trăirii Pare tras prin roata lumii. Iscodit, trădat și singur, Neiubit... dar ce-i iubirea Când la capătul luminii Nu te-așteaptă veșnicia? Răstignit pe crucea vieții Și-nsetat de apă vie E purtat de efemerul Trup ce-și lasă-n lut zidirea. Își va aștepta verdictul Crunt sau dulce... cine-l știe? Pan’ atunci, la sânul lunii Plânge-n leagănul trufiei. Cerșetor de fericire Vrea spălat în bucurie Și putere să iubească Până trece-n nemurire
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
Iar fluturii conspiră. E-atâta frumusețe La nunta de petale, Dar simt cumva tristețe Când văd cum ramuri goale, Umile-ngenunchează Tot sărutând pământul Și tremură a groază Când rău, nechează vântul. Ne-asemănăm cu ei În mândra tinerețe, Pe trupuri ca de zei, Veșminte îndrăznețe. În florile dorinței ... Citește mai mult Au înflorit cireșii,O,Doamne, ce splendoare! Și-au pus hlamide albeBrodate-n roz de soare.Sărută cerul floareaCând vântul o răsfirăși se cunună zarea,Iar fluturii conspiră.E
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
floareaCând vântul o răsfirăși se cunună zarea,Iar fluturii conspiră.E-atâta frumusețeLa nunta de petale,Dar simt cumva tristețeCând văd cum ramuri goale,Umile-ngenuncheazăTot sărutând pământulși tremură a groazăCând rău, nechează vântul.Ne-asemănăm cu eiîn mândra tinerețe,Pe trupuri ca de zei,Veșminte îndrăznețe.În florile dorinței... XXX. MAMA, IZVOR DE IUBIRE, de Angelina Nădejde, publicat în Ediția nr. 1526 din 06 martie 2015. O, mamă, câte griji porți zilnic tu în tine De-ar fi să ni le
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
plângătoare. Genunchii ți-s jăratec, altarul - al tău suflet, Durerea ți-e ofrandă, iubirea - un descântec. Stă răstignit și cerul de-atâta închinare, Cucernic te privește cu semne de-ntrebare, Din ce aluat ești mamă, de unde-a ta putere În trup fragil ca macul să porți așa durere? Și inima, săraca, din ce-i făcută, mamă, Să-ndure suferințe ca sufletul prin vamă? Mi te topești ca ceara, destinu-i ca o ceață, De unde ai lumina ce-ți arde acum pe față
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
mine plângătoare.Genunchii ți-s jăratec, altarul - al tău suflet,Durerea ți-e ofrandă, iubirea - un descântec.Stă răstignit și cerul de-atâta închinare,Cucernic te privește cu semne de-ntrebare,Din ce aluat ești mamă, de unde-a ta putereîn trup fragil ca macul să porți așa durere? Și inima, săraca, din ce-i făcută, mamă,Să-ndure suferințe ca sufletul prin vamă? Mi te topești ca ceara, destinu-i ca o ceață,De unde ai lumina ce-ți arde acum pe față
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
ca o adevărată „instituție”, atât prin valoarea și importanța sa, cât și prin permanenta ei necesitate. Ca atare, „pentru Sfinții Părinți, duhovnicul este „omul duhului”, căruia i s-a încredințat „toată puterea cerească”, este omul „ce nu mai viețuiește după trup, ci este purtat de Duhul lui Dumnezeu și se face fiu al lui Dumnezeu și a ajuns asemenea chipului Fiului lui Dumnezeu”. Printre altele și, dincolo de „paternitatea sa spirituală” ce are două sensuri: - acela de „părinte” și acela de „bătrân
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE SE ÎMPLINESC ÎN ACESTE ZILE CINCI ANI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1414411563.html [Corola-blog/BlogPost/377911_a_379240]
-
mai deplină a vieții sacramentale. Prin harul mântuitor pe care îl împărtășesc Sfintele Taine, ele ne nasc și ne întăresc în viața cea nouă în Iisus Hristos, unindu-ne tot mai desăvârșit cu El. Prin Sfintele Taine devenim fii ai trupului bisericesc, cu posibilitatea și șansa urcării noastre la Cer, ca fii ai împărăției. Mai precizăm faptul că Sfânta Taină a Spovedaniei în Biserica Ortodoxă poate fi prezentată din perspectivă dogmatică, scripturistică, precum și în lumina hotărârilor sinoadelor ecumenice și locale. Necesitatea
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE SE ÎMPLINESC ÎN ACESTE ZILE CINCI ANI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1414411563.html [Corola-blog/BlogPost/377911_a_379240]
-
a fost instituită de Însuși Duhul Sfânt. O altă deosebire decurge din jertfa adusă la altar de slujitor: preotul creștin oficiază jertfa cea fără de sânge în care prin pogorârea duhului Sfânt pâinea și vinul se prefac în chip tainic în Trupul și Sângele Domnului și Mântuitorului nostrum Iisus Hristos. Comparația cu jertfa făcută de proorocul Ilie ne dă, iarăși, dimensiunea înfricoșată a preoției creștine (cap. 14). Desigur că sufletele omenești create nu pot să suporte vederea acestor minuni, drept care ele se
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE SE ÎMPLINESC ÎN ACESTE ZILE CINCI ANI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1414411563.html [Corola-blog/BlogPost/377911_a_379240]
-
antitezele prin bucuria creării. Din bucurie s-a născut și „Arta”. Esența primordială, „bucuria” se află în roua de pe flori și în azurul cerului; în efervescența Primăverii și în florile de gheață ale Iernii; în floarea de lotus și în trupul uman. Bucurie este și în „Geneza” lui Mihai Cătruna!" Referință Bibliografică: Frumusețea și tandrețea Frumosului Pur - Mihai Cătrună / Viorela Codreanu Tiron : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 192, Anul I, 11 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Viorela Codreanu
MIHAI CĂTRUNĂ de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 by http://confluente.ro/Frumusetea_si_tandretea_frumosului_pur_mihai_catruna.html [Corola-blog/BlogPost/367095_a_368424]
-
09 iunie 2016 Toate Articolele Autorului TU SAU EU? Oare cum am să pot să exist fără tine De înceta-vei să fii doar al meu, Când sufletul și-a făcut icoană din tine, Făcându-te stăpânul gândului și al trupului meu? Oare cum va fi de-ai să uiți începutul Învăluit în miresme de toamnă și flori, Oare cum va fi când veni-va-mi răspunsul, Te-am uitat, iubito, te-am pierdut prin culori! Oare care din noi doi
TU SAU EU? de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1465498788.html [Corola-blog/BlogPost/379311_a_380640]
-
dintre frați, o introducere uimitoare în psihologia moromeților. Tulburătoare scene de dragoste rămân întipărite în mintea cititorului. „Polina se întoarse cu umărul și-l așteptă dintr-o parte, parcă la pândă, cu ochii deschiși; se lăsă greu cu toată puterea trupului și gemu când el (Birică) o apucă și-o înfășură în brațe; numai când o ridică pe sus închise ea ochii. El o duse chiar pe pământul din care avea să-și ridice casă și o iubi acolo pe răcoarea
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
Hai să ne iubim sâmbătă seara Pe canapea, sau pe un site pe undeva. Bezmetică ți se trezească vrăbioara Aplaudând din aripi reînvierea ta. S-adun cu buzele din sfârc răcoarea, Să pitrocesc secretul fragedului sân, Să-ți strecor în trup toată alinarea Și-n beznă grea, să te consum ca un păgân. Mușchiul coapsei tale alb și moale Să îl încing, cu flăcări din obrazul meu. Focul lăcomiei curge-n bale, Etern, în ademenirea mea de-ateu. O, chip cu
HAI SĂ NE IUBIM de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/stelian_platon_1430836239.html [Corola-blog/BlogPost/368391_a_369720]
-
care vă scriu, pipăibil cu mâna,- e atâta de viu! Tăcerea mă spune și gândul nezis, nu-i loc pentru taină între mine și vis, totul din jur e așa de rotund! Nu mai am unde să mă ascund. În trupul acesta vinovat de pământ nu-i gata lucrarea Duhului Sfânt! Tu, de ce-mi cauți plecarea prin stele? Aici e devreme în cuvintele mele... Referință Bibliografică: Poem cu fața spre Munte... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
POEM CU FAŢA SPRE MUNTE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Poem_cu_fata_spre_munte_.html [Corola-blog/BlogPost/351090_a_352419]
-
ține cont de împotriviri și dorința de a cunoaște adevărul iscoditor promis de fascinanta zână sau ...vrăjitoare cu, chip de zână, pun stăpânire pe caveler, contopirea trupească plină de dorință și pasiune învingând mentalul tânărului: „Și parcă fără voia lor trupurile li se-ngemănară. La început bărbatul îi simți corpul rece ce părea lipsit de fiorul vieții și buzele de gheață, apoi un val de căldură îl învălui și în locul ochilor ei văzu doi tăciuni aprinși. Surprins și speriat, încercă să
DE LIGYA DIACONESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417122605.html [Corola-blog/BlogPost/382081_a_383410]
-
stârnindu-ți dorința arzătoare de a afla răspunsul întrebărilor. Cine este tânăra, care este adevărul despre cavaler? Este tânărul ursitul fetei? „- Nu-s nici vrăjitoare, dar nici zână! Sunt o femeie care are o anumită menire! - se lipi ea de trupul feciorului îmbrățișându-l. Fermecat de fecioară, acesta slăbi mânerul paloșului și fără să-și dea seama, buzele lor se contopiră. - Tu nu ești ființă umană! - rosti el în șoaptă. M-ai învăluit cu vraja ta... - Să nu-ți pară rău
DE LIGYA DIACONESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417122605.html [Corola-blog/BlogPost/382081_a_383410]
-
urmașa celor mai viteji principi. Dar nici tu nu ești om decât pe jumătate!” Palpitant pentru cititor este dezvăluirea făcută de tânăra, care te va ține în suspans pe întreg parcursul cărții: „- Vino, iubitule! - își sfâșie ea voalul dezvelindu-și trupul. Urmașul prințului va prinde viață în această noapte! Eu sunt Prințesa vampirilor!” Și îndrăgostirea fulgerătoare a tânărului este descrisă ca fiind nepământeană, inconștientă, „Niciodată nu iubise pe cineva cu atâta patimă. Nicio altă femeie nu-l copleșise cu atâta dragoste
DE LIGYA DIACONESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417122605.html [Corola-blog/BlogPost/382081_a_383410]