887 matches
-
Capsula articulară este întărită de liaamentele: - radiat al capului coastei (lia. capitis costae radiatum); - intraarticular al capului coastei (lia. capitis costae intraarticulare). 2. Articulația costotransversală (articulation costotransversarie) Articulația costotransversală este o diartroză realizată între fața procesului transvers și cea a tuberculului transvers. Capsula articulară este subțire fiind întărită de liaamentele: - costotransvers posterior (lia. costotransversarium posterius); Artrologie - costotransvers superior (lig. costotransversarium superius); - lombocostal (lig. lumbocostale); - costotransvers lateral (lig. costotransversarium laterale). 3. Articulațiile costo-condrale (articulations costochondrales) Articulațiile costo-condrale sunt sincondroze între periostul costal
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
trapezoid (lig. trapezoideum), antero-lateral, de formă patrulateră, este dispus de la fața superioară a procesului coracoid spre fața inferioară a claviculei; - ligamentul conoid (lig. conoideum), posteromedial, este sub forma unui triunghi inserat prin vârf la procesul coracoid iar, prin bază la tuberculul conoidian. Prezența celor două ligamente disipează greutatea membrului superior mai mult spre claviculă și mai puțin spre acromion și în același timp limitează mișcările dintre omoplat și claviculă. Vascularizatia este realizată de artera suprascapulară și de cea toracoa- cromială. Inervația
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
coronoide, - fasciculul posterior - liaamentul Bardinet humero-olecranian ce unește epitrohleea cu marainea internă a olecranului. Dintre cele două fascicule pornește de pe epitrohlee oblic în jos, în afară banda oblică (vezi articulația radio-cubitală mijlocie), - fascicul mijlociu - liaamentul Poirier- ce unește epitrohleea cu tuberculul coronoidian; -liaamentul colateral radial (lia- collaterale radiale) este un liaament puternic care pornește de la epicondilul lateral humeral și se împarte în două fascicule diveraente: unul anterior și altul posterior ambele orientate spre capul radial. Fibrele acestui liaament au raporturi intime
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
glanda parotidă, unghiul mandibulei și mușchii supra- și infrahioidieni; - marginea posterioară formează împreună cu mușchiul trapez triunghiul supraclavicular. Raporturile sunt: - superficial cu: pielea, pielosul gâtului și lama superficială a fasciei gâtului; Inserția terminală: fasciculele formate se unesc și se inseră pe tuberculul de pe fața superioară a coastei I. MUȘCHIUL SCALEN POSTERIOR (m. scalenus posterior) Originea este pe tuberculii posteriori ai proceselor transverse ale vertebrelor cervicale C5-C7. Inserția terminală a celor 4 fascicule formate este pe tubercul de pe fața superioară a coastei a
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
pornește de la tuberculii anteriori ai proceselor transverse ale vertebrelor C3-C6. Inserția terminală: - porțiunea verticală se inseră pe corpurile vertebrelor cervicale C2-C4 - porțiunea inferioară se termină pe tuberculii anteriori ai proceselor transverse ale vertebrelor cervicale CȘ-CQ- porțiunea oblică superioară ajunge pe tuberculul anterior al atlasului. MUȘCHIUL DREPT ANTERIOR AL CAPULUI (m. rectus capitis anterior) Originea este pe fața anterioară a masei laterale și a procesului transvers al atlasului. Inserția terminală este pe procesul bazilar al occipitalului. Raporturile anterioare ale mușchilor sunt cu
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și cu plexul brahial precum și cu fascia clavipectorală. Acțiunea: - este de coborâre a claviculei și a umărului; - fasciculul abdominal: se inseră la nivelul tecii dreptului abdominal. Inserția terminală se realizează printr-un tendon comun celor trei fascicule la nivelul crestei tuberculului mare al humerusului. Raporturi: - anterior față de mușchi se descrie fascia marelui pectoral, pielosul gâtului, țesutul celular subcutanat și pielea; - posterior: vine în raport cu sternul, coastele și cu spațiile intercostale; - lateral: formează împreună cu micul pectoral peretele anterior al axilei; - marginea infero-laterală: realizează
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
lung care se unesc și urmează un traiect descendent comun până la nivelul extremității superioare a radiusului (Figura 100). Originea: - capului scurt este: la nivelul vârfului procesului coracoidian printr-un tendon comun cu al mușchiului coracobrahial; - capului lung este: la nivelul tuberculului supraglenoidian al omoplatului precum și pe cadrul glenoidian. Tedonul capului lung al mușchiului biceps brahial, după origine urmează un traiect prin interiorul articulației scapulo-humerale, fiind astfel extrasinovial. După traseul intracapsular se exteriorizează prin culisa bicipitală (șanțul intertubercular) fiind acoperit de tendonul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și cu vasele brahiale. Acțiunea: - adductor al brațului; - proiector înainte al brațului; coboară brațul când ia punct fix la nivelul brațului. Inervația provine din nervul musculocutanat. REGIUNEA POSTERIOARĂ A BRAȚULUI MUȘCHIUL TRICEPSUL BRAHIAL (m. triceps brachii) Originea pentru : - capul lung: tuberculul infraglenoidian al scapulei; - capul lateral: septul intermuscular brahial lateral și pe fața posterioară a humerusului, deasupra șanțului de torsiune; - capul medial: septul intermuscular brahial medial și pe fața posterioară a humerusului sub șanțul de torsiune (Figura 103). Inserția terminală: cele
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cubitus, dar nu formează septuri intermusculare. Lateral și medial se formează câte un sept intermuscular rezultând, astfel, cele trei loje ale antebrațului. La nivelul articulației radio-carpiene se formează două chingi fibroase transversale denumite retinacule Retinaculul flexorilor este dispus anterior, de la tuberculul scafoidului la osul trapez, osul cu cârlig și pisiform. Fibrele profunde, transversale ale acestuia formează ligamentul transvers al carpului. Carpul împreună cu ligamentul transvers al carpului delimitează canalul carpian prin care trec spre palmă, tendoanele mușchilor flexori ai degetelor și nervul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Mușchii mâinii se grupează în trei loje: eminen]a tenară (ce corespunde policelui), loja hipotenară (ce corespunde auricularului) iar între cele două loja medială. MUȘCHII EMINENȚEI TENARE MU ȘCHIUL SCURT ABDUCTOR AL POLICELUI (m. abductor pollicis brevis) Originea este pe: - tuberculul navicularului și pe trapez, - retinaculul flexorilor, - tendonul mușchiului lung abductor al policelui. Inser]ia terminală este pe fa]a laterală a extremită]ii proximale a primei falange. Ac]iunea este de abductor al policelui. Inervația este dată de nervul median
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
policelui. Acțiunea este de: - rotație a metacarpianului I în jurul axului său longitudinal și de deplasare a acestuia anteromedian; - secundar, este abductor al policelui. Inervația provine din nervul median. MUȘCHIUL OPOZANT AL POLICELUI (m. opponens pollicis) Originea este pe: - retinaculul flexorilor, - tuberculul trapezului. Inserția terminală este pe partea laterală a feței palmare a metacarpianul I. Acțiunea este de adducția metacarpianul I medial și anterior concomitent cu rotația acestuia în jurul axului longitudinal precum și de a participa la mișcarea de opozabilitate a policelui. Inervația
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mijlocie a liniei aspre). Acțiunea: - flexor al coapsei pe bazin, - slab adductor și rotator în afară a coapsei. Inervația este, cel mai frecvent, din nervul femural. MU ȘCHIUL ADDUCTOR LUNG (m. adductor longus) Origine: suprafața unghiulară de la nivelul pubisului, sub tuberculul pubian. Inserția terminală: interstițiul liniei aspre, în 1/3 mijlocie. Acțiunea: - adducția și rotația în afară a coapsei, - flexia coapsei față de bazin. Inervația: nervul obturator. MUȘCHIUL ADDUCTOR MARE (m. adductor magnus) Originea este pe tuberozitatea ischiatică și la nivelul ramurii
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
superioară a calcaneului, - retinaculul extensorilor. Inserția terminală se realizează printr-un tendon pe articulația metatarso- falangană. Acțiunea este de extensor al halucelui. Inervația se realizează prin nervul peronier profund. MU {CHII PLANTARI MUȘCHIUL ABDUCTOR AL HALUCELUI (m. abductor hallucis) Origine: - tuberculul medial al calcaneului, - pe retinaculul flexorilor, - fața profundă a aponevrozei plantare. Inserția terminală: - falanga proximală a halucelui, - sesamoidul medial. Acțiunea: - abductor al halucelui, - menținerea bolții plantare. Inervația se realizează prin nervul plantar medial. MUȘCHIUL SCURT FLEXOR AL HALUCELUI (m. flexor
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Aponevroza plantară (aponeurosis plantaris) prezintă trei porțiuni diferite: - porțiunea mijlocie este grosă, rezistentă și participă la menținerea bolții plantare, realizând în același timp și un rol de protecție asupra pachetului vasculonervos profund; - porțiunea laterală este dispusă între procesul lateral al tuberculului calcanean și baza degetului V; - porțiunea medială pornește de la procesul medial al tuberculului calcanean și ajunge la baza halucelui. Fascia plantară profundă se descrie peste oasele metatarsiene (primul și ultimul), spațiile interosoase, ligamente (metatarsian transvers profund, ligamentele articulațiilor gâtului piciorului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și participă la menținerea bolții plantare, realizând în același timp și un rol de protecție asupra pachetului vasculonervos profund; - porțiunea laterală este dispusă între procesul lateral al tuberculului calcanean și baza degetului V; - porțiunea medială pornește de la procesul medial al tuberculului calcanean și ajunge la baza halucelui. Fascia plantară profundă se descrie peste oasele metatarsiene (primul și ultimul), spațiile interosoase, ligamente (metatarsian transvers profund, ligamentele articulațiilor gâtului piciorului) și mușchii interosoși. Fascia dorsală a piciorului este în imediata vecinătate a pielii
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
unui manual unic, intitulat Leziunile odontale coronare și terapia lor ortopedică, precum și în cele două brevete de inovație: Încălzitorul și spatula electrică pentru încălzit și modelat ceara și Dispozitiv de înregistrare concomitentă a stereotipului dinamic individual de masticație și pantei tuberculului articular al articulației temporomandibulare. Spirit științific, prof. dr. Maria Chiru și-a subordonat întreaga activitate de asistență medicală principiului profilactic și celui al terapiei individualizate, luptând pentru eliminarea metodelor empirice în practica stomatologică. A organizat cursuri de recalificare a cadrelor
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
conformat, articolul 5 ușor denticulat, iar articolul 6 puternic denticulat la nivelul marginii interne. Pronotul la bază aproximativ la fel de lat cât elitrele. Elitrele cu rânduri longitudinale de puncte uniforme, rândul exterior se îndepărtează anterior de marginea laterală a elitrei spre tuberculul humeral. Din nordul și centrul Europei până în Siberia. Specie montană. l=3-4 mm. Primele 3 articole ale tarselor anterioare și mediane ușor lățite. ♀ Numărul articolelor tarsale este 5-4-4. 5 Anisotoma orbicularis Herbst (seminulum Latr., rufomarginata Duf.) Ovalscurtat, puternic bombat, negru
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
dăunătorilor Cerapteryx graminis și Apamea testacea la pajiști; ... e) combaterea omidei păroase (Hyphantria cunea) și a fluturelui cu abdomen auriu (Euproctis chrysorrhoea) pe aliniamente și în parcuri; ... f) combaterea nematozilor cu chiști (Globodera pallida, Globodera rostochiensis) și nematodului tulpinilor și tuberculilor de cartof (Ditylenchus destructor) la culturile semincere de cartof; ... g) combaterea gândacului din Colorado (Leptinotarsa decemlineata) la culturile semincere de cartof, vinete și tomate; ... h) combaterea afidelor (Aphis spp.) la culturile semincere de cartof, legume, sfecla și pepiniere pomicole; ... i
ORDIN nr. 911 din 3 decembrie 2004 privind acţiunile fitosanitare de interes naţional şi modul de finanţare a acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164042_a_165371]
-
fragmentare, din legume cu păstaie uscate de la poziția 07.13, din sago, din rădăcini, din tuberculi de la poziția 07.14 sau din produsele de la Capitolul 8, si care corespund următoarelor condiții: a) în cazul legumelor cu păstaie uscate, sago, rădăcinilor, tuberculilor și produselor de la Capitolul 8 (cu exceptia fructelor în coaja de la pozițiile 08.01 și 08.02), minimum 95%, din greutate, trece printr-o sita din plasa metalică cu ochiuri de 2 mm; ... b) în cazul fructelor în coaja de la pozițiile
ANEXA nr. 11 din 10 noiembrie 2004 PRODUSE ALE INDUSTRIEI MORARITULUI; MALT; AMIDON ŞI FECULE; INULINA; GLUTEN DE GRÂU. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164692_a_166021]
-
1 0111.15 Orz 1003 0111.16 Secara și ovăz 1002, 1004 0111.17 Alte cereale 1007, 1008 0111.2 Cartofi, leguminoase boabe, rădacinoase și tuberculi comestibili 0111.21 Cartofi 0701 0111.22 Leguminoase boabe 0713 0111.23 Rădacinoase și tuberculi cu conținut ridicat în amidon sau inulina 0714 0111.3 Semințe și fructe oleaginoase 0111.31 Soia 1201 0111.32 Arahide 1202 0111.33 Floarea soarelui, răpită, susan, muștar și șofran 1205, 1206, 1207(.4-.6) 0111.34 Semințe de
ORDIN nr. 296 din 1 iulie 2003 privind actualizarea Clasificarii produselor şi serviciilor asociate activităţilor - CPSA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151323_a_152652]
-
fragmentare, din legume cu păstăi uscate de la poziția 07.13, din sago, din rădăcini, din tuberculi de la poziția 07.14 sau din produsele de la Capitolul 8, si care corespund următoarelor condiții: a) În cazul legumelor cu păstaie uscate, sago, rădăcinilor, tuberculilor și produselor de la Capitolul 8 (cu exceptia fructelor în coaja de la pozițiile 08.01 și 08.02), minimum 95%, din greutate, trece printr-o sita din plasa metalică cu ochiuri de 2 mm; ... b) În cazul fructelor în coaja de la pozițiile
TARIFUL VAMAL din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]
-
organismului. ... (2) În cazul confirmării prezentei organismului, se aplica prevederile anexei nr. III pct. 2. ... Articolul 7 (1) Până la confirmarea sau infirmarea apariției organismului în conformitate cu art. 6, Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, prin direcțiile fitosanitare: a) interzice circulația plantelor și tuberculilor din toate culturile, loturile sau transporturile din care s-au prelevat probe, cu excepția celor care se afla sub control și cu condiția să se fi stabilit că nu exista vreun risc identificabil de răspândire a organismului; ... b) aplica măsuri de
ORDIN nr. 632 din 19 decembrie 2002 privind controlul bacteriei Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149644_a_150973]
-
Anexă I Secțiunea I Lista plantelor - gazdă ale bacteriei Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al. prevăzute la art. 1 Plante (inclusiv tuberculi), altele decât semințele propriu-zise de Solanum tuberosum L. (cartof). Plante, altele decât fructele și semințele de Lycopersicon lycopersicum (L.) Karsten ex Farw. (tomate). Secțiunea ÎI Inspecții 1. Inspecțiile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. a) din ordin, se bazează
ANEXE din 19 decembrie 2002 privind controlul bacteriei Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al.*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151504_a_152833]
-
corespunzătoare, inspecția vizuală a culturii și/sau prelevarea de probe atât de cartofi de sămânță, cât și de alte tipuri de cartofi în perioada de vegetație sau în perioada de depozitare. Aceste probe sunt supuse unei inspecții vizuale prin secționarea tuberculilor; și - în cazul cartofilor de sămânță și, daca este cazul, pentru alte tipuri de cartofi se efectuează teste de laborator oficiale sau avizate oficial, utilizându-se metodă stabilită în anexa nr. ÎI; (îi) în cazul tomatelor: - inspecție vizuală, în perioade
ANEXE din 19 decembrie 2002 privind controlul bacteriei Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al.*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151504_a_152833]
-
și a altor tipuri de cartofi; - stratificarea după categorie a cartofilor de sămânță și de consum și, după caz, pe regiune; - numărul și perioada de prelevare a probelor pentru testare; - numărul inspecțiilor vizuale din câmp; - numărul de inspecții vizuale asupra tuberculilor și dimensiunea probei; (îi) în cazul inspecțiilor la plantele de tomate destinate replantării în scop profesional, în perioada de vegetație: - numărul total estimat de plante; - numărul inspecțiilor vizuale; (iii) în cazul inspecțiilor asupra plantelor gazdă, altele decât cartofi și tomate
ANEXE din 19 decembrie 2002 privind controlul bacteriei Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al.*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151504_a_152833]