1,575 matches
-
meu, ne-am urcat în tramvaiul 12, pentru a ajunge la Cimitirul Belu. Tramvaiul alunecă printr-un tunel cenușiu, iar clădirile păreau pereții unei grote a timpului. Am coborât din caleasca și am intrat pe aleile parcului Belu. Liniștea era tulburata, din când în când, de șoaptele aersoanelor ce stăteau pe scaunele albe, ca de marmură, sau negre, ca lemnul de abanos. Atunci l-am văzut, pentru prima oară, pe Eminescu, discutând pe tema cimitirelor cu Sadoveanu, ce-și mânca din
AVENTURĂ ÎNTR-UN PEISAJ EPIFANIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Aventura_intr_un_peisaj_epifanic.html [Corola-blog/BlogPost/348598_a_349927]
-
doar în trecere”, și această “trecere” este doar o treaptă către integrarea în liniștea universală, eternă. “În inimă îmi cresc fisuri”, spune acesta... tot mai însetat de starea primordială a eului, înainte de “zborul frânt” și de” De-oglinzi cu ape tulburate/ În legea primului cuvânt”( Sete), când totul era esență pură, fără impuritățile unei lumi zgomotoase, înlănțuite în hohotul finitului, zadarnicului joc de-a “gloria”,. Zbătându-se între propriile țărmuri lăuntrice, dezamăgit, însingurat - se caută tot mai febril pe sine,chinuit
„SĂ-MI FIE PÂINEA, CA ŞI TRUPUL, /ACEEAŞI ZILNICĂ POVARĂ,” ... AXIS MUNDI , AUTOR ALENSIS DE NOBILIS. CRONICA ( VALENTINA BECART) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 by http://confluente.ro/Valentina_becart_1405635397.html [Corola-blog/BlogPost/349341_a_350670]
-
tăinuit iubirea Și i-a păzit ca un străjer, dar iată Că, într-o zi, își coborâ privirea Și o zări, sub el, pe biata fată. Ea era tristă și îngîndurată Și nu înțelegea de ce izvorul Avea o apă neagră, tulburată. Și începu s-o năpădească dorul. Iubitul ei nu mai venea pe cale, Și nici să-ntrebe nu avea pe cine, Iar inima i s-a aprins de jale Și s-a temut că, dragul ei, nu vine. Atunci, încremenită de
LEGENDA CELOR ȘAPTE IZVOARE de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/silvia_risnoveanu_1456421668.html [Corola-blog/BlogPost/373353_a_374682]
-
În toate ești o tainică minune,/ Ești ziua cea de azi și cea de mâine” (Tu ești). Iată ce scrie marele Will: „Iubirea este un fum făcut din arborii suspinelor. Purificată, e un foc în ochii celor care se iubesc. Tulburată, este o mare hrănită cu lacrimile celor ce se îndrăgesc. Și încă ce mai e? E nebunia cea mai înțeleaptă, fierea ce înnăbușă, dulceața ce ne mântuie.” Lev Tolstoi, în „Război și pace”, ne reamintea că:, „Iubirea stă în calea
MIRCEA DORIN ISTRATE-ÎNDULCITELE IUBIRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 by http://confluente.ro/Mircea_dorin_istrate_indulcitele_iubiri_al_florin_tene_1336207384.html [Corola-blog/BlogPost/357913_a_359242]
-
După ce l-a examinat sumar, l-a închis hotărâtă. "Am o foame în mine de două persoane! Plec și mănânc în oraș. Mă plimb și apoi merg direct la spital. În tura asta dublă am timp să meditez. Sunt prea tulburată acum. Am nevoie de relaxare”. Când a intrat în spital, parcă era alta. Surâzătoare, atent îmbrăcată, chiar elegantă, Anca răspundea cu amabilitate la saluturi și intra ușor în dialog cu oricine. A pătruns în atmosfera specifică de serviciu cu ușurință
ISPITA (16) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ispita_16_.html [Corola-blog/BlogPost/348231_a_349560]
-
adevăr, aproape șase luni. I-a explicat pe scurt planurile de-a o boteza și i-a cerut, dacă se poate, să-i spună cum să ia legătura cu mama fetiței în caz de nevoie... Ajunsă la etajul trei, mai tulburată ca niciodată, șocată de cele întâmplate și furioasă pe cei doi, care s-ar părea sunt niște oameni de nimic, se opri la Simona: I-a povestit acesteia, dintr-o suflare, cele discutate cu Costel. I-a mai spus, de
ÎN MÂNA DESTINULUI... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1421619855.html [Corola-blog/BlogPost/377067_a_378396]
-
Poezia: de a ne purta pe aripi, de a ne face leagăn și culcuș în “puf de versuri!” Chiar dacă uneori umblăm pe jăratec. Un poet pasional, arzând de dorința de a fi iubit, devorat în iubire, mistuit de doruri necunoscute, tulburat și tulburător, uneori prea visceral, alteori prea eteric (extremele se atrag) acesta este Romeo Tarhon în volumul de față. Astfel de trăiri pasionale în vers, pot seduce și pot speria în aceeași măsură. Dezlănțuirea simțurilor este iminentă, dar ea are
MĂSURA DE NECTAR A POEZIEI. RECENZIE LA CARTEA LUI ROMEO TARHON ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI by http://confluente.ro/Masura_de_nectar_a_poeziei_recenzie_la_cezarina_adamescu_1337844378.html [Corola-blog/BlogPost/347052_a_348381]
-
Miresme sfinte Miroase-a Fiul Sfânt natura. Din zarzării naivi și înfloriți Și azi eu Îi respir făptura Și-L simt în mugurii pe ramuri Răstigniți. Prin gânduri, sfânt și-nmiresmat, Mă viscolește, albă, floarea Și prin ungherele din suflet tulburat Mă răscolește, mai profund ca moartea, Învierea. Urcă ne-nvins misterul din pământ Cum urcă-n mine iarăși viața, Din rădăcini spre ramurile-n vânt Și cum El s-anălțat din noapte, Dimineața. Nu vezi cum înviază iar Cristos În fiecare
MIRESME SFINTE de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghita_durlan_1428703691.html [Corola-blog/BlogPost/362386_a_363715]
-
cu stele Și petale efemere, însă vreau să te zorești... Nu e timp de amânare, apa lacului îngheață Lotușii schimbați la față se topesc într-o oroare L-aș lua pe fiecare și în săn mi l-aș ascunde, Dintre tulburate unde să-mi învie de ardoare ...Și de patima ce-am strâns, aruncată pe un astru Cel mai depărtat, sihastru, unde m-am ascuns și-am plâns.... Vin, deși nu e Nirvana, nici măcar Semiramida... Știi...s-a sfărâmat clepsidra, risipită
AM SĂ VIN... de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 by http://confluente.ro/antonela_stoica_1487756673.html [Corola-blog/BlogPost/365664_a_366993]
-
dintr-o lume, cu certitudine mult mai bună. Un întreg univers în care nu încape mânia, ura, neiubirea, ci se amplifică perpetuu - asemenea unor petale de flori - raze de soare pentru frunțile înnegurate, căldură pentru inimile înghețate, liniște pentru sufletele tulburate. O carte specială, cu un mesaj aparte: nevoia desăvârșirii interioare, prin eliminarea/atenuarea influențelor exterioare și dobândirea absolutului asupra propriei lumi, care nu se dorește a fi una superioară alteia/ altora, ci poate doar binecuvântată cu mai multă lumină! (Gheorghe
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 30 MARTIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1915 din 29 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1459256644.html [Corola-blog/BlogPost/378451_a_379780]
-
pe cel de tămâie. Simțea cum se sufocă. Își încălță bocancii de munte. Prefera să fie mai precaut. Rămânea doar să-și tragă hanoracul pe el și s-o întâmpine pe Adriana. Deschise fereastra și privi afară. Natura întreagă dormea tulburată doar de zgomotul curgerii Oltului. Era liniște și pace între munți. Parcă era liniștea și pacea din pântecul unei mame gravide care-și aștepta pruncul să iasă la lumină. Se aplecă peste pervazul ferestrei și își aprinse o țigară. Nelipsita
ROMAN / CAPITOLUL 21 PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1455431948.html [Corola-blog/BlogPost/373717_a_375046]
-
porțile în față se ridică în fața groazei de întuneric păduri de ghimpi și munți de neputințe ape tulburi întunecă orizontul incertitudini au împânzit ogorul și nedreptate; își aștern manta -colți neîndurați știme extremiste pân-la cer în calea haosului spiritele sunt tulburate; brexit și atentate! de la țărmul lumii creștine regele militează-pietate! -dăruiți adăpost băjeniților lupii și turmele laolaltă în pădurile imperiului! -ooh Doamne! Pietate! Referință Bibliografică: Pietate / Maria Giurgiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2026, Anul VI, 18 iulie 2016. Drepturi
PIETATE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1468874518.html [Corola-blog/BlogPost/373593_a_374922]
-
suntem mereu în fața unor noi provocări, în fața unor drumuri lungi, sinuoase, fără ieșire, care ne duc deseori pe margini de prăpastie, părintele Timotei Aioanei ne dă speranța, prin această carte, că „Nu, dincolo de întunericul aflat în noi și în lumea tulburată cu care suntem nevoiți să cochetăm există încă destulă lumină!”. În același timp, „Pelerin în căutarea luminii”, mai spune autorul,„încearcă, asemenea unui novice timid, să afle bucuria în marea cea învolburată a acestei vieți” ... 2. Arhimandritul Timotei Aioanei: „Dincolo de
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Preacuviosul_parinte_arhimandrit_timote_stelian_gombos_1333379202.html [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]
-
simțea deloc bine. Avea grețuri puternice și dureri de cap teribile. Înainte să plece, o ajutase cum putuse și o lăsase în pat. Toate acestea i le relatase deja cu lux de amănunte lui Desire, când dimineață devreme a sunat tulburată de îngrijorare pentru ea și Diana. Maria Carla a insistat că vroia să vină acasă la Desire, să stea de vorbă în ciuda faptului că ea se arăta destul de rezervată și evazivă despre motivul pentru care dispăruse de la petrecere și mai
PETRECERE NEFASTĂ(5) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1469139194.html [Corola-blog/BlogPost/368499_a_369828]
-
într-un fel se vindecă desfrânatul, altfel ucigașul, altfel fermecătorul și altul este ajutorul dat lacomului. Tânărul oftând din adâncul inimii și lovindu-si pieptul se pierdea din pricina lacrimilor și a suspinelor. Din pricina că inima să îi era așa de tulburata, nu putea nici să vorbească. Când l-am văzut căzut într-o neputința și o durere atât de mare, încât numai putea nici să-și spună nenorocirea să, i-am spus: - Fiule, ascultă-mă! Sileste-te de-ti potolește puțin
LIVADA DUHOVNICEASCA (25) de ION UNTARU în ediţia nr. 1015 din 11 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_evcrata_livada_duhovnic_ion_untaru_1381461726.html [Corola-blog/BlogPost/352417_a_353746]
-
iubirii adânci Le inundă. Aici, la Țărm Unde Necuprinsul albastru începe Iubirea dansează liberă Pe puntea valurilor. Aici, unde nimbul Soarelui De crestele valurilor s-a spart, Împrăștiind pulberi de aur, Aici, îndrăgostiții dansează Pe oglinzile valurilor De nimeni, nimeni, tulburați. Referință Bibliografică: Tainica iubire / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 427, Anul II, 02 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Floarea Cărbune : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
TAINICA IUBIRE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 by http://confluente.ro/Tainica_iubire_floarea_carbune_1330674718.html [Corola-blog/BlogPost/374556_a_375885]
-
viu și apa moartă./ El o caută-n zadar: / trupul ei mereu își pierde/ în argint albastru-verde / auriul chihlimbar. / Iată - atingând nadirul / sânii goi și trandafirul./ Unde-s țărmurile?... Nu-s. / Doar azurul jos și sus, /clatină pe valuri crețe / tulburată frumusețe,/ ani de fum, eoni de foc. Osie de vis a lumii, / ei - în lingușirea spumii - / ard rotindu-se pe loc./ Toate-n jur se sparg, se curmă,/ se desfac, se prăbușesc. / Numai ei nu mai sfârșesc/ sărutarea cea din
CĂLCÂIUL VULNERABIL AL MĂRII, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 631 din 22 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Cacaiul_vulnerabil_al_marii_cronica_al_florin_tene_1348334915.html [Corola-blog/BlogPost/343838_a_345167]
-
căpitane, ce naiba! E prima oară când stăm noi de vorbă? Uită-te la mine, nu în jos, că nu-s acolo eu, sunt în fața ta, îi spuse Miță cu tonul puțin ridicat, dar cu blândețe. Având privirea în jos și tulburat cum era, căpitanul văzu cârja lui Miță. Deși nu-l privise, știu de prima dată că era el, pentru că-i cunoștea vocea. După ce-o privi câteva secunde, ridică ochii lăcrimați spre el și îl întrebă curios: - Da ce-ai
CĂPITANUL VASILE (5) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1465907141.html [Corola-blog/BlogPost/385313_a_386642]
-
îndurări... CONTINUĂ AȘTEPTARE Mă liniștesc așteptându-mi clipa, de a fi renegată, mișcându-mi un simț ascuns, în roșu-mi sânge lăcrimat, prin glasul omului, ce m-a strigat. Deși nu l-am atenționat, că nu îl pot auzi. Repetă tulburat, prin agitația atracției cerului că sunt o vinovată. Pe-un pește, acel moment îl macină. A sa apă îl îneacă. De-a dreptul! În cochilia minții. În rațiunea morții. În legănuțul lui. În necunoașterea răului. I se usucă ochii, Și
UNIVERS INVERS (POEME) de ANNE MARIE FIERARU în ediţia nr. 772 din 10 februarie 2013 by http://confluente.ro/Anne_marie_fieraru_univers_i_anne_marie_fieraru_1360481674.html [Corola-blog/BlogPost/364874_a_366203]
-
timpul, perceput de ființa umană ca un ”justițiar” care-ți limitează existența, mereu lovindu-te de cele două țărmuri: a fi și a nu fi. Între cele două verbe se strecoară viața, asemenea unui izvor, când liniștit și senin, când tulburat și năvalnic, ”plângându-și toate amintirile”. Sentimentul curgerii timpului, efemerul lucrurilor ”umbre de pași duc spre țintirim”, ”stau înșirate casele pustii”, îi induc poetului stări de insecuritate și suferință, și ”sub gene, lacrimi peregrine” care ” ascund noian de amintiri” - își
RECENZIE. CĂLĂTOR PRIN ANOTIMPURI”, AUTOR TITI NECHITA. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 by http://confluente.ro/valentina_becart_1477222699.html [Corola-blog/BlogPost/379236_a_380565]
-
a acestei pietăți extraecleziale, individualistă și subiectivă, nu a reușit eradicarea completă a setei și a foamei pentru Sfânta Împărtășanie, pentru o participare adevărată și nu una formala în viața Bisericii. În toate vremurile, dar cu precădere în era noastră tulburată și confuză, fiecare renaștere ortodoxă și-a avut izvorul în "redescoperirea" Sfintelor Taine și a vieții sacramentale și, mai presus de toate, în renașterea euharistică. Așa s-a întâmplat în Rusia când persecuțiile au îndepărtat atitudinile moderate, formale și nominale
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1467010067.html [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
din plin.Pentru o clipă mi-am simțit inima sarindu-mi din piept și Mâna Neagră mi s-a încleștat pe gat.Nici măcar nu am țipat. Și-mi mai este frică de liniște. Deși iubesc linistea.Dar liniștea ...normală ...cea tulburata de zumzetul unei albine,foșnetul unei frunze...strigatul unei păsări pe care n-o cunosc...râsul unui copil. Liniștea absolută mă înspăimânta. Liniștea de mormânt. Liniștea dinaintea furtunii. Referință Bibliografica: Mâna Neagră / Nuța Istrate Gangan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
MÂNA NEAGRĂ de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Mana_neagra.html [Corola-blog/BlogPost/360778_a_362107]
-
surate, scuturând țâțânii, Să afle sfântul trup, floarea țărânii Si-apoi cu lacrimi să-l imbălsămeze. - Ce căutați pe-aici? - apare un inger. Femeile s-au infricat de-ndată: - Pe Iisus după care și azi sânger! A spus Maria, foarte tulburată. - Nu e aici, a înviat; e în cer: S-a dus să-L întâlnească pe-al Său Tată! Al Florin Țene HRISTOS A INVIAT! Se aprinde-n inimă lumina Coborând în noi de Sus. Când sevele înverzesc tulpina Înviază-n
LIRICĂ PASCALĂ 2011 de GEORGE ROCA în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Lirica_pascala_2011.html [Corola-blog/BlogPost/360614_a_361943]
-
realiza, era așezat într-o ambulanță și dus la Spitalul Militar." Imediat, Gafencu s-a deplasat la Cotroceni și a fost primit de Carol al II-lea care "era alb că și mine, si, ca și mine, până la fundul sufletului tulburat. Nu-l pot înlocui cu nimeni!...au fost cele dintâi ale lui cuvinte". În Însemnările zilnice ale regelui Carol al II-lea, monarhul scria în ziua de 11 aprilie 1939, atât de lapidar dar atât de categoric despre Armând Călinescu
ARMAND CALINESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 by http://confluente.ro/Armand_calinescu.html [Corola-blog/BlogPost/367407_a_368736]
-
Poezia: de a ne purta pe aripi, de a ne face leagăn și culcuș în “puf de versuri!” Chiar dacă uneori umblăm pe jăratec. Un poet pasional, arzând de dorința de a fi iubit, devorat în iubire, mistuit de doruri necunoscute, tulburat și tulburător, uneori prea visceral, alteori prea eteric (extremele se atrag) acesta este Romeo Tarhon în volumul de față. Astfel de trăiri pasionale în vers, pot seduce și pot speria în aceeași măsură. Dezlănțuirea simțurilor este iminentă, dar ea are
ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI, ROMEO TARHON, POEME de ROMEO TARHON în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 by http://confluente.ro/Lansare_de_carte_la_bookfest_2012_si_romeo_tarhon_1338272690.html [Corola-blog/BlogPost/358716_a_360045]