370 matches
-
variind de la un sector geografic la altul. Cîteva exemple: Încă de la începutul bronzului vechi, Armorica cunoaște o formă nouă de civilizație odată cu sosirea unor elemente de populație venind fără îndoială din nordul Europei pe cale maritimă. Cu ei se naște civilizația tumulilor armoricani, concentrată mai ales în regiunile occidentale ale provinciei Bretagne (tumulii de la Kernonen la Plouvorn, Finistère). Acest grup este cunoscut prin marile sale morminte de tip aristocratic, rezervate unui individ, unuia din acei "mici prinți din Armorica" care exploatează cositorul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
începutul bronzului vechi, Armorica cunoaște o formă nouă de civilizație odată cu sosirea unor elemente de populație venind fără îndoială din nordul Europei pe cale maritimă. Cu ei se naște civilizația tumulilor armoricani, concentrată mai ales în regiunile occidentale ale provinciei Bretagne (tumulii de la Kernonen la Plouvorn, Finistère). Acest grup este cunoscut prin marile sale morminte de tip aristocratic, rezervate unui individ, unuia din acei "mici prinți din Armorica" care exploatează cositorul breton și își procură aramă provenind din Insulele Britanice, din Alpi
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și își procură aramă provenind din Insulele Britanice, din Alpi sau din Peninsula Iberică. Aceste schimburi comerciale și culturale sînt numeroase și un tip asemănător se găsește în Anglia cu civilizația din Wessex. Dar, începînd cu -1500 această civilizație decade. Tumulii, mai numeroși, sînt de asemenea mai săraci în metal. Obiceiul de a îngropa morții sub movile cu morminte individuale se observă de asemeni către -1500 în Europa Centrală, cu o expansiune către Franța de Est: movilele din pădurea de la Haguenau
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
aristocrație de cavaleri: calul devine de acum animalul nobil prin excelență. Printre aceste popoare figurează elemente celtice care anunță marile mișcări de populație din a doua epocă a fierului. După "cîmpurile cu urne", popoarele primei epoci a fierului reiau obiceiul tumulilor funerari, legați cel mai adesea de ritualuri de înhumare. Dar un aspect original este introdus acum: mormîntul cu car în care defunctul este îngropat cu carul său de luptă sau de ceremonie. Această practică culminează la sfîrșitul perioadei cu marile
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
redactate în mod tradițional înaintea reunirii stărilor generale, care expun doleanțele supușilor regelui. Începînd cu cele mai mici unități (parohie, asociație profesională...), ele se constituiau, pentru fiecare ordin, în caiete de bailliage, ce erau aduse de deputații stărilor. Cairn. Vezi tumul. Camătă. În Evul Mediu. Orice formă de împrumut cu dobîndă, oricare i-ar fi valoarea, este considerată de Biserică camătă, pentru că banul nu poate produce bani. Cămătarul era pasibil de excomunicare. Pentru a înlătura această interdicție care împiedica dezvoltarea comerțului
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ecleziastică dirijată de un episcop. Dogmă. Ansamblu de credințe care constituie baza unei religii. Dolmen. Cameră funerară destinată mai multor înhumări și construită din blocuri mari pe piatră sau megaliți. Această cameră este îngropată sub o movilă de pămînt, un tumul sau într-un cairn, un fel de tumul din pietre și pietriș. Drahmă. Monedă antică din argint a cărei greutate a fost fixată la Marsilia la aproximativ 2375 grame. Drept italic (statut de). Pămîntul provinciilor galice era supus unui impozit
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
credințe care constituie baza unei religii. Dolmen. Cameră funerară destinată mai multor înhumări și construită din blocuri mari pe piatră sau megaliți. Această cameră este îngropată sub o movilă de pămînt, un tumul sau într-un cairn, un fel de tumul din pietre și pietriș. Drahmă. Monedă antică din argint a cărei greutate a fost fixată la Marsilia la aproximativ 2375 grame. Drept italic (statut de). Pămîntul provinciilor galice era supus unui impozit, tributum, semn al cuceririi romane. Dreptul italic permite
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
parte, Tigrul (și, prin Tigru, creatorul său) este prezentat ca un metal forjat la o temperatură înaltă. Tigrul nu întruchipează un animal din lumea naturală a grădinii zoologice, un tigru pe care Blake ar fi putut să-l vadă la Tumul Londrei, ci o făptură imaginară, simbol și lucru în același timp. 272 Metafora magică este lipsită de această transparență. Ea este chipul Meduzei care preschimbă în stană de piatră tot ce e viu. Pongs îl consideră pe Stefan George drept
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
prezidentul judecătoriei ținutului Fălciu, amintește scrisoarea de schimb din 10 noiembrie 1835 de la Mihail Sturza (1834-1849), . Moșiile Șendreni și Frenciugi erau despărțite la 29 august 1761 de un . Între Alexești și Frenciugi Întâlnim două movile, apreciate cu probabilitate a fi tumuli, nedatați, . Satul Frenciugi este situat din punct de vedere geomorfologic În podișul Sacovățului din cadrul subregiunii Podișului Central Moldovenesc și a regiunii Câmpiei Moldovei. Studiile geologice ale zonei unde este amplasată biserica nouă și cea veche reflectă prezența formațiunilor de vârstă
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
că această ediție nu ar fi existat dacă, cu mulți ani în urmă,rezonanța nominală a reprezentanților Școlii de la Uppsala, Nyberg, Widengren și Wikander, așa cum Eliade preferă uneori să-i citeze în triptic, asociată difuz fie cu enigma celor trei tumuli, primitive temple ale zeilor din Gamla Uppsala, fie cu acea Suedie de unde un poet încercat îi scria veșnic tânărului Xavier Kappus, nu și-ar fi urmat, treptat și suitor, ecoul. Entuziasmul de a fi obținut atunci fotocopii ale lucrărilor celor
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Imaginația pelerinilor și-a asumat încă de pe vremea împărătesei Elena sarcina de a pune laolaltă, cam la întâmplare, semnele și lucrurile, iar cârpoceala continuă și în zilele noastre pe cât de științificește posibil. A îmbina cuvintele Cărții cu cioburile găsite în tumuli: aceasta este, de mai mult de o sută de ani, intenția arheologilor de la Școala Biblică și Arheologică Franceză de pe Nablous Road. Această scrupuloasă croitorie de lux, în care eșecul e mai frecvent decât îmbinarea fericită, impune cunoștințe de arameeană, de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Wadi al-Kharrar, numele actual al localității Salfsafas, văzută pe harta-mozaic a Țării Sfinte, cea mai veche dintre toate, datând din secolul al VI-lea, și care face mândria bisericii ortodoxe din Mandaba, orașul învecinat în care mai există câțiva creștini. Tumulul în șantier pe care-l priveam nepăsător nu este nici mai mult nici mai puțin decât locul de pe care profetul Ilie s-a înălțat de viu la cer, pe carul său de foc, după ce a lovit fluviul cu mantia sa
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
departe de care ruinele însele sunt acum în ruine. Vestigiile de culoarea prafului ale celei mai vechi cetăți din lume, cărămizi așezate fără mortar pe un pat de pietre se dezintegrează lent nevăzute de turiști și fără glorie. În jurul celebrului tumul, a fost amenajat, pentru vizitatori, un punct arheologic. Un vag zid de cetate, un turn din neolitic deja mult scurtat de vremi și care continuă să se surpe, bătut de ploi și de vânturi. Proptelele și parapeții zac pe jos
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
plauzibilă mi s-a părut ipoteza că odată ieșit din cotlonul lui de corector la tipografie, D.K. a vrut să epateze, „să rupă gura tîrgului”, recurgînd la un limbaj pretențios, abstrus. Iată o frază: „Sugestia (pe care i-o dă „tumulul” dintr-un anumit peisaj - n.m.) este de prezență a unui strat originar, arhetipal, ce guvernează hipnotic compozițiile prin emisii din adîncimi genezice, ce extrapolează și potențează comunicarea conferindu-i o neliniște atemporală”. Ratînd o carieră intelectuală de prim-plan din cauza
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mal, / Cu ce-am agonisit: căruță, cal; De piatră-s turmele răsfrânte-n spate // Și scormon bucuros după caval / în sarică, nevindecat Tantal: Un cânt să-ncerc din câte-s, încă, toate” (Pe malul Styxului, III); „Tumult inclus în anatomic tumul, / Sub albe palisade, în scizuri, / Degeaba-i strâns din vechi memorii cumul / De valuri năvălind pe alte guri” (Pe malul Styxului, IX). Sau începutul încântătorului poem Vedeniile regelui Pepin, scris, de altfel, „În memoria lui Ion Barbu”: „Învinețea, la nuntă
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
cultura Comuna Piatra Șoimului, Neamț Cucuteni și cetate dacică satul Piatra Șoimului b)10. Așezare - cultura Comuna Zănești, satul Traian Neamț Cucuteni (în punctul "Dealul Fântânilor") b)11. Telluri neolitice Comuna Baia, satul Baia Tulcea (stațiune eponimă pentru cultura Hamangia), tumuli funerari c) Așezări și necropole din epoca bronzului ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul c)1. Așezare fortificată, Comuna Sălacea, satul Otomani Bihor stațiune eponimă a culturii Otomani (în punctul "Cetățuia") c)2. Așezare eponimă a Comuna Merei, satul Sărata Monteoru
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul f)1. Necropolă tumulară de Comuna Poiana Lacului, satul Cepari Argeș incinerație de tip Ferigile-Tigveni (în punctul "Toplița") f)2. Necropolă tumulară de Comuna Tigveni, satul Tigveni Argeș incinerație (în punctul "Bălteni") f)3. Zonă de tumuli funerari; Comuna Cucuteni, satul Cucuteni Iași mormânt tumular f)4. Zonă sacră - gropi Municipiul Sighișoara Mureș rituale; așezare dacică (în punctul "Dealul Turcului") f)5. Zonă de gropi rituale Comuna Mîrșid, satul Moigrad Sălaj dacice; incintă fortificată cu val și
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
4. Zonă sacră - gropi Municipiul Sighișoara Mureș rituale; așezare dacică (în punctul "Dealul Turcului") f)5. Zonă de gropi rituale Comuna Mîrșid, satul Moigrad Sălaj dacice; incintă fortificată cu val și șanț (în punctul "Dealul Măgura") f)6. Aliniamente de tumuli Comuna Valea Nucarilor, Tulcea funerari și tumuli satul Agighiol izolați f)7. Necropolă tumulară de Comuna Costești, satul Costești Vâlcea incinerație - stațiune eponimă pentru grupul Ferigile - Bârsești f)8. Necropolă tumulară de Comuna Bârsești, satul Bârsești Vrancea incinerație - stațiune eponimă
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
rituale; așezare dacică (în punctul "Dealul Turcului") f)5. Zonă de gropi rituale Comuna Mîrșid, satul Moigrad Sălaj dacice; incintă fortificată cu val și șanț (în punctul "Dealul Măgura") f)6. Aliniamente de tumuli Comuna Valea Nucarilor, Tulcea funerari și tumuli satul Agighiol izolați f)7. Necropolă tumulară de Comuna Costești, satul Costești Vâlcea incinerație - stațiune eponimă pentru grupul Ferigile - Bârsești f)8. Necropolă tumulară de Comuna Bârsești, satul Bârsești Vrancea incinerație - stațiune eponimă pentru grupul Bârsești - Ferigile (în punctul "Lacul
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
se găsesc fragmente ceramice din sec. XIV-XV e.n. IV. Deasupra Râpei Roșii pe panta înclinată dintre marginea satului și movila Arcari se găsește o așezare din sec. al XV-lea e.n. V. În perimetrul moșiei Cuca se găsesc mai mulți tumuli(movile, mameloane) răspândite de-a lungul și de-a lațul în întreaga zonă. Movila de la Cotros-Docan, Lozova, La Obiște, Băleni, Arcari, Albină, Valea Țarinei (Movila de la via lui Mandița Cioc și Ion Sandu). Aceste movile (tumuli sau mameloane), așa cum ne
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
se găsesc mai mulți tumuli(movile, mameloane) răspândite de-a lungul și de-a lațul în întreaga zonă. Movila de la Cotros-Docan, Lozova, La Obiște, Băleni, Arcari, Albină, Valea Țarinei (Movila de la via lui Mandița Cioc și Ion Sandu). Aceste movile (tumuli sau mameloane), așa cum ne explică cercetătorii și istoricii, sunt lucrări care au făcut parte din sistemele de apărare corespunzătoare perioadei respective și sunt ridicate de populații băștinașe și au jucat un rol principal privind observarea, anunțarea și alarmarea despre iminentă
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
ca să se întoarcă la vatră după ce pericolul a fost îndepărtat. Aceste metode constituiau cele mai eficiente și mai rapide măsuri de comunicare, prevenire și organizare a sistemelor de refugiu și de apărare. Alți istorici consemnează și ne informează că acești tumuli sunt mormintele căpeteniilor, a conducătorilor de oști care, odată decedați, în lupta sau de bătrânețe, conform ritualurilor, se înmormântau cu suita (femei, slugi, căi etc.) pentru că și pe celalalt tărâm să aibă cine să-i slujească și se referă în
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
calea ferată Lugoj-Ilia cu numele „Susani-Bega”. Distanța pe cale ferată până la municipiul Lugoj este de 25 km, iar de orașul Făget 15 km. Urme de locuire atestă locuirea milenară a zonei. Pe teritoriul satului a fost descoperit între 1966 - 1967, un tumul în care au fost găsite patru urne funerare cu obiecte de ceramică datând din epoca fierului. Prima atestare documentară a satului datează din 1598. La ultimul recensământ, populația rezultă majoritar ortodoxă (302 persoane sau 81%), cu o minoritate de baptiști
Susani, Timiș () [Corola-website/Science/301399_a_302728]
-
este de tip tectonic și eroziune.” „Cele mai vechi urme de locuire omenească descoperite până în prezent pe teritoriul comunei Sălciua datează din epoca timpurie a bronzului, deci din primul sfert al mileniului ÎI î.e.n.” Ele constau dintr-o serie de tumuli (movile funerare) localizate în apropierea culmii Bedeleu. Primul document păstrat despre Sălciua de Sus datează din anul 1379, însă se considera de către unii cercetători că satul a luat ființă puțin mai devreme, în anul 1370. Numele localității Sălciua de Sus
Sălciua de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300271_a_301600]
-
alta din secolele XI - XII și morminte din secolele IX - XI au fost găsite în locul numit astăzi "La Movile". În apropierea șoselei naționale, pe latura estică a acesteia, cele cinci movile se întind în linie dreaptă. Mulți cercetători le consideră tumuli a unor căpetenii barbare. "La Cetate" au fost descoperite urmele unei așezări din secolul al VIII-lea, o cetate de pământ din secolul al IX-lea și o necropolă medievală. Economia localității Vladimirescu este influențată de evoluția economică a municipiului
Vladimirescu, Arad () [Corola-website/Science/300312_a_301641]