6,746 matches
-
Toate Articolele Autorului Cad lemne de piatra-n morminte Că o grindină din mii de cuvinte Lumea nu mai spune ce simte Se-ascunde, urăște și minte Prunci înjunghiați și vânduți prematur Nici nu se nasc si-s carne de tun Pe-ai lor umeri apasă si-adun' Toate minciunile ce astăzi se spun E o furtună de spasme și urlet Lovesc, găuresc amețitor cu răsunet Cu toții vorbim, mimam fără sunet Înecați de zgomote ce răzbesc și un tunet. Piramide clădite
LEMNE DE PIATRA de ANGHELUŢĂ LUPU în ediţia nr. 645 din 06 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Lemne_de_piatra_angheluta_lupu_1349545146.html [Corola-blog/BlogPost/346373_a_347702]
-
construite în aceeași manieră cu cele ce alcătuiau lanțul de forturi cunoscut drept Cetatea București. Astfel, fortificațiile din jurul Capitalei au fost dezarmate începând cu 1915, piesele de artilerie din cupole fiind montate ulterior pe afeturi, pentru a fi utilizate ca tunuri de însoțire a infanteriei și ca tunuri antiaeriene. Astăzi, în cele mai multe dintre forturile Cetății București sunt cantonate unități militare. Excepție de la această regulă face fortul Jilava, care a fost cedat Ministerului de Interne. Aflat în ul, fortificații incinta închisorii cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/46143-2/ [Corola-blog/BlogPost/94298_a_95590]
-
alcătuiau lanțul de forturi cunoscut drept Cetatea București. Astfel, fortificațiile din jurul Capitalei au fost dezarmate începând cu 1915, piesele de artilerie din cupole fiind montate ulterior pe afeturi, pentru a fi utilizate ca tunuri de însoțire a infanteriei și ca tunuri antiaeriene. Astăzi, în cele mai multe dintre forturile Cetății București sunt cantonate unități militare. Excepție de la această regulă face fortul Jilava, care a fost cedat Ministerului de Interne. Aflat în ul, fortificații incinta închisorii cu același nume, el a fost utilizat ca
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/46143-2/ [Corola-blog/BlogPost/94298_a_95590]
-
Stihuri > Anotimp > SEARA DE AJUN Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1439 din 09 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului SEARA DE AJUN C-un surâs în colțul gurii Vine blândul Moș Crăciun, Iar în marginea pădurii Balta-i înghețată tun! Vântul se învârte roată, Fulgii în grămezi se pun, Luna-n nouri înrămată, Balta-i înghețată tun! Pruncii se grăbesc s-apuce Câte-un dar și versuri spun, Moșul sacul greu își duce, Balta-i înghețată tun! Ceru-ncet se
SEARA DE AJUN de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1418104542.html [Corola-blog/BlogPost/384597_a_385926]
-
Toate Articolele Autorului SEARA DE AJUN C-un surâs în colțul gurii Vine blândul Moș Crăciun, Iar în marginea pădurii Balta-i înghețată tun! Vântul se învârte roată, Fulgii în grămezi se pun, Luna-n nouri înrămată, Balta-i înghețată tun! Pruncii se grăbesc s-apuce Câte-un dar și versuri spun, Moșul sacul greu își duce, Balta-i înghețată tun! Ceru-ncet se limpezește, Stele ard într-un alun, Un luceafăr licărește, Balta-i înghețată tun! Referință Bibliografică: SEARA DE
SEARA DE AJUN de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1418104542.html [Corola-blog/BlogPost/384597_a_385926]
-
Balta-i înghețată tun! Vântul se învârte roată, Fulgii în grămezi se pun, Luna-n nouri înrămată, Balta-i înghețată tun! Pruncii se grăbesc s-apuce Câte-un dar și versuri spun, Moșul sacul greu își duce, Balta-i înghețată tun! Ceru-ncet se limpezește, Stele ard într-un alun, Un luceafăr licărește, Balta-i înghețată tun! Referință Bibliografică: SEARA DE AJUN / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1439, Anul IV, 09 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014
SEARA DE AJUN de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1418104542.html [Corola-blog/BlogPost/384597_a_385926]
-
înrămată, Balta-i înghețată tun! Pruncii se grăbesc s-apuce Câte-un dar și versuri spun, Moșul sacul greu își duce, Balta-i înghețată tun! Ceru-ncet se limpezește, Stele ard într-un alun, Un luceafăr licărește, Balta-i înghețată tun! Referință Bibliografică: SEARA DE AJUN / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1439, Anul IV, 09 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
SEARA DE AJUN de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1418104542.html [Corola-blog/BlogPost/384597_a_385926]
-
cald! E fioros! E măreț! E sălbatic dar natural! E o zi de vară cu ploaie. După numai două ore, ploaia a încetat, au apărut Curcubeul și Soarele. După ploaie ne adunam pe uliță, cu frații și vecinii, unde făceam “tunuri” din pământul ud care se modela precum argila. Ne luam la întrecere între noi, dorind să aflăm al cărui “tun” va pocni mai tare!? Iată ”rețeta” pentru confecționarea unui tun: -luam un bulgăre de lut moale de mărimea unei tărtăcuțe
TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE(PAPARUDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 by http://confluente.ro/Traditii_in_purani_de_videle_floarea_carbune_1359886750.html [Corola-blog/BlogPost/341378_a_342707]
-
ploaia a încetat, au apărut Curcubeul și Soarele. După ploaie ne adunam pe uliță, cu frații și vecinii, unde făceam “tunuri” din pământul ud care se modela precum argila. Ne luam la întrecere între noi, dorind să aflăm al cărui “tun” va pocni mai tare!? Iată ”rețeta” pentru confecționarea unui tun: -luam un bulgăre de lut moale de mărimea unei tărtăcuțe. După ce îl frământam ca pe aluatul de pâine făceam un fel de cilindru, scobit în interior, cu înălțimea de câțiva
TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE(PAPARUDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 by http://confluente.ro/Traditii_in_purani_de_videle_floarea_carbune_1359886750.html [Corola-blog/BlogPost/341378_a_342707]
-
ne adunam pe uliță, cu frații și vecinii, unde făceam “tunuri” din pământul ud care se modela precum argila. Ne luam la întrecere între noi, dorind să aflăm al cărui “tun” va pocni mai tare!? Iată ”rețeta” pentru confecționarea unui tun: -luam un bulgăre de lut moale de mărimea unei tărtăcuțe. După ce îl frământam ca pe aluatul de pâine făceam un fel de cilindru, scobit în interior, cu înălțimea de câțiva centimetri. Îl lucram cu atenția olarului când creează un lucru
TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE(PAPARUDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 by http://confluente.ro/Traditii_in_purani_de_videle_floarea_carbune_1359886750.html [Corola-blog/BlogPost/341378_a_342707]
-
fundul mai subțire decât pereții, scuipam înăuntru și „spoiam” interiorul. Îl ridicam cu atenție, ținându-l în palmă apoi îl izbeam pe un loc drept, cu gura în jos. Aerul din interior își făcea loc prin partea subțire (fundul) a tunului, “explodând” zgomotos. N-am făcut tetanos și nici nu m-am tăiat în vreun ciob. Pe atunci, nu se aruncau cioburile pe ulițele satului. Deh, acestea erau jocurile noastre, dragi nepoți, în zilele când ploua după săptămâni de secetă. Nu
TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE(PAPARUDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 by http://confluente.ro/Traditii_in_purani_de_videle_floarea_carbune_1359886750.html [Corola-blog/BlogPost/341378_a_342707]
-
malul abrupt al prăpastiei fiind așezată pe o fostă platforma de observație. Platforma o construiseră cu mulți ani în urmă deținuții din noua colonie engleză, din ordinul marinei militare a coroanei britanice, cu scopul de a se amplasa pe ea tunuri care să păzească coasta de est de vre-o invazie străină. Clădirea însă, era destul de nouă și foarte solidă. O reparară și o amenajară dându-i o formă de corabie. În loc de valuri, pluteau pe un hău de verdeață. Aveau chiar
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_r_roca_ispas_motan_gras_p_george_r_roca_1358936826.html [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
se observă foarte usor că e asemănător cu termenul românesc transformând p→k Apolo = Akolon în karimojong, Uganda. Același kl < pl și în Oklahoma „popor“ roșu. Țig. kar pare comparabil cu „piatră“ kar în armeana, ca și itza (maya, Mexic) tun „piatră“, ton „penis“, cf. keri „soare“ (amerind.), khur, kur, kir „soare“ în persana; vezi și zeul solar aztec Tonatiutl. Similitudine între lak „penis“ în austric și lak „soare“ în atakapa (Texas). Am citit pe internet explicații ale cuvântului hui (khuy
MĂR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1435310258.html [Corola-blog/BlogPost/352967_a_354296]
-
o coloană de 7-8 camioane. Ii atacăm, am auzit în caști și a derapat pe o aripă vizând mașina din capul coloanei. Am picat după el, în colimator mașina creștea veritiginos și am tras. Avionul s-a zguduit datorită reculului tunurilor. Mociorniță a tras și el. O dată cu explozia camioanelor, a cabrat și el, destul de jos, descriind apoi un viraj pe stânga și apoi revenind la atac. Am distrus și eu o mașină și, în timp ce coboram în picaj, am văzut nemții împraștiindu-se
PE URMELE EROULUI GELLU de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 by http://confluente.ro/articole_1412265587.html [Corola-blog/BlogPost/369376_a_370705]
-
magaziile din curte fusese încartiruit un pluton de soldați din armata sovietică, când au intrat în Dobrogea, iar gloanțe se găseau peste tot prin grădină, când se săpa pământul. În loc de nicovală, tata folosea, când își ascuțea coasa, o ghiulea de tun, care, bineînțeles că avea explodată capsa detonatoare. La sfârșit, din vârful unei tulpini de porumb, mi-a improvizat o plută legată cu ață. Mai rămânea să taie o tulpină de stuf de pe lac și undița ar fi fost gata! Incântat
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1422624532.html [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
iar îmbogățirea rapidă prin orice mijloace a devenit o obsesie națională. Ecuația clasică a consumismului este următoarea: creșterea consumului stimulează producția, mărindu-se producția, veniturile cresc. Întrucât producția internă nu a crescut, avântul comunist a stimulat practici antisociale: delapidarea, corupția, „tunul“, „mita“, „țeapa“, „ingineria financiară“ ș.a. Societatea de consum a reușit să asimileze toate pulsiunile și dorințele, adică neînfrânarea, hedonismul, desfrânarea, experimentul ludic, și să le transforme în stimuli economici. Toate acestea sunt amplificate și manipulate prin mass-media. Până și domenii
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 by http://confluente.ro/Despre_sfanta_cruce_si_postu_stelian_gombos_1394011653.html [Corola-blog/BlogPost/383458_a_384787]
-
ocupat , care se adaugă la genocidurile antiromânești din 1848, când sub ordinele lui Lajos Kossuth au fost măcelariți peste 40.000 de români, sau la cele din secolele anterioare, când catolicizările forțate ale românilor s-au făcut de către austro-ungari cu tunurile și crucificările preoților ortodocși. Nu crezi că MAE de la București, pe lângă reînceperea demersurilor de recuperarea a averii Gojdu - cotate azi la câteva miliarde de euro - ar trebui să solicite Ungariei să-și ceară scuze oficial pentru aceste masacre? Domnule Roncea
Interviu cu premiantul – Dan Tanasă by http://uzp.org.ro/interviu-cu-premiantul-dan-tanasa/ [Corola-blog/BlogPost/94267_a_95559]
-
capitole)către președintele Roosevelt, din 24 ianuarie 1945, la care Regele face referință, o puteți găsi la pag. 246-259). Șantajat de guvernul comunist a lui P. Groza și Ghe. Dej, (amândoi deveniți agenții evreicei sioniste Ana Pauker) care a pus tunurile în poziția de tragere în palatul regal, au întrerupt comunicațiile, au intrat în palat înarmați cu pistoale în buzunare și l-a forțat pe Rege să abdice, spnându-i că viața la o mie de tineri din Piața Palatului este pusă
ESEU SCRIS ÎN COAUTORAT CU RALUCA-CRINA FLORESCU de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1426748464.html [Corola-blog/BlogPost/360375_a_361704]
-
susține examenul de la Școala de Marină. Am obținut-o, și am intrat primul, cu nota 10. Asta se întâmpla în 1947. Am ales marina pentru că îmi plăcea, încă de copil. Cunoșteam toate bătăliile navale. Știam fiecare navă de război. Tonaj, tunuri, calibru. După un an de facultate, unchiul meu, Gheorghe Cambrea, cel care avea să-mi fie mai târziu model pentru comisarul Moldovan, a venit la mine și mi-a spus că ar fi mai bine să părăsesc Armata pentru că tatăl
“Urmaşii mei rămân doar filmele făcute” by http://uzp.org.ro/urmasii-mei-raman-doar-filmele-facute/ [Corola-blog/BlogPost/93868_a_95160]
-
în România s-ar putea produce o astfel de „crimă”. Probabil că serviciile române încă nu se coboară la asemenea intimități deșii o lume întreagă se revoltă pe drept că mai toate țările civilizate alimentează Islamismul cu tânără carne de tun generată de părinți cinstiți care-și îndrumă copii să creadă în Dumnezeul Lor și să apere credința cu arma în mână. Creștinismul nu-și apără Dumnezeul cu tunuri și explozivi. Deocamdată! Și nici nu-și grăbesc enoriașii să ajungă în
CREDE ŞI NU CERCETA! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1457606010.html [Corola-blog/BlogPost/363400_a_364729]
-
drept că mai toate țările civilizate alimentează Islamismul cu tânără carne de tun generată de părinți cinstiți care-și îndrumă copii să creadă în Dumnezeul Lor și să apere credința cu arma în mână. Creștinismul nu-și apără Dumnezeul cu tunuri și explozivi. Deocamdată! Și nici nu-și grăbesc enoriașii să ajungă în rai împreună cu sufletele unui pâlc de necredincioși. Deocamdată! Să nu uităm purificarea prin foc, nu acel al iadului sau purgatoriului ci cel bisericesc administrat în autodafe. Biserica a
CREDE ŞI NU CERCETA! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1457606010.html [Corola-blog/BlogPost/363400_a_364729]
-
același entuziasm patriotic al vârstei și pleacă pe front de unde se va întoarce spre finalul lui august o mie nouă sute patru zeci și patru, rănit la coapsă și la ambele picioare, de șrapnelele din timpul unui atac cu obuze de tun. Lili pe atunci avea doar șase ani. Referință Bibliografică: DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (Viața știută și neștiută a îndrăgitei interprete de muzica populară din Târgu Jiu, Maria Loga) / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2131, Anul VI
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477916369.html [Corola-blog/BlogPost/343100_a_344429]
-
fixit ... Aoleu! Ieși odată! Sorăăă!... noră, clonă, fenilbutazonă ... Care soră că eu sunt singur la părinți?...la dinți, piliți, chiar voi nu știți ... Ieși afară!... diseară, pe scară, porneală, pedală ... Adică, nu! Ies eu! Mă duc la un doctor bun ... tun, nebun, săpun ... să mă fac om ... beton, Anton, castron, avion, ‘nea Ion ... sau, nu! Mă duc la nebuni ... ăia sunt mai sănătoși decât mine și pacienții mei ... Pe acest fond de rime potrivite ad-hoc, pretendentul la premiul Nobel pentru medicină
CONSULTAŢIE ... AD LITTERAM de LICĂ BARBU în ediţia nr. 646 din 07 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Consultatie_ad_litteram_lica_barbu_1349593873.html [Corola-blog/BlogPost/342131_a_343460]
-
a râde), apoi, cu aceste date strânse și pe baza unor tipologii aparținând mai multor autori, am încercat o reconstituire a fizionomiei, a constituției și a predispozițiilor maladive. Din punct de vedere „patologic”, a ieșit că Păcală a fost sănătos tun, dar bătrânețele, dacă le-ar fi ajuns, i-ar fi putut aduce câteva afecțiuni grave. Volumul nu este o analiză sociologică și nici nu atinge specificul național. Din contră, l-am prezentat pe Păcală drept personaj singular, nu „tip”. - Contribuția
INTERVIU CU ANGELA MONICA JUCAN DESPRE OPTIMISMUL UNUI POET PESIMIST de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 by http://confluente.ro/In_poezia_lui_bacovia_ploua_cu_soare_interviu_angela_monica_jucan_despre_optimismul_unui_poet_pesimist.html [Corola-blog/BlogPost/361230_a_362559]
-
doare. Doare foarte tare. Se ia dimineața, înainte de dejun, inspiri adânc...că să-nțelegi ce-ți spun. Aș face asta de 7 ori pe săptămână, zi de zi, luna de lună și-ți garantez c-aș fi mai sănătoasă ca tunul. Cum spuneam...de câte ori îmi spunea nu termina fraza și nu înțelegeam de ce, zici că I se rupea filmu’ mult prea repede ...dar de’ acum după ce ne-am despărțit spun același lucru la toți cei pe care I-am întâlnit. Mi
NU EXISTĂ DROG MAI TARE DECÂT... de RALUCA SANDU în ediţia nr. 621 din 12 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Nu_exista_drog_mai_tare_decat_raluca_sandu_1347448443.html [Corola-blog/BlogPost/343811_a_345140]