7,327 matches
-
vor fi prevăzute, în raport cu profilul și specificul unității, următoarele: a) oră începerii și ora terminării programului de lucru, ținînd seama de anotimp, lumina naturală și alte elemente de organizare rațională a activității; ... b) modul de organizare a lucrului - în schimburi, tură, turnus, program de exploatare etc. - cu indicarea duratei și condițiilor în care se fac predarea și preluarea schimbului; c) durată pauzei pentru masa și orele la care se acordă la locurile de muncă pentru care este stabilită; ... d) durată pauzelor
ÎNDRUMAR Nr. 53052 din 1985 pentru întocmirea regulamentelor de ordine interioară în unităţile socialiste de stat şi pentru încheierea contractelor de muncă în forma scrisă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106692_a_108021]
-
tragică, sau măcar dramatică, nu apare. Și aceasta fiindcă orice revers are o față luminoasă (sau invers), exteriorul și interiorul se amestecă și încep să se confunde, zgomotele agresive devin prietenoase, iar tăcerea, neliniștitoare... A ieși afară, "a da o tură" e o aventură periculoasă, fiindcă (subliniază autoarea) "afară nimic nu e viu". A rămâne însă în fața calculatorului, între printer și xerox, "conectică și butoane pt. felurite nevoi", înseamnă a te menține într-un spațiu protector, un fel de regresie către
Conectică și butoane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9746_a_11071]
-
În care se uita după toate fetele și femeile care intrau sau ieșeau pe poarta spitalului, ca un moș obsedat și Înrăit În rele. După autobuzul cu numărul patru, Victor aprecie că este timpul să iasă doctorii și asistentele din tură și cu ei ...d-ra Sorina. Așa s-a și Întâmplat, au Început să iasă grupuri mici iar Victor Olaru a tresărit, de bucurie dar și de teama de a nu greși, atunci când de pe alee se apropia o fată suplă și
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
șefa de echipă care veselă Îl anunța că este chemat la secretarul de partid pe combinat. Iar aprecieri și mulțumiri, șefu’! Poate chiar un premiu pentru mata sau chiar și pentru noi! Așa cred și eu! Vezi supraveghează finalul de tură, curățenia și predarea schimbului! Da, șefu’, se poate! De ce numai ea avea voie să i se adreseze cu apelativul „șefu’” era un mister dar nu și pentru câțiva ochi iscoditori. Ștefan Girovescu chiar se aștepta la un premiu gras din partea
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
de la cîrciumă. Păreau membrii unei organizații misterioase”(p.13); „Mătotduc (sic!) avea rara Însușire de a lipsi, chiar și cînd era de față”(p.22); „Băutul era unul dintre puținele lucruri neinterzise În comunism”(p.26); „Orașul se umplea de tura de dimineață, adică de femei teleghidate prin nevăzute forțe, care Înaintau Într-un fel de transă generală, stoarse, mimînd grosolan viața”(p.27); „De mîine vom avea gară! Vine tovarășul Ceaușescu. Soarele de pe cer ne-a zîmbit, florile din ghivece
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
început nenorocirea. Marșuri forțate - zi și noapte - fără apă și hrană... De rămâneai în urmă te aștepta glonțul... „Unde-i colonelul Brad Filip” - mă tot întrebam. Și marșul nu se mai sfârșea... Sentinelele se schimbau des. La fiecare schimb de tură se făcea numărătoarea. Dacă lipsea cineva îi plângeai de milă civilului aflat în preajmă. Era luat cu forța și băgat în coloană... Să completeze golul. Nu mai știam de câtă vreme mergeam.„ În ce lună și în ce zi suntem
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
veni Simona pe lume, lui Costache i se păru că toată casa lui e învăluită în lumină, că peste tot veghează îngeri păzitori, că se simte împlinit și împăcat cu tot ce viața îi așternuse în cale. Cum ieșea din tură alerga spre casă, se spăla îndelung, se primenea și apoi cu fetița pe genunchi, fredona cântecele pe care el le spunea de obicei vântului, pădurilor și întinderilor de la fereastra ovală a locomotivei, privind cu nesaț de-a lungul liniilor ferate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
poate fi fericit când își vede aleșii, aceiași ipochimeni somnambuli, mulțumiți că sunt cocoțați la vârful puterii. Cei care s-au uzat la putere ar trebui schimbați asemenea pneurilor de la mașinile de curse din „Formula 1”, după un număr de ture la guvernare, pe circuitul „închis” care se numește „România”, ridicând perdele de fum în aerul deja poluat al democrației, care-și arată frustrant de perpetuu goliciunea sa interioară. Această rânduială neaoșă postrevoluționară este o veritabilă butaforie sau paravan al promiscuității
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
să-și îmbrace halatul. Mâine ce schimb ești? - Mâine, spuse Ina, după un moment de gândire, mâine e joi, nu? - Daaaaa! - Sunt liberă dimineață. - Numai bine! Am vorbit cu domnul doctor Pencu și a fost de acord să lipsesc în tura de mâine dimineață, dar s-ar bucura dacă mi-aș găsi un înlocuitor. - De ce nu? Poate vreodată voi avea și eu nevoie de o zi liberă... - Nici o grijă, oricând. Și mulțumindu-i, se îndreptă spre ieșire. Din cadrul ușii, ținu însă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
etajul nostru e o chestiune pentru toți. Atunci se hotărăște să se mute. Nu o putem împiedica, dar, până își găsește ceva, va trebui să vegheze ori de câte ori îi vine rândul. Până la urmă s-a învoit. Ne petrecem zilele în două ture, mergem pe palier ca la serviciu, avem un caiet în care notăm tot ce auzim dincolo de ușă. Umplem pagină după pagină cu toate convorbirile telefonice, cu bufniturile și trosniturile auzite. O dată ne-am speriat rău de tot. Am auzit ceva
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
se termine, obosiserăm să-l tot ocrotim pe vecinul care abia dacă ne saluta, dar nici unul nu a putut renunța, din morală, dintr-un sentiment creștinesc sau pur și simplu din obișnuință. În seara aceasta este rândul meu, sunt în tura de după-amiază și m-am decis în sfârșit să sun la ușa lui. Aveam pregătită și întrebarea - „Ce se întâmplă la dumneavoastră?“. Fie îmi va spune el, fie voi vedea cu ochii mei, odată și-odată trebuie să se termine
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
a rezolva peste zi. El era impiegat de mișcare, la stația CFR de pe teritoriul localității; ea - asistentă medicală, la spitalul din complexul de tratament și agrement din același loc. El a urcat la volanul mașinii sale și a plecat la tură; ea, ceva mai târzior, în propria mașină, cu feciorul de cinci ani alături, s-a îndreptat spre Lunca Veche, unde aveau loc pregătirile înfrigurate ale nunții de a doua zi, a surorii sale, mai mici. Soții au purtat câteva discuții
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
le-au fost necesare mai bine de două ore, pentru a degaja tăblăria mașinii făcute zob, cu tot cu persoanele prinse înlăuntru, pentru a face nițică ordine în rămășițele dezastrului. Rateu cinegetic Alo, 112? Da, domnule colonel, noi suntem. Tu ești de tură, Ielule? Eu. Ce s-a întâmplat? O crimă. Ei, nu mai spuneți?! Da, ca să vezi, cum era să mi se strice, mie, pânda de gâște sălbatice, din seara asta?! Păi,cum e? Sunt la Piscul Doamnei. știi unde e? știu
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
noastră eroină, și mi se pare că ar ieși cam prea mulți. Hai să te ajut. Vino. A venit. Au numărat, împreună, de două ori. Tot câte 111 au ieșit. Da, măi, să știi că ai dreptate. Sunt 111. Fără tura care urmează. Că, uită-te, la ea, ce burticuță mare are! Da. Așa e. Deci, mama-eroină a traversat pentru epoci istorice: a lui Ceaușescu, a lui Iliescu, a lui Constantinescu, iar acum, e la finalul aceleia a lui Băsescu. și
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
N.Carandino); „Actorul să nu se agațe de cuvinte ca și cum s-ar Îneca : să Înoate!”(V.I.Popa); „Cred În ziua mea de mîine, chiar de va fi ultima!”(M.Ștefănescu); „Secretul unui cronicar? Să citești, să vezi, să faci legă tura!”(G.Craig, preluat de Carandino); „Suntem sortiți să sculptăm În zăpadă - iese soarele și o topește, a doua zi!”(Radu Beligan); „Textul e veșnicia piesei - spectacolul, actualitatea sa”(I.D.Sârbu) ș.a.m.d. Sunt și informații importante În noianul amintirilor
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
pocnit! Stăteam și mă holbam în mijlocul patului. Cutele cearșafului erau tot atâtea denivelări de relief, iar dormitorul întreg era imens. Brusc, am conștientizat că mi-e o foame teribilă. Trebuia să mă dau jos din pat și să trag o tură pe la bucătărie. Înainte, trebușoara asta ar fi fost foarte lesne de pus în practică. Acum însă presupunea o adevărată excursie. Am oftat din adâncul plămânilor mei de insectă, iar suflul acela, ciudat pentru obișnuințele mele de până atunci, adie prin
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
ăsta. Ce era de făcut? Urgențele foamea, de exemplu le rezolvasem. Dar mai departe? Puterea obișnuinței este, de cele mai multe ori, covârșitoare. Cu cât stăteam mai mult să mă gândesc, cu atât eram mai convins că trebuie neapărat să dau o tură pe la serviciu. Poate că mândria mea era zgândărită mai mult decât voiam să recunosc, poate că o curiozitate teribilă îmi dădea târcoale, oricum simțeam nevoia să mă reped până acolo. O dată înșurubată această idee în mintea mea, trebuia să văd
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
secretariat." " Intri în medical? Pă câte zile?" "Pă o săptămână. Uite, acu' viu derect dă la spital. Az-noapte m-a operat. Sunt termenat, să-nlemnesc!", minți el pentru impresionarea colegului. "Aoleo! Însemnează că tre' să mai aducă un om, pă tura lu' mata", cugetă cu glas tare Anton. "O trebui, io ce pot să fac în halu' în care sunt? Zi și mata!" "Asta e. Te pui cu necazu'? Mai bine șezi acia pă băncuță." "Mersi, nene, da' m-aș repezi
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
drept”. Balzac era, mi se pare, preferatul domnului General Epaminonda. “Epa nu plecase niciodată de acasă în fapt de seară. Obișnuia, într-adevăr, să iasă chiar și sumar îmbrăcat, înainte de masă, ca să hoinărească pe străzi până spre ora prânzului. Făcea ture prin tot orășelul, de cele mai multe ori confundând străzile, casele, stâlpii de telegraf și rătăcinduse. Vizita mai ales locuri de care l legau cele mai multe amintiri (și peste care cădea deodată Cortina). Aproape zilnic, de când ieșise, printre altele, în pensie, trecea pe la
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
deja, pentru pensionarul obsedat de insomnie, un bun exercițiu. Plimbările, cu alte cuvinte, chiar și înainte de îmbolnăvire, constituiau pentru Epa, un adevărat balsam. Nu se îmbrăcase prea serios, de aceea doamna General fusese convinsă că nenea Epa va face două ture, cel mult trei, pe trotuarul de lângă casă, eventual pe strada de alături și se va întoarce curând în casă. Deși fusese întotdeauna mai tânăr (cu zece ani) decât ea și, cu toate că îi plăcuse mult femeile (în tinerețe îi găsise rătăcite
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
nou în gașcă, și cel mai incomod în sensul că nu eram așa de cunoscut, oricât de bine ne înțelegeam. În acea seară pe semne, nu mai avea de gând nimeni să mai apară în vizită, iar Grig, după o tură de bancuri, unele chiar fără perdea, se retrase motivând că dimineața va trebui să se scoale devreme, ca să meargă la serviciu. Deștept băiat - spuse Bogdan revenind agale de la poartă, după plecarea musafirului Simpatic. E în stare să te țină și
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
aduc pe lume un copil. Măi Epa, om înfia unul, la bătrânețe. El zicea: Stai liniștită, regina mea, așa om face. La băi plecam de regulă împreună, dar el mai mergea și singur, după ce ne reîntorceam tot împreună de la o tură de băi. Simțea nevoia și el, ca bărbații, să mai scape. Iar eu îi făceam voia. Așa că pleca la băi și revenea fericit, că numai așa gusta, și gustă unii, frumusețea familiei. Adică trebuia să plece, ca să aibă de unde veni
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
la maxim face o diferență clară în viața lui și a altora. Cum spuneam mai devreme, banii i-am terminat, sănătatea nu o recuperasem așa că am plecat din nou în Italia să mai adun ceva energie (bani). În a doua tură de Italia am încercat să-mi recuperez sănătatea mergând la spitalele de acolo. Credeam că sunt mai buni. Îmi pierdusem încrederea în doctorii din România, pentru că nu eram bine. În Italia era cam aceeași rută, analize și iar analize, după
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
de grinzi de oțel. Pescarii au încasat 400 de remi fiecare, iar către dimineață i-a apucat o vomă continuă și s-au simțit amândoi foarte rău...” Domnul Medvedev nu specifică dacă pescarii din dreptul sălii mașinilor erau cumva în tura de serviciu din acea noapte sau veniți din orașul Pripiat la pescuit?! În mod sigur domnul Medvedev i-a confundat, sau dacă nu i-a confundat, relatările a doi muribunzi într-o clinică din Moscova (acolo au fost transportați cei mai mulți
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. NBC Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93203]
-
cîteva costume, sau o rochie nu prea decoltată. Fiindcă rochiile prea decoltate au din capul locului ceva exagerat În ele, mai precis, o intenție prea explicită, deși destul de ambiguă, totuși. Ghinionul ar fi fost ca Marlon să nu lucreze În tura de dimineață. În acest caz, Naggie ar fi participat, În prima parte a zilei, la Marea Spirală, ar fi inspirat energie aurie și ar fi expirat-o pe cea telurică, iar după-amiază ar fi revenit la magazin, Însă era de
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]