2,841 matches
-
valoarea 0 în scurt timp, p.f. va descrie porțiunea BC a caracteristicii 2. Pe acest interval de timp cuplul de frânare se va menține la o valoare negativă de modul mai mare decât MB. În momentul atingerii valorii nule a turației este necesară deconectarea lui K2, altfel p.f. se va deplasa din C în D pe o porțiune a curbei 2, adică mașina va funcționa ca motor în celălalt sens de rotație. De menționat este faptul că la conectarea lui K2
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
K2 și a introducerii în rotor a unei rezistențe suplimentare raportate , trece brusc din A în B pe curba 2. Acestui punct îi corespunde un cuplu negativ creat de mașină: , de valoare maximă - negativ, care produce o micșorare importantă a turației. În continuare p.f. se deplasează pe porțiunea BC a caracteristicii 2, iar în C turația este nulă. Dacă se dorește o menținere a cuplului de frânare la valori apropiate de cea critică, simultan cu scăderea turației se micșorează și rezistența
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
în B pe curba 2. Acestui punct îi corespunde un cuplu negativ creat de mașină: , de valoare maximă - negativ, care produce o micșorare importantă a turației. În continuare p.f. se deplasează pe porțiunea BC a caracteristicii 2, iar în C turația este nulă. Dacă se dorește o menținere a cuplului de frânare la valori apropiate de cea critică, simultan cu scăderea turației se micșorează și rezistența înseriată în rotor: de la la . Curba 4 este simetrica curbei 1 corespunzătoare scurtcircuitării înfășurării rotorice
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
o micșorare importantă a turației. În continuare p.f. se deplasează pe porțiunea BC a caracteristicii 2, iar în C turația este nulă. Dacă se dorește o menținere a cuplului de frânare la valori apropiate de cea critică, simultan cu scăderea turației se micșorează și rezistența înseriată în rotor: de la la . Curba 4 este simetrica curbei 1 corespunzătoare scurtcircuitării înfășurării rotorice sau când . De remarcat este faptul că prin introducerea rezistențelor în serie pe circuitul rotoric se obțin unele efecte benefice: -limitarea
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
poate controla mărimea vitezei de coborâre a trenului. Evident, în acest caz scade randamentul de recuperare a energiei, întrucât o parte din aceasta este disipată prin efect electrocaloric în rR . Dacă MA este cu rotor în scurtcircuit devine anevoioasă modificarea turației, implicând folosirea unui convertor bidirecțional cu frecvență de ieșire fixă. Problema recuperării devine interesantă mai ales în condițiile actuale când se caută extinderea folosirii mașinilor de inducție în tracțiunea urbană, la automobile electrice sau hibride etc. 5.7.3.2
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
caută extinderea folosirii mașinilor de inducție în tracțiunea urbană, la automobile electrice sau hibride etc. 5.7.3.2 Frânarea în regim de generator fără recuperare (dinamică) a) Așa cum s-a constatat anterior, se poate realiza recuperarea energiei doar dacă turația rotorului depășește valoarea celei de sincronism. Frânarea dinamică se realizează astfel: se deconectează statorul de la rețeaua trifazată și se alimentează înfășurările sale în curent continuu, fig. 5.76 a), adică: se deschide K1 și se închid K2 și K3, situație
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
alimentată în curent continuu se manifestă printr-un flux orientat pe o direcție fixă. Rotorul se rotește într-un câmp magnetic fix, în conductoarele sale inducându-se tensiuni, apar deci curenți induși, alternativi, a căror mărime și frecvență depind de turația rotorului și de mărimea curentului continuu, de excitație. Mașina devine generator sincron în construcție inversată (statorul - excitat în c.c. este inductor, iar rotorul este indusul) conectat în scurtcircuit (totdeauna la mașinile cu rotor în colivie). Puterea electrică corespunzătoare celei
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
frânează rotirea, ceea ce înseamnă că amplitudinea și frecvența curenților induși vor fi descrescătoare în timp. Cu cât Pex - puterea de excitație în c.c. este mai mică cu atât timpul de frânare este mai mare. Trebuie remarcat faptul că după ce turația ajunge la 0 nu mai există pericolul rotirii în sens invers a rotorului, acesta blocându-se. Eficiența frânării depinde de turație și de mărimea rezistenței circuitului indus. Pentru o mașină cu rotor în situația de scurtcircuit, cuplul de frânare în funcție de
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
în c.c. este mai mică cu atât timpul de frânare este mai mare. Trebuie remarcat faptul că după ce turația ajunge la 0 nu mai există pericolul rotirii în sens invers a rotorului, acesta blocându-se. Eficiența frânării depinde de turație și de mărimea rezistenței circuitului indus. Pentru o mașină cu rotor în situația de scurtcircuit, cuplul de frânare în funcție de turația relativă n / n1 variază după curba a din fig. 5.77 b), unde se observă că la turații mari acest
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
ajunge la 0 nu mai există pericolul rotirii în sens invers a rotorului, acesta blocându-se. Eficiența frânării depinde de turație și de mărimea rezistenței circuitului indus. Pentru o mașină cu rotor în situația de scurtcircuit, cuplul de frânare în funcție de turația relativă n / n1 variază după curba a din fig. 5.77 b), unde se observă că la turații mari acest cuplu are valori reduse, prezintă un maxim la turații mici, după care valoarea sa scade spre 0. Dacă mașina are
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
depinde de turație și de mărimea rezistenței circuitului indus. Pentru o mașină cu rotor în situația de scurtcircuit, cuplul de frânare în funcție de turația relativă n / n1 variază după curba a din fig. 5.77 b), unde se observă că la turații mari acest cuplu are valori reduse, prezintă un maxim la turații mici, după care valoarea sa scade spre 0. Dacă mașina are rotor bobinat, în circuitul său se pot înseria rezistențe, cuplul de frânare devine mai pronunțat la valori mari
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
mașină cu rotor în situația de scurtcircuit, cuplul de frânare în funcție de turația relativă n / n1 variază după curba a din fig. 5.77 b), unde se observă că la turații mari acest cuplu are valori reduse, prezintă un maxim la turații mici, după care valoarea sa scade spre 0. Dacă mașina are rotor bobinat, în circuitul său se pot înseria rezistențe, cuplul de frânare devine mai pronunțat la valori mari ale turației, variația sa fiind dată de curba b din fig
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
acest cuplu are valori reduse, prezintă un maxim la turații mici, după care valoarea sa scade spre 0. Dacă mașina are rotor bobinat, în circuitul său se pot înseria rezistențe, cuplul de frânare devine mai pronunțat la valori mari ale turației, variația sa fiind dată de curba b din fig. 5.77 b). b) Un alt caz de frânare fără recuperare este cel obținut prin conectare monofazată. Altfel spus, dacă se cere frânarea unui motor asincron trifazat, se întrerupe unul din
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
asincron de frecvență O mașină cu rotor bobinat, alimentată în stator de la o sursă trifazată de frecvență f1, poate furniza, prin rotor, o putere în c. a. trifazat pe frecvența f2, unde:(5.336) Această frecvență este dependentă liniar de turația rotorului. Se observă că: pentru n = 0, rezultă f2 = f1 ; pentru n = n1 se obține f2 = 0, iar pentru n = -n1 se obține f2 = 2f1. Convertorul asincron de frecvență (CAF) se obține dacă rotorul MAB este antrenat de un motor
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
observă că: pentru n = 0, rezultă f2 = f1 ; pentru n = n1 se obține f2 = 0, iar pentru n = -n1 se obține f2 = 2f1. Convertorul asincron de frecvență (CAF) se obține dacă rotorul MAB este antrenat de un motor a cărui turație este de obicei variabilă, obținându-se și f2 = variabil. În cele mai multe dintre aplicațiile frecvente, CAF este antrenat tot de un motor asincron MA, cu rotor în colivie cu posibilitatea schimbării numărului de poli, constituind împreună cu acesta o construcție monobloc, fig
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
variabil. În cele mai multe dintre aplicațiile frecvente, CAF este antrenat tot de un motor asincron MA, cu rotor în colivie cu posibilitatea schimbării numărului de poli, constituind împreună cu acesta o construcție monobloc, fig. 5.78 a). Dacă se notează cu n1MA turația de sincronism a motorului MA , în funcție de succesiunea de alimentare a înfășurării trifazate a MA, se obțin valorile frecvenței f2 (fig.5.78 b, punctele A și B de exemplu): (5.337) Se exprimă valorile frecvenței f2, în care intervin: alunecarea
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
devine acum rotitor). Cele două armături ale MAB pot fi rotite în ambele sensuri de mașinile MA1 și de MA2. Fixând sensul câmpului învârtitor al statorului (considerat 190 Mașina asincronă (de inducție) trifazată în regim simetric staționar pozitiv) iar valoarea turației câmpului față de stator fiind n1, se poate exprima frecvența curenților sau a tensiunilor induse în rotor, pornind de la viteza relativă dintre câmp și rotor, adică: (5.343) Pe baza acestei relații se poate trasa dependența f2=f(n) pentru diverse
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
stator fiind n1, se poate exprima frecvența curenților sau a tensiunilor induse în rotor, pornind de la viteza relativă dintre câmp și rotor, adică: (5.343) Pe baza acestei relații se poate trasa dependența f2=f(n) pentru diverse valori ale turației ns cu care este rotit „statorul”. În fig. 5.79 b) s-au prezentat aceste dependențe pentru: ,obținându-se dreptele: 1, 2, 3. S-a considerat cazul particular când motorul MA2 are același număr de perechi de poli ca MAB
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
CAFG permite o extindere a gamei de frecvențe obținute, egală cu dublul valorii furnizate de CAF. Pe de altă parte, dacă se are în vedere dreapta 1 se constată o dependență liniară, trecând prin origine, a frecvenței furnizate, la variația turației, adică CAFG devine un traductor liniar turație-frecvență. În același timp și tensiunea de ieșire variază ca amplitudine liniar cu turația, deci CAFG lucrează ca tahogenerator sincron analogic liniar. Totodată, din relația (5.343) se deduce că la antrenarea cu motoare
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
dacă se are în vedere dreapta 1 se constată o dependență liniară, trecând prin origine, a frecvenței furnizate, la variația turației, adică CAFG devine un traductor liniar turație-frecvență. În același timp și tensiunea de ieșire variază ca amplitudine liniar cu turația, deci CAFG lucrează ca tahogenerator sincron analogic liniar. Totodată, din relația (5.343) se deduce că la antrenarea cu motoare asincrone a armăturilor, introducând valorile alunecărilor și a numerelor de perechi de poli se obține expresia frecvenței rotorice, astfel: (5
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
a numerelor de perechi de poli se obține expresia frecvenței rotorice, astfel: (5.344) Punctul de funcționare, notat cu B pe fig. 5.79 b) se bucură de anumite particularități, anume: statorul este rotit în sens contrar câmpului propriu, cu turația de sincronism ns=-n1, iar rotorul este rotit tot cu turația n1 dar în sensul câmpului statoric; frecvența obținută în rotor este f2=-f1, egală ca modul cu a sursei de alimentare a statorului. Semnul negativ arată faptul că tensiunea
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
astfel: (5.344) Punctul de funcționare, notat cu B pe fig. 5.79 b) se bucură de anumite particularități, anume: statorul este rotit în sens contrar câmpului propriu, cu turația de sincronism ns=-n1, iar rotorul este rotit tot cu turația n1 dar în sensul câmpului statoric; frecvența obținută în rotor este f2=-f1, egală ca modul cu a sursei de alimentare a statorului. Semnul negativ arată faptul că tensiunea indusă în rotor este de sens contrar celei aplicate în stator
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
consumator (sarcină), fig. 5.80. Se consideră o mașină bipolară, 2p = 2. Dacă se presupune că primarul, conectat în stea (rotor) este alimentat de la rețeaua trifazată de frecvență f1, atunci câmpul învârtitor caracterizat prin fluxul polar se va roti cu turația n1. Tensiunile aplicate primarului (cât și cele induse) se vor reprezenta prin fazorii Uk, Ul, Um (fig.5.80 b). Fluxul rezultant intersectează și înfășurările secundarului (stator) în care se induc tensiunile de fază: UA, UB, UC - defazate în timp
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
aceste înfășurări pe fazele rețelei, iar înfășurările rotorice rămân conectate în stea la rețeaua de alimentare. Rotorul, conectat la rețeaua trifazată L1, L2, L3, produce un câmp magnetic învârtitor, caracterizat prin fluxul polar care se rotește în sens direct cu turația n1. Tensiunea fazei rotorice k, Uk este egală cu tensiunea aplicată, UL1-N =U1A, care se va lua origine de fază (5.346) Câmpul învârtitor va induce și în înfășurările statorice tensiuni ale căror unghiuri de defazaj depind de , așa cum se
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
situațiile care sunt prezentate în fig. 5.88. 5.8.4.2 Regimul de bobină reglabilă În primul caz, fig. 5.88 a), deoarece(cele două câmpuri se rotesc în același sens), rezultă, din relația (3.278): (3.278') Adică turația rotorului este nulă: cele două câmpuri învârtitoare, statoric și rotoric se compun într-un câmp rezultant învârtitor care intersectează conductoarele ambelor armături cu turația: Pentru rotor se obține alunecarea: s=(Ω1-0)/Ω1=1, ceea ce caracterizează regimul de pornire a unui
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]