5,306 matches
-
acest ținut este raiul multiculturalismului. Faptul că între Dunăre și Marea Neagră există această tendință spre cosmopolitism este întărit de întreaga istorie a acestui ținut care a cunoscut diverse stăpâniri: cea geto-dacă, cea grecească, cea romană, cea bizantină, cea munteană, cea turcească... Cine sunt proprietarii de drept ai Dobrogei, veți întreba? Toți locuitorii ei, indiferent de etnie; pentru că printre elevii mei am întâlnit deseori etnici turci sau tătari, pentru că însuși satul meu natal a avut, ca multe localități dobrogene, un nume turcesc
DOBROGEA-MODEL DE COLABORARE MULTIETNICĂ DE-A LUNGUL SECOLELOR -STUDIU DE CAZ: COMUNITATEA TURCO-TĂTARĂ ŞI CEA A LIPOVENILOR de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_model_de_colaborare_multietnic_gigi_stanciu_1357318193.html [Corola-blog/BlogPost/345194_a_346523]
-
turcească... Cine sunt proprietarii de drept ai Dobrogei, veți întreba? Toți locuitorii ei, indiferent de etnie; pentru că printre elevii mei am întâlnit deseori etnici turci sau tătari, pentru că însuși satul meu natal a avut, ca multe localități dobrogene, un nume turcesc, acela de Omarcea, pentru că am avut și am colegi și prieteni din această etnie, oameni deosebiți, cu multiple calități, oameni de omenie cum zicem noi din bătrâni, voi însera în paginile acestui articol câteva date istorice despre comunitatea turco-tătară din
DOBROGEA-MODEL DE COLABORARE MULTIETNICĂ DE-A LUNGUL SECOLELOR -STUDIU DE CAZ: COMUNITATEA TURCO-TĂTARĂ ŞI CEA A LIPOVENILOR de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_model_de_colaborare_multietnic_gigi_stanciu_1357318193.html [Corola-blog/BlogPost/345194_a_346523]
-
acest oraș turcii cinstesc în mod deosebit mormântul acestuia care este înconjurat de candele, iar creștinii ajung chiar să îl confunde cu Sfântul Nicolae. Deoarece în secolul al XVII-lea mai toate satele, târgurile și orașele din Dobrogea aveau nume turcești se poate spune că turcii ajunseseră să fie într-un număr foarte mare în Dobrogea. Pe de altă parte, educația și instrucția aveau mai mult un caracter religios, școlile găsindu-se pe lângă lăcașurile de cult (geamii). Dacă în anul 1900
DOBROGEA-MODEL DE COLABORARE MULTIETNICĂ DE-A LUNGUL SECOLELOR -STUDIU DE CAZ: COMUNITATEA TURCO-TĂTARĂ ŞI CEA A LIPOVENILOR de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_model_de_colaborare_multietnic_gigi_stanciu_1357318193.html [Corola-blog/BlogPost/345194_a_346523]
-
și școli speciale, care pregătesc dascăli și hogi la Babadag. Astfel, la 9 noiembrie 1891 se înființează la Medgidia un nou centru de pregătire a dascălilor și hogilor. În perioada interbelică se poate vorbi și despre o dezvoltare a intelectualității turcești. Apar reviste și ziare, la început numai în limba turcă osmană, apoi bilingve. Dacă până în 1923 elevii purtau uniforme caracteristice perioadei otomane, odată cu instaurarea Republicii Turce și sub influența reformei kemaliste, uniformele capătă o alură europeană. Totodată, alături de limba turcă
DOBROGEA-MODEL DE COLABORARE MULTIETNICĂ DE-A LUNGUL SECOLELOR -STUDIU DE CAZ: COMUNITATEA TURCO-TĂTARĂ ŞI CEA A LIPOVENILOR de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_model_de_colaborare_multietnic_gigi_stanciu_1357318193.html [Corola-blog/BlogPost/345194_a_346523]
-
Azi» au avut ca scop contestarea autorității Muftiatul Cultului Musulman din România, reprezentat de Muftiul Yusuf Muurat. Muftiatul este singura autoritate recunoscută de statul român ca reprezentându-i pe musulmanii din România. Într-un raport al Ambasadei SUA despre „Presiunile turcești și saudite asupra Muftiului din România”, dezvăluit de wikileaks în 2011, se preciza: „Muftiul a mai spus că s-a aflat sub «o presiune imensă» din partea «fundațiilor» saudite. În timpul unei vizite la ambasada saudită, Muftiul a povestit confruntarea pe care
LIBERTATE SAU LIBERTINAJ? EROISM SAU MANCURTIZARE? de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mariana_cristescu_1421188310.html [Corola-blog/BlogPost/374238_a_375567]
-
o vizită la domiciliu, dar nu am de ales. După ultima incursiune a lui Miță la domiciliul meu, bilanțul pierderilor prezenta o vază de cristal spartă, desene cu creionul meu dermatograf pe peretele din sufragerie, pete de ruj pe covorul turcesc din dormitor, o brățară din argint îndoită în procesul de transformare în farfurie zburătoare și ornamentele metalice ale cuierului desprinse la capete. Îmi iau inima în dinți și pornim spre casă, traversând cât se poate de pașnic parcul din spatele blocului
MIŢĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1425044837.html [Corola-blog/BlogPost/367851_a_369180]
-
document făcea referire Nicolae Iorga, dar ele circumscriau un deziderat permanent exprimat de istoricul român, acela de a fi formați turcologi români, cercetători ai relațiilor româno - turce, obiectiv reiterat și în anul 1928, într-un studiu al său despre „Cronicile turcești ca izvor pentru istoria românilor”. Într-un alt context, pe alte meleaguri, ghidul turc de la Topkapı Sarayı Müzesi din Istanbul, o fostă absolventă a Facultății de Litere din București și studentă a lui Nicolae Iorga, a mărturisit, prin anul 1980
2013... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 888 din 06 iunie 2013 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicist_stelian_gombos_1370509859.html [Corola-blog/BlogPost/346262_a_347591]
-
lua-o razna prin lume, cu o cruce imensă în spate... Ce-i drept, o clipă, mi-a fost luată de pe umeri, însă cuiele aveau să vină mai târziu, când a trebuit să citesc timp de trei săptămâni un cuvânt turcesc, BISMILAHIRRAHMANIRAHIM(!?), ca după aceea să-l pot spune dintr-o dată, cuvânt care mi-a dat dreptul să stau la rând cu turcii, să mânânc cu ei, să fiu socotit unul de-al lor.” - spune autorul într-un moment în care
LA CUMPĂNA DINTRE „DRAGA” DE VIATA ŞI LUMEA DE „DINCOLO”: EL DESCONOCIDO! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_la_cumpana_dintre_georgeta_resteman_1343135310.html [Corola-blog/BlogPost/355112_a_356441]
-
din termos. Își aminti de ea și turnă lichidul într-un pahar aflat pe măsuța din cameră. Încă mai era caldă. Îi savură aroma. Marca aceasta de cafea i-o aducea special cineva de la Istanbul. Știa că-i place cafeaua turcească făcută la nisip. Gina se pricepea să facă o cafea deosebită și nu numai cafeaua o făcea bună, ci și la alte lucruri se pricepea la fel de bine. Era o fată bună la toate. Poate în gândul ei nerostit, încă spera
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1395984754.html [Corola-blog/BlogPost/353561_a_354890]
-
atât de vechi lipscani șepcari sau covaci și blănari să privesc în fiece dimineață de la fereastra hanul lui manuc sau toate acele galerii vechi unde te întâlneai cu trecutul să-I auzi pe negustorii din lipsca să-ți bei cafeaua turcească într-un loc cu nume turcesc să te gândești că toate fac parte din viața ta ei da, întâi a fost stradă... apoi a aparut drumul... și iar stradă și iar drumul cu ochii larg deschiși mai visezi încă te
STRADA... de ANGELA BACIU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Strada_0.html [Corola-blog/BlogPost/372643_a_373972]
-
duse în holul unde avea cuierul. - Vă rog, doamnă Zbihli, luați loc în fotoliu! Fac imediat cald, doar câteva clipe să mă dezbrac și dau foc gazelor să aprindă lemnele din șemineu, apoi o să pun și de câte o cafeluță turcească. - Domnule Condurache, nu trebuie să vă deranjați pentru mine. - Colega, acum sunteți musafira mea, permiteți-mi să mă comport ca o gazdă civilizată și primitoare! La mine nu prea intră des femei în casă. - Lăsați, domnule Condurache, nu mai spuneți
PROFA DE ISTORIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Iubire_interzisa_cap_ii_par_stan_virgil_1384584987.html [Corola-blog/BlogPost/363157_a_364486]
-
extras din măsline stoarse prin presarea la rece. Căldura degajată de șemineu începu să-și facă simțit efectul. Georgeta, după gerul îndurat afară, se relaxă, profitând de comoditatea fotoliului, în timp ce Sebastian la bucătărie pregătea la nisip mult lăudata lui cafea turcească. Femeia începu să studieze încăperea. Cum celelalte uși în afara celei de la bucătărie erau închise, nu putea să-și facă o imagine de ansamblu asupra întregii clădiri. Oricum, de afară se vedea destul de mare. Referință Bibliografică: IUBIRE INTERZISA - cap. II part
PROFA DE ISTORIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Iubire_interzisa_cap_ii_par_stan_virgil_1384584987.html [Corola-blog/BlogPost/363157_a_364486]
-
27 septembrie 2015, la Pavilionul F din complexul Romexpo, București. Ediția din această toamnă va avea tematica Vestul Sălbatic. Prin fața unui juriu compus din cinci arbitri internaționali, vor defila superbe exemplare de Persana, Exotică, Mâine Coon, Norvegiană de Pădure, Angora Turcească, Sacra de Birmania, Bengaleza, British Shorthair, Abysiniana, Chartreaux, Devon Rex, Don Sphynx, Albastră de Rusia, Somali, Burma, Singapura, Sphynx, Orientala și Siameza. Expoziția, deschisă în ambele zile între orele 10-18, va avea ca punct culminant concursul BEST ÎN SHOW. Finaliștii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/western-cu-pisici-la-romexpo/ [Corola-blog/BlogPost/93264_a_94556]
-
sale, domnitorul era purtat în lanțuri, împreună cu fiii și ginerele său, asemenea tâlharilor de rând, pe străzile Istanbulului. Calvarul începuse cu șase luni înainte când, în Săptămâna Patimilor, Brâncoveanu primea vestea mazilirii sale. În Vinerea Mare porni, escortat de o gardă turcească, către Istanbul, unde, odată ajuns, fu aruncat în temnița Yedikule, împreună cu cei patru fii ai săi și cu vistiernicul Ianache Văcărescu. În temniță, domnitorul și fiii săi au fost torturați într-un mod aproape imposibil de imaginat în zilele noastre
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş by http://uzp.org.ro/sfintii-martiri-brancoveni-drd-stelian-gombos/ [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
lor pe mapamond. Dar nevastă-sa tăcea. Privea-n tavan și-și rotea ochii de vulturiță, rămași la fel de tineri și de vigilenți ca-n vremea când nepricopsitul îi alinta. Doar bătea în blatul bucătăriei tactul, așteptând să i se limpezească turceasca. Se pomeni vorbindu-i de-o învățătură despre menirea total relativă a Banilor: -Pe bani, la schimb, crivat poți lua, dar nu și somnul așteptat. Tot numărând monezi, de-un ornic faci tu rost dar nu de timp. Cu bani
ARTHUR SE-NTOARCE de ANGELA DINA în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1471163183.html [Corola-blog/BlogPost/365214_a_366543]
-
din termos. Își aminti de ea și turnă lichidul într-un pahar aflat pe măsuța din cameră. Încă mai era caldă. Îi savură aroma. Marca aceasta de cafea i-o aducea special cineva de la Istanbul. Știa că-i place cafeaua turcească făcută la nisip. Gina se pricepea să facă o cafea deosebită și nu numai cafeaua o făcea bună, ci și la alte lucruri se pricepea la fel de bine. Era o fată bună la toate. Poate în gândul ei nerostit, încă spera
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1494912535.html [Corola-blog/BlogPost/376628_a_377957]
-
toate vârstele. Printre vizitatorii bazarului, bineînțeles că nu eram numai noi singurii români. Se auzea vorbindu-se românește la tot pasul, sau cu inconfundabilul accent basarabean. Se vindea orice, inclusiv mâncăruri preparate, fructe exotice de tot felul, produse de patiserie turcești, arabe, și cine mai știe de ce nație mai erau. Aglomerație mare, ca la târg. Unele standuri aveau un loc unde erau expuse pentru degustare diferite fructe sau produse de mâncare. Aveau și bucăți rupte din pâine puse separat și diverse
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1491802160.html [Corola-blog/BlogPost/368832_a_370161]
-
ornament sub forma unei stele mari. Vizitatorii pot admira câteva obiecte specifice stilului de viață urban din epocă: o măsuță cu față de masă croșetată, rochii de damă foarte elegante de la începutul secolului al XX-lea, cană și pahar de porțelan turcești, din secolele al XVII-lea - al XVIII-lea, un serviciu de lichior din metal și unul de cafea din porțelan chinezesc, ambele de la începutul secolului al XX-lea. Într-o altă cameră se află un covor tradițional țesut în război
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1421523184.html [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
aud vocile străbune Plânge iedera-n ruine Căutând din nou dreptate. Răvășită-i astăzi țara De orgolii și de ură De prin colțuri - sare zgură Și ne-aduce iar ocara. Ei au reușit s-oprească Doar cu piepturi dezgolite Hoardele turcești, pripite Spre Apus să năvălească. Astăzi noi privim cu teamă Înspre cei care se luptă Între ei și se înfruptă Fără ca să deie seamă. De s-ar ridica străbunii Și-ar vedea cum se dărâmă Tot ce s-a clădit
POEME TRISTE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 137 din 17 mai 2011 by http://confluente.ro/Poeme_triste.html [Corola-blog/BlogPost/344302_a_345631]
-
de 1.600 stânjeni, avea șase porți și patru poduri care se ridicau” după cum afirmă N. Iorga. Din mâinile genovezilor, cetatea trece în mâinile românilor până în 1538, când Soliman Magnificul învinge oștirea domnitorului Petru Rareș și o tranformă în cetate turcească sub numele de Bender (Poarta). Pe la 1900, Benderul devine mare centru comercial, nod de cale ferată spre Chișinău, Reni și Odessa. Cărturarul Zamfir C. Arbure amintește o istorioară cu referire la orașul Bender, fosta cetate a Tighinei: „Din toate amintirile
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Basarabia_pamant_romanesc_ion_c_hiru_1342896994.html [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
sunt și ale lui. Tot din teamă, în bibliotecile publice de acolo nu găsești cărți românești. Copiii basarabeni învățau la școală, pe la începutul secolului XX, că sunt slavi, că limba moldovenească e slavă, că Moldova a fost o umilă provincie turcească, că România, Țara Mamă, e o nimica toată. Rușii strivesc sufletele basarabenilor. Să recitim împreună fragmente din „Doina” lui Eminescu, în care lacrimile și durerea nației române sunt exprimate magistral: „De la Nistru pân-la Tisa Tot Românul plânsu-mi-s-a Că nu mai
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Basarabia_pamant_romanesc_ion_c_hiru_1342896994.html [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
fatum și morav, Edward Foster aplică ipostazele acestora la fapte istorice. Lirica sa conceptuală înglobează motive mai puțin întâlnite în lirica tradițională, de care se apropie totuși printr-un motiv existențialist, somnul. În Fiii lui îmbătrânesc, poem inspirat de cronicile turcești, există o comparație subînțeleasă. Disciplina de a ucide la ordin se uită în vreme, pe când rutina de a fi călău încarcă mult gena urmașilor, cu porniri spre crimă. Poemul are și un moto interesant. Pe Edward Foster nu-l putem
REVISTA DE RECENZII by http://revistaderecenzii.ro/volume-din-usa/ [Corola-blog/BlogPost/339651_a_340980]
-
Împăratul Traian, la locul unde cândva fusese bariera de intrare în oraș. Locul poate fi identificat ușor, datorită unei cruci din piatră, existentă aici de câteva sute de ani, pe când într-o vale alăturată avuseseră loc ceva lupte cu hoardele turcești, care, năvălind peste Dunăre, făceau prăpăd în teritoriile românești. Legenda spune că lupta a fost așa de crâncenă, încât valea s-a înroșit de sângele celor care se luptau. Din acest motiv a fost denumită Valea Roșie, iar crucea a
MOȘ MACHE..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1434114462.html [Corola-blog/BlogPost/348572_a_349901]
-
de ani în scaunul Munteniei, scaun care cuprindea însă și teritorii din Dobrogea, din Tran¬silvania (Țara Făgărașului), din Banat și Severin. A cârmuit Țara cu inteligență, cu credincioșie, cu hotărâre. Este primul domn român care a luptat cu expansiunea turcească, oștile sale fiind prezente peste tot în Balcani, adică pe teritoriul Bizanțului muribund. A apărat creștinătatea răsăriteană (dar, implicit, și pe cea apuseană) în luptele din preajma Constantinopolului, de la Salonic și Nicopole (care s-a terminat cu un dezastru pentru creștini
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
și alte premii: Palty, Landsberg, mai târziu și Groper, ultimul ca o excepție. O întâmplare la care am fost martor m-a făcut să zâmbesc. La deschiderea uneia dintre edițiile Târgului Internațional al Cărții de la Ierusalim, am trecut pe lângă pavilionul turcesc. Pe raft am văzut o ediție completă bilingvă persano-engleză a poeziilor lui Rumi, poetul persan care se refugiase în Turcia, la Konya. Otto Starck publicase câteva volume de traduceri din Rumi și căuta o ediție integrală a originalului persan. Când
OTTO STARCK – UN POET ADEVĂRAT de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/lucian_zeev_herscovici_1456230106.html [Corola-blog/BlogPost/372556_a_373885]