5,540 matches
-
sale când: - nu își neglijează îndatoririle sfinte și apostolia sa; - când își amintește că trebuie să fie, oriunde și oricând, un model creștin, când vorbește și când tace; - când se conformează el însuși responsabilităților care decurg din grija pentru conștiința turmei sale. Păstorul duhovnicesc care nu (se) neglijează și își amintește cele ce se cuvin lui, aflându-se într-o adunare, nicidecum nu se va lepăda caracterul cuviincios, fiindcă acesta este cu neputință de îndepărtat de la el, deoarece nu îi îngăduie
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT GAVRIIL STOICA CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2064 din 25 august [Corola-blog/BlogPost/383771_a_385100]
-
au preferat de ginere pe Gligor, om cu munca în vatra satului, nu ca celălalt dus mai tot timpul peste muntele Chițigaia, la pășunat cu oile, de la topirea zăpezilor și până după Sfântul Dumitru, când se înturna în sat cu turma în stabulația de iarnă. Gligor câștiga destul de bine din meseria de fierar și avea de lucru mai tot timpul, fiind singurul meseriaș din zonă. VA URMA Referință Bibliografică: DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE - CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380178_a_381507]
-
când în când de veste să cred că totu-i ca-n trecut când mori de vânt țeseau poveste cum alta nu era-n ținut era minunea despre raiul tocmit sub poalele de deal și peste care curgea naiul de turme strânse sub caval mânate lin către izvoare de apă limpede și rece unde se-adapă și mioare și ciurda când spre casă trece iar de vreun noaten o ia razna îl strâng dulăii sub jujeu și peste tot se-ntinde
DOAR DOINĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380205_a_381534]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > MERG Autor: Georgeta Zecheru Publicat în: Ediția nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Merg înainte cu gândul în urmă la tot ce-a rămas nefăcut Pășesc inegal alături de turmă greșind repetat și știut * Privesc în pământ, cu ochii la ceafă știind că nu sunt urmărit Trag cerul pe mine ca pe o eșarfă doar să mă simt învelit . Dau să vorbesc dar limba e aspră de-atâta tăcere și
MERG de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380228_a_381557]
-
frumoase, sfinte moaște, straturi cu flori, multe binecuvântări, ce mai, o viețuire de-a valma cu sfinții și chiar mână-n mâna cu Dumnezeu. Și la urma urmei nu-i altfel, dar până la această „urma a urmei” se numără oile turmei.” Scriitorul, jurnalistul și publicistul Cornel Constantin Ciomâzgă s-a retras la mănăstire în urmă cu 14 ani, iar prima sa carte, „Lucrarea”, avea să apară în anul 2004. Foarte bine primită, cu vânzări excelente și prezentări pe măsură, „Lucrarea” anunță
Scriitorul, jurnalistul şi publicistul creştin Cornel Constantin Ciomâzgă [Corola-blog/BlogPost/94210_a_95502]
-
frumoase, sfinte moaște, straturi cu flori, multe binecuvântări, ce mai, o viețuire de-a valma cu sfinții și chiar mână-n mâna cu Dumnezeu. Și la urma urmei nu-i altfel, dar până la această „urma a urmei” se numără oile turmei.” Scriitorul, jurnalistul și publicistul Cornel Constantin Ciomâzgă s-a retras la mănăstire în urmă cu 14 ani, iar prima sa carte, „Lucrarea”, avea să apară în anul 2004. Foarte bine primită, cu vânzări excelente și prezentări pe măsură, „Lucrarea” anunță
Scriitorul, jurnalistul şi publicistul creştin Cornel Constantin Ciomâzgă [Corola-blog/BlogPost/94217_a_95509]
-
ne rămâne decât să observăm această frumusețe și să ne bucurăm de ea.” - Dragoș Lumpan Transhumanta este drumul de câteva sute de kilometri pe care ciobănii îl parcurg toamnă și primăvară între munte și câmpie pentru a hrăni și proteja turmele. Ciobănii care încă mai practică transhumanta merg zi de zi cu oile, dorm unde îi prinde noaptea, sub cerul liber, indiferent de anotimp. Ei trăiesc într-o altă lume, într-un alt timp, într-un calendar cvasi-cosmic. În 2007, în
Ultima transhumanta – Un proiect din categoria Film/documentar, initiat de Dragos Lumpan [Corola-blog/BlogPost/94251_a_95543]
-
și vânt; Văd bine, Doamne, oasele mi se frâng, mă-mbracă-n lințolii de morți Bate prin porți vântul nopții din târg, ochii mei parcă știu, parcă plâng pașii lumii de ieri, valea asta de gol învelită-n pășuni pentru turme de cerbi și nebuni fumegând cu iluzii prin piei, cu țărână prin dinți, cu păienjeni la porți Câte nopți vei mai sta, câte zile mai poți să mă-nduri în trecut? Câte ore am timp, câte clipe din ceas? Bun
BUN RĂMAS de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/378101_a_379430]
-
soarele arde dar s-au topit acele vremuri nucul a dispărut și borta nu știu dacă mai există în floarea Bogății de Jos aproape de Pietrosul unde avem câțiva meri și din dreapta dinspre cumpăna dealului Dosul Răcii te privește prin ochii turmei de oi pășunată de mult pe la Bortă și-n Dosul Răcii cântecul ciocârliei când se avântă spre cer într-o zi de vară pe Imașul din Sus când mireasma pășunii te trece dincolo de dincolo în melodia aceea pe lame de
MIREASMĂ ARDELEANĂ--BOGATA DE JOS de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378154_a_379483]
-
vara asta o să plece pierzându-se în franjuri de senin și-n urma ei va mai rămâne-o vagă înmiresmare de uscat mălin. Pe sub corola zărilor deschise, ca niște cușme sure de păstori, s-or aduna, mânate dinspre munte, neîmblânzite turmele de nori. Și frigul între noi o să se lase ca draperia peste visu-n care cu brațele întinse pân’ la stele am pus câte-o dorință-n fiecare. Vom trece prin hățisuri reci de ceață și ne-om vedea din ce în ce mai rar
UN ULTIM RUG de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378264_a_379593]
-
Acasa > Poezie > Sonete > SONETE CU RĂSUNET 4 Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 1982 din 04 iunie 2016 Toate Articolele Autorului simt urma pașilor tăi pătând algoritmul secerii trec ades pe lângă tine un clopot își strigă turma unde te-ai mutat nu știu când îți voi da ora exactă ca să te pot liniști am aranjat un altar să te pot plânge nu nu am scris un epitaf tu ești viu mereu mă chemi printre blânde flăcări Referință
SONETE CU RĂSUNET 4 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378298_a_379627]
-
și vânt. Văd bine, Doamne, oasele mi se frâng, mă-mbracă-n lințolii de morti bate prin porți vântul nopții din târg, Ochii mei parcă știu, parcă plâng pașii lumii de ieri, valea asta de gol învelită-n pășuni pentru turme de cerbi și nebuni fumegând, cu iluzii prin piei, cu țărâna prin dinți, cu păienjeni la porți... Câte nopți vei mai sta, câte zile mai poți să mă-nduri în trecut? Câte ore am timp, câte clipe din ceas? Bun
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
văd bine, unghiile sapă tărâmulde cețuri și vânt.Văd bine, Doamne, oasele mi se frâng,mă-mbracă-n lințolii de morțibate prin porțivântul nopții din târg,Ochii mei parcă știu, parcă plângpașii lumii de ieri, valea asta de golînvelită-n pășunipentru turme de cerbiși nebuni fumegând,cu iluzii prin piei,cu țărâna prin dinți,cu păienjeni la porți...Câte nopțivei mai sta, câte zile mai poțisă mă-nduri în trecut? Câte ore am timp,câte clipe din ceas?Bun rămas,... IX. CĂ
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
tălmăcind cărări pe vale. Bunica, frământând cu mâini domoale pe prispa casei, un aluat rotund. Veneam cu flori în mână, de pe câmpuri, prelung adulmecând căderi de noapte, și-oboarele cu alb miros de lapte, când se-adunau, din iarbă grasă, turme. Se-mpiedicau în pașii mei, ca ploaia, mlădițe de ferigi de la zenituri, și-n părul blond, atâtea asfințituri din stupii grei, și-a lor prelinsa miere. Mi se lipeau de talpă goală sâmburi, mustind în carnea grea de corcodușe Și
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
abur tălmăcind cărări pe vale.Bunica, frământând cu mâini domoalepe prispa casei, un aluat rotund.Veneam cu flori în mână, de pe câmpuri,prelung adulmecând căderi de noapte,și-oboarele cu alb miros de lapte,cănd se-adunau, din iarbă grasă, turme.Se-mpiedicau în pașii mei, ca ploaia,mlădițe de ferigi de la zenituri,și-n părul blond, atâtea asfințituridin stupii grei, și-a lor prelinsa miere.Mi se lipeau de talpă goală sâmburi,mustind în carnea grea de corcodușeSi taine verzi
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
și vânt; Văd bine, Doamne, oasele mi se frâng, mă-mbracă-n lințolii de morti Bate prin porți vântul nopții din târg, ochii mei parcă știu, parcă plâng pașii lumii de ieri, valea asta de gol învelită-n pășuni pentru turme de cerbi și nebuni fumegând cu iluzii prin piei, cu țărâna prin dinți, cu păienjeni la porți Câte nopți vei mai sta, câte zile mai poți să mă-nduri în trecut? Câte ore am timp, câte clipe din ceas? Bun
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
bine, unghiile sapă tărâmulde cețuri și vânt;Văd bine, Doamne, oasele mi se frâng,mă-mbracă-n lințolii de morțiBate prin porți vântul nopții din târg,ochii mei parcă știu, parcă plângpașii lumii de ieri, valea asta de golînvelită-n pășunipentru turme de cerbiși nebuni fumegândcu iluzii prin piei, cu țărâna prin dinți,cu păienjeni la porțiCâte nopți vei mai sta, câte zile mai poțisă mă-nduri în trecut? Câte ore am timp,câte clipe din ceas? Bun rămas, eu mă duc
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
trebuie să moară. Moartea Dochiei în ziua de 9 martie se considera hotar între anotimpul friguros și cel călduros. Astfel, perioada cuprinsă între 1 și 9 martie reprezintă intervalul de timp în care Dochia își împlinește destinul urcând muntele, împreună cu turmă să de oi, pentru a muri înspre renaștere. Aspectul instabil al vremii din această perioadă este considerat a se datora caracterului capricios al Babei Dochia. Legendele despre Babă Dochia sunt numeroase. Una dintre ele o înfățișează că o babă ce
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93645_a_94937]
-
meargă undeva, într-o vâlcea anume, unde sunt fragi copți. Văzând fragii copți, Babă Dochia crede că a venit primăvară și, cântând „Ta, ta, ta caprele mele/ Ta la munte/ Să facem brânză de frunte”, pornește prea din timp cu turmă la munte. Totuși, prevăzătoare, Babă îmbracă nouă cojoace, pe care, în drum, le aruncă pentru că, pe masura ce urca muntele, vremea se încălzea. Dar, în a nouă zi, odată ajunsă în vârf de munte, se lasă un ger năprasnic și Babă Dochia
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93652_a_94944]
-
nu și-ar fi putut desfășura „opera” nefastă dacă în calea ei ar fi întâlnit rezistența hotărâtă a opiniei publice, manifestarea viguroasă a spiritului civic. Din nefericire, am rămas un popor de țărani - spiritul civic se naște la oraș! -, o turmă de oi, care se lasă exploatată, batjocorită, călcată în picioare, fără nici o tresărire de revoltă sau de demnitate (Goga observase, în 1916, același lucru). Clasa politică din România este întocmai ca un răufăcător sigur de impunitate. Și dacă știe că
Acad. Florin Constantiniu: „Politicienii postdecembrişti au făcut românilor mai mult rău decât mongolii, ungurii, turcii, nemţii şi ruşii” [Corola-blog/BlogPost/93647_a_94939]
-
Replicatoarele Star-Trek, cu un pas mai aproape de realitate Până în 2050, va fi nevoie de 100 de miliarde de animale ca să furnizeze populației planetei carne, produse lactate, ouă și produse din piele. Pentru întreținerea acestei turme, planeta va plăti un preț imens, potențial nesustenabil. Dar dacă ar exista o altă cale? În acest discurs edificator, susținătorul ingineriei țesuturilor, Andras Forgacs, susține că bio-fabricarea cărnii și a pielii e un mod civilizat de a lăsa în urmă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93685_a_94977]
-
înapoi la ziua de astăzi și la cum creștem și măcelărim miliarde de animale ca să ne facem hamburgeri și genți, o să percepem acest lucru ca pe o risipă și, într-adevăr, ca o nebunie. Știați că, în prezent, întreținem o turmă globală de 60 de miliarde de animale ca să ne furnizeze carne, produse lactate, ouă și produse din piele? Și în următoarele câteva decade, pe măsură ce populația planetei va crește la 10 miliarde, va trebui aproape să se dubleze la 100 miliarde
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93685_a_94977]
-
animale ca să ne furnizeze carne, produse lactate, ouă și produse din piele? Și în următoarele câteva decade, pe măsură ce populația planetei va crește la 10 miliarde, va trebui aproape să se dubleze la 100 miliarde de animale. Dar pentru întreținerea acestei turme planeta noastră plătește mult. Animalele nu sunt doar materie primă. Sunt ființe, și deja șeptelul nostru reprezintă unul dintre cei mai mari utilizatori de pământ, de apă, și unul dintre cei mai mari producători de gaze de seră care duc
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93685_a_94977]
-
-n haina nemuririi când Fiul Sfânt îți va dărui fi.irii coperământ de aripi Îngerul de Aur să zbori peste copaci și codrii verzi de stele și să renaști în ceasul de pe urmă înduioșat de iarba vieții și-a splendorii turmă Ai să-ți găsești menirea Vieții taine grele. Foto tehnica - Art Colaj Media- realizat de autor din imagini preluate - sursa Internet poem publicat inițial pe F.b.in data de 3.06.2013 -reeditare a doua-1.02.2014 (A.D.) pe
POEM HIERATIC XXI AMPRENTA VEŞNICIEI de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377122_a_378451]
-
care e-n stare pe-armăsari să zboare,ținând în mâini spade, în mari cavalcade prin dorinți solare. Port păduri în mine și senin în slavă, sufletu-mi e lavă,visele feline, inima-mi devine uneori dumbravă unde pasc otavă turmele-ți blajine. Încă se mai poate,vreme mai e încă. Spulber orice stâncă ce în drum ne scoate viața ce se zbate ca-n genune-adâncă să se schimbe-n brâncă orice puritate. Vino și topește tristele omături. Dacă-mi ești
VINO... de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377161_a_378490]