360 matches
-
iar traficul monocrom curgea Într-o parte și În cealaltă. Pe vremea aceea centrul Detroitului era plin de afaceriști și de oameni veniți la cumpărături. În fața magazinului universal Hudson, o mulțime de oameni se Înghionteau, Încercând să pătrundă prin ușile turnante ultramoderne. Lina le arătă principalele atracții - Café Frontenac... Teatrul de Familie... - și uriașele reclame luminoase: Ralston... Țigările de foi Wait & Bond Blackstone Mild la 10¢. Deasupra, un băiat de zece metri Întindea unt Meadow Gold pe o felie de pâine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Hunt, Demi Moore, Harry Belafonte, William H. Macy, firește Emilio Estevez. Filmului i se vede jupa din primele secvențe, dar nu e nimic sexy în asta. Stilul său îl copiază la modul bădăran pe cel din Crash, devenit, iată, placă turnantă în istoria scriiturii cinematografice. Numai că nu oricine poate întrepătrunde numeroase destine (22 în filmul de față), așa cum face Paul Haggis. Deci nu e suficient să te numești Emilio Estevez, să fii copilul cel mare al lui Martin Sheen, să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
să obțină în avans cu o săptămână banii fixați o dată la două luni, pentru memoria Sofiei, pragmatica Ivonei constă în a oferi acești bani - în orice condiții - pentru a-și sublinia noblețea. Autoarea a făcut tocmai din acest personaj placa turnantă din Dimineață pierdută : acea psihologie mobilă care să aducă, în prezentul cenușiu și trivial. Vica Delcă e pretextul epico dramatic al romanului. Ivona este însă personajul-cheie, prin care se desfac și „se scriu“ toate capitolele cărții. Fără introspecțiile și amintirile
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ea. Prin geamul de la intrarea În clădire, văd lume care se agită În hol. Nu e un lucru normal. Ce se Întîmplă, oare ? Dumnezeule, o fi vreun incendiu sau ceva de genul ăsta ? Katie și cu mine Împingem ușile grele turnante de la intrare și, ne privim nedumerite. Toată lumea parcă a intrat În vrie. Oamenii se foiesc În toate direcțiile, cineva lustruiește balustrada de alamă, altcineva lustruiește plantele artificiale, iar Cyril, directorul administrativ, Îi gonește pe toți, făcîndu-i să intre În lifturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
strigă, Susan Își puse mîna pe umărul lui Julius, Înaintau din nou nu se Întîmplă nimic. Jaguarul se oprise În mijlocul drumului. — Ce-a fost asta, Susan? Intrau În grădină, mergeau pe o alee Îngustă spre ușa de la intrare, o ușă turnantă. Ce Însemnase asta? Susan nu auzea motorul Jaguarului, care stătea tot acolo, dacă un alt automobil ar fi intrat cu viteză În turnantă, s-ar fi ciocnit, l-ar fi omorît pe Juan Lucas, ce fusese asta? Suiseră treptele scării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
acolo, dacă un alt automobil ar fi intrat cu viteză În turnantă, s-ar fi ciocnit, l-ar fi omorît pe Juan Lucas, ce fusese asta? Suiseră treptele scării de piatră de la intrarea principală. — Intră tu Întâi, darling. Pe ușa turnantă, uriașă, din sticlă și lemn, cu patru compartimente mici, puteau intra patru persoane. Julius intră, o făcu să se Învîrtească, Susan Îl urmă, intră În alt compartiment, el Împinse cu toată puterea, era o glumă pe care o făcea des
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
vadă clar firul urzelilor țesute de Augustus. L-a sprijinit pe tăntălăul ăsta, care-i este totuși fiu vitreg, și-l ajută în continuare să controleze prin acest concern cu mai mulți acționari principala arteră comercială care leagă Alexandria, placa turnantă a comerțului in ternațional, de India și poate chiar și de China. Libo își împreunează palmele și declară ritos: — Mirodeniile și aromaticele sunt forța motrice a negoțului în Marea Exterioară, iar Golful Arabic e ca o pâlnie prin care se
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
spațiul podului. Era umbroasă, liniștită, cu tavanul În pantă - o adevărată mansardă de scriitor, așa glumeau ele. Pereții erau zugrăviți Într-un măsliniu pal, covorul era unul veritabil turcesc, ușor ros. Biroul, ca al unui director de bancă, și scaunul turnant se aflau În fața uneia dintre ferestre, iar În fața alteia era o canapea din piele Învechită - pentru că Julia scria după cum Îi venea cheful, și Între aceste momente mai ațipea sau citea. Pe o masă de la capătul canapelei erau cești și pahare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
vers fiind rostit cu mai multă convingere și putere, mult mai inspirat ca înainte, până când maiorul simte nevoia să strige: „Hopa-șa!“ Se împinge mai aproape de birou și începe să geamă, bâțâindu-se ritmice în sus și-n jos pe scaunul turnant. Când Pran ajunge la ultima strofă, acesta cade înapoi în scaun cu o expresie incoerentă, pe figura vârstată de dungi verzui. — Poți să pleci acum, orăcăie maiorul. A fost bine, băiete! Ține-o tot așa! — Poezie? sare diwan-ul. Ce vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
am fost acolo când avea nevoie de mine. Eram cu mama mea. Bruce muncea non-stop. Lucra sub acoperire În cartierul King Cross, fiind pe urmele unor gangsteri. Mi-a povestit despre ziua aceea Îngrozitoare. Era acolo, Încercând să deschidă ușile turnante imense ale garajului. Nu le-a putut deschide de tot, ci numai doar cât să se poată strecura Înăuntru. A privit În beznă, Îndrăznind să pătrundă până În inima ei neagră. Uitându-se În spatele lui, a reușit să vadă o rază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Rose nu pierduse nici o clipă cu redecorarea bucătăriei, adăugând rafturi care se trăgeau, punând În colț un stand de vinuri lăcuit, pentru treizeci și șase de sticle- deși nici ea nici Mustafa nu beau- și decorând Întreaga Încăpere cu scăunele turnante de stejar. Acum când se simțea cuprinsă de un val de panică și-a lăsat trupul să cadă tocmai pe unul din scăunelele alea. — O, Doamne, am cinsprezece minute. Ce-o să-i spunem? Nu avem decât cincisprezece minute ca să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
lovind În parbriz cu mîinile lor mici și strigînd obscenități. Sute de fete de bar eurasiatice, În haine de blană pînă la glezne, ședeau În șirurile de ricșe din fața hotelului Park, fluierînd printre dinți la rezidenții care ieșeau prin ușile turnante, În timp ce peștii se tîrguiau cu perechile de cehi și polonzi de vîrstă mijlocie, Îmbrăcați În haine curate, peticite, care Încercau să-și vîndă ultimele bijuterii. În apropiere, pe lîngă vitrinele magazinului universal Sun Sun din Nanking Road, printre oamenii care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Înaintea lor. Chinezii de la bucătărie, locatarii de le etajele inferioare și funcționarii beloruși stăteau pe vine În spatele mobilelor Îmbrăcate În piele și a ghivecelor cu palmieri pitici, dar tatăl lui Jim trecu pe lîngă ei și se Îndreptă spre ușile turnante. Schimbul de focuri Încetase. Gloate de chinezi alergau de-a lungul Bundului printre tramvaie oprite și mașini parcate; dădace bătrîne șchiopătînd În pantalonii lor negri, hamali trăgînd ricșe goale, cerșetori și băieți de la șampane, chelneri În uniforme de la hoteluri. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
sa politică, În istoria ultimelor trei milenii. Este vorba despre o mare aproape Închisă care, datorită marilor fluvii ce se revarsă În ea, dar și drumurilor europene sau asiatice care duc spre porturile ei, i-au adus faima de placă turnantă a marelui trafic și comerțului internațional. Datorită acestui factor maritim, istoria noastră este altceva decât cea a țărilor rămase departe de marile drumuri comerciale și la adăpost de războaie 8. Cu toate că savantul român prelucrează În această monumentală sinteză izvoare de
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
LĂSÂND SĂ IASĂ O TIJĂ FLEXIBILĂ DE METAL CARE ȚINTEA ÎN DIRECȚIA LUI ȘI TRĂGEA CU... CEVA. ÎL DEVIE DIN DRUM O VOCE MECANICĂ A CĂREI SURSĂ NU O PUTU DETECTA. ÎN MOMENTUL URMĂTOR SE AFLA ÎNTINS PE O PLACĂ TURNANTĂ, ORICE PUTERE DE PERCEPȚIE FIINDU-I ANULATĂ. NU SE AUZEA DECÂT UN ZUMZET SLAB, UN CHICOTIT UȘOR, APROAPE OMENESC, ȘOAPTE CIUDATE \ MECANISME ELECTRONICE GÂNDITOARE CARE "STĂTEAU DE VORBĂ" ÎNTRE ELE. NU FU PRONUNȚAT NICI UN CUVÂNT, DAR VIBRAȚIILE CEREBRALE ÎI FURĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
lui. Când se ducea să se roage la Biserica Adormirii, o aștepta afară, ca un câine vagabond, o oră și jumătate. De fiecare dată când ieșea din Kings’ Hotel, vizavi de clădirea Terra Sancta, Îl găsea pe Fima În fața ușii turnante, emoționat, ciufulit, cu ochii arzând. Când se ducea la muzeu o urmărea pas cu pas, prin fiecare sală. Când ea se Întoarse În Franța, o urmă la Paris, ba chiar până acasă la ea, În Lyon. Într-o noapte cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
comandă. Se așeză pe canapeaua din fața domului transparent. Întrebarea era: Să pornească drept spre bază? Sau să se apropie din exterior? Aruncă o privire interogativă lui Leej. - Deci? zise. Tânăra se duse la panoul de control. Se așeză pe fotoliul turnant și spuse: - Mergem. Ea trase de levier. Peste o secundă erau în bază. În jur era întuneric. În timp ce ochii se acomodau cu lumina difuză, Gosseyn constată că enorma cavernă de metal era mult mai mare decât cea a Celui Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
ea. Prin geamul de la intrarea În clădire, văd lume care se agită În hol. Nu e un lucru normal. Ce se Întâmplă, oare ? Dumnezeule, o fi vreun incendiu sau ceva de genul ăsta ? Katie și cu mine Împingem ușile grele turnante de la intrare și, ne privim nedumerite. Toată lumea parcă a intrat În vrie. Oamenii se foiesc În toate direcțiile, cineva lustruiește balustrada de alamă, altcineva lustruiește plantele artificiale, iar Cyril, directorul administrativ, Îi gonește pe toți, făcându-i să intre În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
comandă. Se așeză pe canapeaua din fața domului transparent. Întrebarea era: Să pornească drept spre bază? Sau să se apropie din exterior? Aruncă o privire interogativă lui Leej. - Deci? zise. Tânăra se duse la panoul de control. Se așeză pe fotoliul turnant și spuse: - Mergem. Ea trase de levier. Peste o secundă erau în bază. În jur era întuneric. În timp ce ochii se acomodau cu lumina difuză, Gosseyn constată că enorma cavernă de metal era mult mai mare decât cea a Celui Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
până și obiectul viu, sub forma unei prostituate. Numai că eu nu cumpăr, nu în seara asta. M-am întors la hotel fără incidente. Nu s-a întâmplat nimic. Niciodată nu se întâmplă, dar până la urmă se va întâmpla. Ușa turnantă m-a introdus în hol, unde recepționerul s-a ivit la ghișeul lui. — Vă salut, spuse el. În timp ce dumneavoastră erați în oraș, a sunat domnul Lorne Guyland. Îmi întinse cheia cu un gest elegant. — E vorba chiar de Lorne Guyland
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
s-a întâmplat pe stradă, ceea ce poate că mi-a scos-o pe Butch în cale. Nu știu. În nici un caz nu am fost eu acela care am făcut-o să-mi apară-n cale... Am plătit garderoba și ușa turnantă ne-a scos în aerul încremenit. Oh, dar asta nu-i căldură, o doar o glumă de zăpușeală. Greața mea, care până acum fusese o bătrânică neputincioasă, vine acum peste mine cu o frecvență dublată și efect Doppler complet, fiind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
cu blana de vulpe în jurul umerilor, la o casieriță de supermarket ajunsă la menopauză și-o plasatoare supraponderală îmbrăcată într-o livrea de gabardină. Spre deosebire de celelalte, aceste șase fotografii fuseseră făcute cu cea mai mare grijă, prin parbrize și uși turnante, folosind un obiectiv transfocator. Vaughan deschise albumul la întâmplare și mi-l întinse. Sprijinindu-se cu spatele de ușă, mă privi cum potrivesc lampa de birou. Primele treizeci de pagini înregistrau fotografic accidentul, spitalizarea și romantica perioadă post-recuperatorie a tinerei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
Bușneag, Ed. Merdiane, București, 1970, p. 120). Simbolul și debutul „tinerei generații” postsimboliste Acuzată de „înstrăinare” de către Viața românească și salutată de Noua revistă română ca fiind o publicație „deloc simbolistă”, în ciuda titlului, Simbolul (25 octombrie-25 decembrie 1912) reprezintă placa turnantă dinspre simbolismul „insularilor” către postsimbolismul preavangardist; abia o notiță strecurată în numărul 3 scoate din anonimatul inițial echipa redacțională: „cu toată partea redacțională a revistei noastre este însărcinat numai dl S. Samyro”; nucleul dur e alcătuit dintr-un grup de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
paradoxale, ca într-un sistem de vase comunicante. Toate acestea sînt, desigur, locuri comune ale istoriografiei noastre cultural-politice. Important de subliniat rămîne faptul că generația creatoare a Contimporanului și a Gîndirii va fi, în anii ’20, un fel de placă turnantă dinspre generația „pozitivistă” a junimiștilor și postjunimiștilor înspre „tînăra generație a anilor ’30“. Cazul Nae Ionescu este, în acest sens, simptomatic: debutant în mediile cafenelei simboliste, simpatizant al futurismului și al sindicalismului „sorelian” pînă prin 1919, devine - după o lungă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Corbiére; am examinat pe larg, de asemenea, recenzistica tînărului poet-gazetar Ion Vinea, cu accent asupra criticii de susținere și promovare a preavangardismului poetic. Am prezentat, apoi, monografic revista Chemarea (1915) a lui Ion Vinea și Tristan Tzara - privită ca placă turnantă între postsimbolism și avangardism, ca „embrion” autohton al Dadaismului și ca prefigurare a revistei constructiviste Contimporanul - cea mai logevivă publicație de avangardă din România. Comparația între textele poetice scrise în perioada 1913-1915 de către Ion Vinea și Tristan Tzara, dublată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]