2,724 matches
-
executată pe întreg frontul Armatei a 3-a Române, dar cu intensitate deosebită la corpurile 2 și 4 armată, care a durat o oră și jumătate în sectoarele de rupere și trei ore pe restul frontului.” Aliații, cu spuza pe turta lor: „Dimineața am ieșit din pădure și am coborât pantele ca să trecem Siretul lângă Roman. Podul peste Siret era distrus de bombardamente și trecerea se făcea pe un pod de vase. Era gardă germană la pod, nu ne-au dat
SI EU AM FOST LA STALINGRAD. MEMORII DIN REFUGIU SI RAZBOI. 1940-1945 de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366978_a_368307]
-
întuneric”; „[...] vin blogodatele / Și vă mușcă spatele”; „[...] visam zmei cu înfățișare de umbră, care mă strângeau în brațe până la sufocare”; Veta-Lisa „mă tot chema [...] Lisa-Veta m-a uitat repede...”; „Virginica povestește cu ochii potopiți de lacrimi și de ciudă” că turta făcută din nouă linguri de făină, în care pusese și nouă linguri de sare... „nu a fost prea dulce”; Veselie; Vramniță construită prin suduire; Verjelul, horă unică în an, ocazie prinsă ori ratată; Vioara speriată de țăranul uriaș Gheorghe „plângea
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
riscând să scoatem din străfundurile misterioase cine știe ce făpturi năstrușnice, ce populau pe atunci imaginația și mintea noastră, stimulate de poveștile spuse de tata în serile ploioase și negre de iarnă, la gura sobei pe a cărei plită fierbinte se coceau turte din făină albă, pe care le ronțăiam cu nesaț toată familia. Nici nu mi-am terminat eu bine lamentările, că bunica apucă un buchet de busuioc uscat și o sticluță cu aghiasmă de la nouă biserici, după care porni ca o
ATACUL TENEBRELOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367027_a_368356]
-
să-și zărească. Sau pe apa din fântână Privesc singure-n tăcere, Ținând în fiece mână, Lumânări de la-Nviere. Dacă-n truc nu reușește, Ursitul să și-l zărească, În oglindă când privește, Un alt obicei încearcă. Înainte de culcare Mănâncă turtă sărată, Crezând că-n vis va apare Bărbatul ursit de soartă. Busuioc sub pernă-și pune, Păstrat de la Bobotează. Și își face rugăciune, Să nu uite ce visează. Adormind cu sete mare, Dorește ca-n vis să vină Însuși Făt-Frumos
MITURI, LEGENDE ȘI RITUALURI DE SFÂNTUL ANDREI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368706_a_370035]
-
Și-acum... zace mort în pat; Doamne, Doamne... ce păcat! Și de Bimbi s-a rugat: „Dragă Bimbi, hai cu mine!... Dacă-l razi, te plătesc bine”. Pe loc a scos un miar Și i-l băgă-n buzunar. Bimbiric, turtă de beat, Când să-l radă, l-a tăiat... Mortul, glonț, s-a ridicat Și i-a spus: „Morții mătii!... Îți dau una de-ți sar ochii! Să fii treaz când mă razi, Că mă tăiași pe obraz!” ......................................... Și din
ÎN MIZIL LA BIMBIRIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363691_a_365020]
-
Yang („materia tânără, perfectă“) - ia distanță hyperionică în priveliștea ființei. Poezia se deschide cu un vers șocant: «Dintr-un bolovan coboară...»; în limbajul cotidian, bolovan desemnează „o bucată mare de pământ“, „de sare“, „de piatră“, „de seu“, un bulgăre, „o turtă“; peiorativ, se atribuie „naivului“, „omului prost, îngrămădit de prost“; Nichita Stănescu înnobilează (reînnobilează) termenul bolovan, redându-i originarul sens sacru reactivat din mitologia română, potrivit căreia Fărtatul / Dumnezeu - în apele primordiale, jur-împrejurul bradului cosmic - a făcut dintr-un bolovan / bulgăre
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
peiorativ, se atribuie „naivului“, „omului prost, îngrămădit de prost“; Nichita Stănescu înnobilează (reînnobilează) termenul bolovan, redându-i originarul sens sacru reactivat din mitologia română, potrivit căreia Fărtatul / Dumnezeu - în apele primordiale, jur-împrejurul bradului cosmic - a făcut dintr-un bolovan / bulgăre (turtă) de lut (nisip / mâl) întreaga lume (cf. VMR, 240 sqq.), ori dinspre Biblie („Facerea“, 2, 7): «Dumnezeu a făcut pe om, după chipul și asemănarea lui, dintr-un bolovan, peste care a suflat și i-a dat viață...». Apelând la
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
a fi informat și de a primi informațiile din surse sigure. Fără știrile diurne, omul se poate simți ca de pe altă planetă. Cu condiția ca aceste știri să fie corecte, obiective, bazate pe adevăr și imparțialitate. Subiectivismul și „tragerea pe turta proprie” dăunează mai mult chiar decât totala lipsă de informare. De aceea, responsabilitatea morală a jurnalistului este enormă. Unii jurnaliști își fac chiar o armă de luptă din Cuvânt pentru a lovi în persoanele pe care nu le agrează ori
PAŞI DE ISTORIE INSTANT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348972_a_350301]
-
al ieșenilor, devine stradă cu mărtișoare „sută la sută românești”, aici desfășurându-se Festivalul Mărțișorului. Purtând câte un bănuț, ca în vremuri străvechi, ori talismane doar de inspirație tradițională, precum obiecte din ceramică, lemn, paie, papura, piele, sfoară sau chiar ... turtă dulce, șnururile alb-roșii, dar și alb-negre sau alb-albastre, ne bucura privirile rătăcite de-atâta ... iarnă! Inițiatorii Festivalului sunt Asociația Meșterilor Populari din Moldova, Asociația „Al. Lăpușneanu” și Primăria Municipiului Iași. În timp, acestora li s-au mai alăturat Muzeul Etnografic
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
de la Techirghiol e apă dulce. Precum Achile m-am scăldat În saramura protectoare. De-acum la ace sunt blindat, Iar în seringă am la sare... După care au urmat zilele Humorului - un amalgam de distracții de tot felul - bâlci, tarabe, turtă dulce, icoane, oale, cămăși populare, terase cu mici si bere, festivaluri folclorice, defilări canine, defilări cabaline, aterizări cu parașuta, demonstrații aviatice, Nicolae Furdui Iancu, Smiley, Pepe, concurs de sarmale, concurs de epigrame, concurs de caricaturi, expoziții de caricaturi, demonstrații de
UN CONCEDIU EPIGRAMATIC de DAN NOREA în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349337_a_350666]
-
chel și nici unul nu era fără cravată. Nu puteai ști cu precizie ierarhia delegației pentru că semănau uluitor între ei și aveau nume imposibil de reținut. Ai noștri pregătiseră, în cea mai bună tradiție națională, platouri cu burecas, cu prăjiturele, cu turtă dulce, sticle cu răcoritoare și coniac de calitate. Evident, fructe... Cele mai frumoase portocale... Japonezii au gustat, au zâmbit mult, s-au aplecat ceremonios. Numai că tot timpul, în loc de optsprezece japonezi, în încăpere se aflau șaptesprezece. Treaba asta a observat
SCHIŢE UMORISTICE (5) – CONTRACT CU JAPONEZII de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349427_a_350756]
-
preoți ) lela(a umbla ), a bujdi,(a năvăli ) buiguială(exprimare fără șir ), cărigă,(formație vegetală ) cricală,(un fel de tocană ), a dejghina( a separa, a despărți ,) găvălie,( capăt îngroșat ), năsâlnic, a se pune în poartă,(a ghici în cărți ), pogace,( turtă de mălai) și altele au circulație și acum. În poemă se întâlnesc la tot pasul locuțiuni populare, proverbe și zicători, cum ar fi:”la fala goală traista-i ușoară”, „fuga-i rușinoasă, dară-i din toate mai sănătoasă”,”ajunge un
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]
-
Practicile folclorice legate de praznicul Sfântului Andrei sunt cele de divinație. Fetele încearcă să-și găsească ursitul, privindu-se goale în fântâni, în oglindă sau într-o cană cu apă în care se pune un inel cununat, ori mâncând o turtă sărată înainte de culcare și așteptând ca în vis, ursitul să-i aducă o cană cu apă. Un alt obicei păstrat până în zilele noastre este acela de a pune la încolțit grâu, cu credința că așa cum va fi grâul de Crăciun
SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ÎN FOLCLORUL ROMÂNESC ŞI EUROPEAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347661_a_348990]
-
bisericii. 4. Ziua de Ajun (24 decembrie) este cunoscută ca zi de post aspru. În trecut, femeile mâncau numai seara prune uscate sau poame fierte. Se făcea și un dulce tradițional, numit "scutecele lui Iisus" sau "pelincile Maicii Domnului", din turte subțiri, coapte pe plită și umplute cu o cremă obținută din sămânță de cânepă zdrobită. În această zi, gunoiul din casă nu se dă afară, ca să nu ai supărări și pagube la recolte și vite. În schimb, se curăță coșurile
SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ÎN FOLCLORUL ROMÂNESC ŞI EUROPEAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347661_a_348990]
-
mâțoasă, caldă, prea caldă, lăsând doar un picioruș în afară, neacoperit. Când intră mama ei cu căldarea cu lapte în odaie, simți, parcă, mirosul laptelui proaspăt, făcu ochișori mari, se ridică șezând pe pat, frecându-și pleoapele. - Mama, îmi faci turte? Mi-ai promis că-mi faci turte! - Da, Măriuca, îți fac turte, ți-am promis de cu seară! - Vreau chiar acum! Îmi faci? - Da, puiul meu, îți fac! Dar mai așteaptă să mănânce taică-tu, că pleacă în pădure!... - Tati
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
picioruș în afară, neacoperit. Când intră mama ei cu căldarea cu lapte în odaie, simți, parcă, mirosul laptelui proaspăt, făcu ochișori mari, se ridică șezând pe pat, frecându-și pleoapele. - Mama, îmi faci turte? Mi-ai promis că-mi faci turte! - Da, Măriuca, îți fac turte, ți-am promis de cu seară! - Vreau chiar acum! Îmi faci? - Da, puiul meu, îți fac! Dar mai așteaptă să mănânce taică-tu, că pleacă în pădure!... - Tati, de ce pleci în pădure? Mai bine stai
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
intră mama ei cu căldarea cu lapte în odaie, simți, parcă, mirosul laptelui proaspăt, făcu ochișori mari, se ridică șezând pe pat, frecându-și pleoapele. - Mama, îmi faci turte? Mi-ai promis că-mi faci turte! - Da, Măriuca, îți fac turte, ți-am promis de cu seară! - Vreau chiar acum! Îmi faci? - Da, puiul meu, îți fac! Dar mai așteaptă să mănânce taică-tu, că pleacă în pădure!... - Tati, de ce pleci în pădure? Mai bine stai cu noi în casă! - Trebuie
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
săraca de ea o băgase pe mânecă: țipa că își face de cap, se spânzură, se otrăvește... că au făcut-o de râs ai lui Străgălie..., niște sărăntoci care nici pălărie n-aveau pe cap. Tata se făcuse galben ca turta de ceară, pe când Străgălie, hodorogu' dracu, jubila. - Ia zi Enescule, cum speli rușinea, că feciorul meu nu o ține la curtea lui? - Lasă mă Străgălie... că om găsi noi ceva ca să-mpăcăm și capra și varza, că n-a nins
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350169_a_351498]
-
Acasa > Strofe > Timp > LACRIMI PENTRU ADEVĂR Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 374 din 09 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Îngenunchează toamnele la praguri Umbra zilei cade tot mai scurtă Oștirile cer sânge pentru turtă Și măscăricii fac averi din gaguri Viclenia urcă în statui Puterea face iar un pas în urmă O bâtă, (numai una!) pentru-o turmă Și altă taină la vedere nu-i Trecură anii și-mi albiră părul Se-ngustă drumul
LACRIMI PENTRU ADEVĂR de ION UNTARU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361885_a_363214]
-
Planeta Venus pe Planeta Albastră, cel care a făcut Soarele mișcării și ne-a blocat Luna “mareic”, ne-a avertizat să avem grijă de “morții electrici”. Căci, în timpul zilei, “morții electrici” se ascund în Casa morților fără îngropăciune și mănâncă turte cu miere coapte în “praf de lună” și oxid de “fier negru din cer”. De aceea, există regula: “turta cu miere nu trebuie mâncată fără a ști cine a copt-o”. Iar noaptea morții ies la plimbare și îi provoacă
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 4 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362022_a_363351]
-
avertizat să avem grijă de “morții electrici”. Căci, în timpul zilei, “morții electrici” se ascund în Casa morților fără îngropăciune și mănâncă turte cu miere coapte în “praf de lună” și oxid de “fier negru din cer”. De aceea, există regula: “turta cu miere nu trebuie mâncată fără a ști cine a copt-o”. Iar noaptea morții ies la plimbare și îi provoacă pe cei vii la luptă. “Morții electrici” provoacă la luptă, iar moartele, la dragoste; la dragostea liberă, fără prejudecăți
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 4 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362022_a_363351]
-
fie angajat. Șeful de echipă este mulțumit că până la urmă a cedat rugăminților acestuia; acum își are omul. Pare firav. - Poate ăsta să care două găleți pline cu apă? - Ăsta?...nu stiți cât duce pe targă!.... * A rămas surprins văzând turtele care se dădeau în loc de pâine deținutelor; nu erau departe de hrana pe care Mitru o dădea porcilor. - Chiar mâncați așa ceva? - Asta ni se dă. Gustă să vezi cum este! - Nici nu mă gândesc. De ce nu vă dau pâine ca la
V. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365162_a_366491]
-
imunității în parlamentul dimineților albastre trag obloane peste reclame aduse de oriunde scriu afișe cu „â” din „a” schimb programul muncă numai de teren îmbrac haine însăilate din cuvinte uitate de bună voie de mai marii ... duc jucării gutui și turtă dulce în trăistuțe cu dungi colorate la case de departe tu dărâmă-ți zidurile din jur construiește cuptoare în ogrăzi chiar și în cele pustii la lumina lămpilor să coci pe vatră pâine și colaci în fiecare seară cînd zorii
ANA MARIA GÎBU [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
maluri de ape care plângcu tupeul fixat la maximderanjez nepăsareacerând ridicarea imunitățiiîn parlamentul diminețiloralbastretrag obloanepeste reclame aduse de oriundescriu afișecu „â” din „a”schimb programulmuncă numai de terenîmbrac haine însăilatedin cuvinte uitatede bună voie de mai marii ...duc jucăriigutui și turtă dulceîn trăistuțe cu dungi coloratela case de departetudărâmă-ți zidurile din jurconstruiește cuptoareîn ogrăzichiar și în cele pustiila lumina lămpilorsă coci pe vatră pâine și colaciîn fiecare searăcînd zorii se trezesc... VI. AM MOTIVE SĂ RECLĂDESC IUBIREA, de Ana Maria Gîbu
ANA MARIA GÎBU [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
spicele galbene vălurite și pânze cireșe cercei deodat' se deșiră, se desfac, putrezind sub noi pânze, cele vorbite, auzite. Conjurații, conspirații, scenarii de thrillere adulmecă, mușcă și mestecă, se-nțepenesc vertebre cervicale ca-n uitătura de lup, se rup alianțe, turte de dat la grinzi ascut dinți de șoarece, dispar clopoțeii săniilor, ciucurii călușeilor, din graba dositului ori nesațului. Feriți casele de iama hoților, podurile de dinții guzganilor, feriți tot ce-i deasupra și ce-i dedesubt, un crunt balaur cu
HÂRJOANA CU MINE (VERSURI) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366372_a_367701]