426 matches
-
Și deodată, de la marginea nopții, îmi ieși în față un uriaș Dumnezeu de lumină, atât de mare încît nu-mi încăpea în simțuri și în înțelegere. Mă îndreptam către pieptul lui enorm, iar trăsăturile feței lui severe fugeau în sus, turtindu-se la marginea câmpului meu vizual. Curând n-am mai văzut decât marea lumină galbenă a pieptului său, pe care l-am străpuns rostogolindu-mă, și, după o navigare nesfârșită prin carnea lui de foc, i-am ieșit prin spinare
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
cum? Literalmente!" Bineînțeles că am simțit un fior de gelozie și-am încercat să parez cumva, dar am rămas cu gura căscată, pentru că, privind luna, am văzut clar că sfera ei nu mai era perfectă, că într-o parte se turtise și că o umbră, care nu putea fi decât umbra pământului, acoperea lent, dar vizibil, tot mai mult din suprafața ei. Ne-am oprit, am lăsat servietele jos și, îmbrățișați și uimiți, am privit acest spectacol de deasupra acoperișurilor. Curând
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
în buzunarul meu căptușit cu blană, îi strângeam degetele mici și inerte, care doar din când în când răspundeau prin tresăriri abia perceptibile. Ne-am oprit de multe ori ca să ne sărutăm, gata să fim dați jos de vânt. Ne turteam căciulile de blană una de alta, încercam să ne cuprindem peste cojoacele greoaie, ne priveam în ochi în frigul acela întunecat care ne prindea steluțe de gheață în gene. Gina era ninsă, sclipitoare în lumina vitrinelor de autoservire, decorate cu
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
autoturismului celui vechi, unul nou de aceeași stirpe. Cei care fac ca mine, ca mine să pățească! La nici o mie de kilometri de căsnicie rezervorul, dragi concetățeni rutieriști posesori ai mașinii autohtone cu numele străbun al patriei, mi s-a turtit în felul unei pungi din acelea de hârtie pentru friș-cocoși sau pentru bomboane agricole din care ai scos aerul. La Dacia Service am aflat secretul turtirii: la bușonul pe unde alimentăm noi benzina de la Petrom exista lipsă la inventar ceva
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
dar lucrările vor putea demara. Pe de altă parte, dacă proprietarii pierd ar trebui să plătească despăgubiri aceluiași stat țepuit. Este târziu și lipa autostrăzilor este amenințare serioasă a viitorului țării. Adică un atentat la interesul public. Căldură mare, vecine! Turtiți de căldurile de Sîn'Petru, politicienii liberali tropotesc retoric pe tema retragerii din Irak și pun de-un atentat la interesul național și de-o anemiere a politicii externe. În vipia verii politica românească se agită cu pulsul alandala și
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
specie de pe Terra să presupună că lui Homo Sapiens i-a fost trântită nervos ușa-n nas, în urma unui război nuclear. Unul pornit după ce președintele Americii a participat, alături de nevasta dictatorului nord-coreean, la un reality-show și, împreună, au călcat strâmb, turtind fundamental geopolitica și specia umană. E doar o chestiune de timp până când și scuturile antirachetă vor intra sub tutela reflectoarelor. Începuturile sunt, cum s-ar zice, promițătoare. Din America până la Cotnari, toată specia și toate specimenele participă cu însuflețire proletară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
și pachetul era gata și o găină trecu În fugă spre dormitor. CÎteva minute după aceea Arminda se urca Într-un autobuz hodorogit și Începea lupta pentru a feri pachetul cu cămăși de loviturile care ar fi putut să-l turtească. Niciodată nu erau locuri libere. Și părul ei lung și negru nu inspira respectul sau mila pe care le trezește părul alb și cu toate că era bătrînă și simțea permanent o durere surdă În partea stîngă a pieptului foarte rar se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
cei trei pe Susan, să se repeadă de gîtul ei, Îmboldit cum era să sară În brațele ei, de gîtul ei, să plîngă strigînd: ajută-mă!... scapă-mă de globul ăsta care vine peste mine!... e uriaș!... mă apasă!... mă turtește!... mă strivește!... mă doare!... Luați-o pe Vilma! pe Nilda! pe Cinthia!... Dar nu. Nu, fiindcă Julius a reușit să se stăpînească, depășind momentul acela dificil și camioneta a ajuns fără nici un alt incident la palat. Nu s-a Întîmplat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
cum mi-aș prăfui inima în depărtări, ca din urmele de sânge să lingă șerpii însetați de otravă - și vipere încîrligîndu-se în creier și sugând idei după idei, târâtoare îmbătate de deznădejde! Prăbușiți-vă, tăriilor, nu veți avea ce mai turti! Căci aștrii se învîrt în univers ca ouă clocite, ale căror emanații toți trandafirii raiului nu le vor acoperi. Putea-voi să-mi sfărâm gândurile de propria mea umbră? Dracii de-ar gusta din amarul sângelui ar înnebuni de tristețe
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
numai așa s-ar împlini visul de groază care mă așază sub greul munților și mărilor. Nu sânt un stârv care zărește din fundul lumilor cum se zdrobesc tării și bolți, spre a se rostogoli pe el și a-l turti? Sub ce stea n-am murit, sub ce mare și sub ce uscat? Ah! totul a murit, în frunte cu moartea! - Universul? Parcă zăresc năluci din fundul unei măsele stricate... Un vampir - sugîndu-mi ultima picătură de sânge și-ncepînd apoi să
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
vîrstă Îi spuse tăios să Înceteze. Atunci, rîsul lui se transformă În chicot și-i făcu cu ochiul lui Duncan. — Ar vrea să fie ea În locul ei! zise el pe un ton prea scăzut ca femeia să prindă ceva. Apoi turti figurina, readucînd-o la starea informă, și o aruncă În căruciorul cu resturi. Mereu i se lăuda lui Duncan cu fetele pe care le cucerea. Numai despre asta discuta. — Aș fi putut s-o am pe Winnie Mason, dac-aș fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
erau În picioare; dar era și conștientă de ținuta ei de sîmbătă dimineață - de bluza pe care o desfăcuse și o refăcuse În Încercarea de a Încropi ceva și de a o repara, de vechea ei fustă de tweed, cam turtită În spate. În comparație cu ea, Ursula arăta Îngrijită, Îmbrăcată scump și cu stil. Părul Îi era ridicat și prins șic, oarecum masculin, sub o pălărioară. Mănușile din piele erau moi și neuzate, iar pantofii cu toc jos aveau niște limbi franjurate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
mă duc la baie din nou, cred. Încercă să se ridice. — Dă-mi voie să te ajut. O duse la baie. Se deplasa chiar mai Încet decît Înainte. I se părea că avea capul desprins de corp - de parcă corpul era turtit, gros, diform, iar capul i se ținea doar de-un fir. Dar cu cît se deplasa mai mult, durerea din stomac era mai ascuțită, și asta o făcu atentă la ce se Întîmplă cu ea. CÎnd se așeză pe scaunul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
seama că depozitul Palmer era probabil chiar În fața ei, dar nu chiar În centrul vîltorii, iar motivul pentru care nu putuse desluși forma propriei locuințe era că o latură și o parte a clădirii Palmer căzuse peste ea și-o turtise. Certitudinea acestui lucru o demobiliză total. Stătea, incapabilă să acționeze, privind aiurea la flăcări. La un moment dat, un pompier o prinse de braț și o Împinse: — Du-te de-aici odată! Dar ea făcu trei sau patru pași, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
zări lumina lanternei lui Duncan, se Întoarse cu fața și raza Îl orbi, făcîndu-l să se dea Înapoi, să-și frece ochii și să-i acopere cu mînai. Fața lui arăta gălbejită În lumina asta. Avea părul dat pe spate, turtit cu ulei, iar liniile ascuțite, fine ale frunții și obrajilor păreau umbre găunoase. De parcă ar fi fost un strigoi. Așteptă ca Duncan să coboare lanterna, apoi gesticulă precipitat În direcția zăvorului. — Deschide-l! Duncan ridică fereastra. MÎinile Încă Îi tremurau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Încetineală Înnebunitoare, pentru că era ceva ciudat În felul În care căzuse casa, zise Mickey, și făcea ca treaba să fie mai nebuloasă decît bănuiseră. Dar, În cele din urmă, dădură ciocanele la o parte și fixară frînghiile de o secțiune turtită de zid, și Începură să tragă. Peretele fu ridicat, și rămase suspendat Într-un mod ciudat o secundă, apoi frînghiile Îl traseră Înapoi și acesta se prăbuși și se sfărîmă, emanînd un alt nor de praf. În peticul proaspăt eliberat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
lungime 15 - 40 cm. Urechile sunt mijlocii și au poziție semilăsată, fiind acoperite cu păr scurt și neted. țapii prezintă inferior un smoc de păr de lungime 6 - 8 cm denumit barbișon. Gâtul mijlociu ca lungime, potrivit de gros, ușor turtit în părțile laterale și purtat oblic. Membrele sunt lungi, cu schelet uscățiv, puternice, aplomburi în general corecte, cornul copitei dur, facilitând astfel parcurgerea unor distanțe mari în căutarea hranei. La caprele adulte greutatea corporală variază între 35 și 58 kg
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
de brațe și îl trântiră pe trotuar. - Nu mișca, nu mișca, nu mișca, nu mișca! Unul din ei îi luă arma, altul servieta și unul îl apăsa pe gât cu un picior având greutatea tuturor păcatelor orașului. Fața îi fu turtită de asfalt și simți o durere ascuțită în încheieturi și umeri de la cătușele care se închiseră cu zgomot, în timp ce buzunarele îi erau întoarse pe dos. Strivit de caldarâm, pastorul Swensen putu vedea cum ușa mașinii lui Grady se deschide și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
așezat un văl de promoroacă. Printre crengile cochete, atârnă flori de marmură. Dealurile, câmpiile, pădurile sau acoperit cu o zale argintie. Satele s-au învelit toate într-o pânză albă, lucioasă. Din hornurile lor, se înalță clăbucii albi. Copiii își turtesc nasurile cârne pe geamurile reci, privind cu tristețe la prietenul lor, omul de zăpadă. Stă acolo, necăjit, lângă gutuiul din fața porții și visează. De la mantaua albă, i-au căzut doi nasturi negri, de cărbune. Mătura din mâna dreaptă, îi atârnă
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
aerul saturat de praf. Era în fața sasului și nu reușea să-și ia ochii de pe corpul tatălui ei care zăcea pe solul acestei planete. Mama lor izbutise să-l târască înăuntru. Și Newt vedea ceva pe fața lui. Creatura era turtită și avea niște coaste proeminente, un mare număr de picioare chitinoase aidoma celor de artropode și o coadă lungă musculoasă încolăcită pe gâtul lui Russ Jorden. Semăna cu un limur mutant, cu o carapace suplă. Corpul tresăltă ca o pompă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
fața-i aproape că atingea sticla. ― Atenție, Burke! strigă Ripley. Abia își lansase chemarea că vietatea captivă sări și se lovi de peretele tubului de stază. Surprins, Burke sări înapoi. Un apendice subțire și cărnos țâșnise din partea ventrală a corpului turtit în formă de mână, evocând un fragment de intestin cu capătul ascuțit, care aluneca precum o limbă de sticlă. După un timp se retractă și dispăru în buzunarul ventral situat în mijlocul a ceea ce părea să fie niște branhii. Picioarele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
prea știu, răspunse femeia cu o voce cu sonoritate spectrală din pricina tenebrelor. Dar aș jura că am văzut... acolo! La limita fascicolului îngust al lanternei sale, Hicks zări o formă mișcătoare și grotescă. Aidoma unui dihor, extraterestrul izbutise să-și turtească trupul pentru a se strecura înăuntru, în conductă. Bărbatul observă și alte mișcări îndărătul intrusului. ― Înapoi, înapoi! urlă Ripley. Încercară toți să-i dea ascultare, se îmbrânciră în tunelul strâmt. Din spatele lor se auzea un zgomot metalic: o grilă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
săbiile, cu paharele. Un nefericit bondar bâzâi cât bâzâi prin fața lui Vasea, apoi se lăsă ușure pe masă, lângă o pată de vodkă. N-apucă însă să plece capul și să soarbă, că Vasea trânti o palmă năprasnică asupra lui, turtindu-i corpul cafeniu și spulberându-i cât acolo păroasele-i piciorușe. Zgomotul loviturii îl trezi pe hangiu care se puse pe văicărit. — Ați văzut? - strigă el printre lacrimi - ați văzut? Nu numai că mi-au furat fata, dar îmi cer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
dedesubtul mormanului de fiare. Planeta plutitoare stătea așezată pe trupul victimei sale. Căzută, pe jumătate zdrobită, avea aceeași răutate ursuză a Chestiei transformate ulterior în instalație. Partea de sus încă își păstrase forma ei inițială, dar partea de jos se turtise peste corp de parcă încerca să-i stoarcă orice urmă de viață. Împrejurul lor, imensele inele de argint se întindeau ca o ramă. Priveliștea era atât de ireală încât pentru câteva secunde nu m-am putut uita; era ca un tablou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
muzica lui Volincă. Vine, vine, vine o ceva cu pârâituri. - Ru-șii!, țipă ascuțit, tăiat În două, Ileana lui Maxim. Ca și atunci, În casă, mama se culcă deasupra mea - după ce m-a trântit pe jos; ca și În casă, Îmi turtește, stâlcește nasul - măcar de-am fi În ogorul prășit și răcoros, dar suntem În altul, bolohanii uscați și fierbinți și Înțepăcioși Îmi Înghimpă obrazul. - Acuma, tot o fugă! Să nu se-ntoarcă! - tot glasul Ilenei. Ne ridicăm, alergăm prin păpușoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]