316 matches
-
Articolul 1 Se aprobă cererea de suspendare a activității de broker de asigurare desfășurată de Societatea Comercială "Eficient Asig Broker de Asigurare" - S.R.L., cu sediul social în municipiul București, Str. Turturelelor nr. 22, ap. 1, sectorul 3, înmatriculată în Registrul Comerțului cu numărul de ordine J40/11542/27.09.2011, codul unic de înregistrare nr. 29152767/27.09.2011, autorizată ca broker de asigurare prin Decizia nr. 1.081/2011 și
DECIZIE nr. 547 din 25 septembrie 2012 privind aprobarea cererii de suspendare a activităţii Societăţii Comerciale "Eficient Asig Broker de Asigurare" - S.R.L.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245221_a_246550]
-
09.2013 Sediul: București, Bd. Unirii nr. 70, bl. J4, sc. 3, et. 1, ap. 54, sect. 3 ÎNCHEIERE DE AUTENTIFICARE Nr. 1.505 Anul 2013, luna decembrie, ziua 19 În fața mea, Bunda Andrei, notar public, la adresa din București, Str. Turturelelor nr. 11A, Corp C, et. 3, sect. 3, unde m-am deplasat la solicitarea părților, s-au prezentat: Miu Ilie, cetățean român, domiciliat în Pitești, str. Mr. Gheorghe Șonțu nr. 2, bl. D6, sc. B1, ap. 10, jud. Argeș, identificat
PROIECT DE LEGE nr. 109 din 10 februarie 2014 privind modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259737_a_261066]
-
art. 39 alin. (3) lit. e) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare și supravegherea asigurărilor, cu modificările și completările ulterioare, se sancționează cu retragerea autorizației de funcționare Societatea "United Broker de Asigurare" - S.R.L., cu sediul în Str. Turturelelor nr. 11B, bl. A, et. 3, ap. A34, camera 1, București, sectorul 3, J40/13866/2011, CUI 29366850/2011, RBK-712/29.02.2012. Articolul 2 (1) După data retragerii autorizației de funcționare, brokerului de asigurare i se interzic desfășurarea activităților
DECIZIE nr. 200 din 26 aprilie 2013 privind sancţionarea Societăţii "United Broker de Asigurare" - S.R.L. cu retragerea autorizaţiei de funcţionare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251291_a_252620]
-
Otis tarda (ÎI) Dropie Tetrax tetrax (ÎI) Spârcaci CHARADRIIFORMES Burhinidae Burhinus bistriatus (III Guatemala) Scolopacidae Numenius borealis (I) Numenius tenuirostris (I) Culic cu cioc subțire Tringa guttifer (I) Laridae Pescăruși, goelanzi, rândunele de mare Larus relictus (I) COLUMBIFORMES Columbidae Porumbei, turturele Caloenas nicobarica (I) Porumbel nicobar Columba caribaea Claravis godefrida Columba guinea (III Ghana) Columba iriditorques (III Ghana) Columba livia (III Ghana) Porumbel de stâncă Columba mayeri (III Mauritius) Columba unicincta (III Ghana) Didunculus strigirostris Porumbel dințat Ducula mindorensis (I) Gallicolumba
32005R1332-ro () [Corola-website/Law/294308_a_295637]
-
-te și vino, tu iubita mea, frumoasa mea, columba mea, - căci vremea nu mai e, de-acu, a iernii aspre, trecu și ploaia; iar, pe-aice, dau pajiștile-n floare și e timpul lucrărilor în verde, se-aude zvon de turturea pe sfoara noastră de moșie, smochinu-a dat în pârgă mai întâi și-ncep să ne dezmierde parfumurile viei... Hai, ridică-te, iubita mea, frumoasa mea, columba mea, și vino, tu, columba mea, la umbra stâncii, când, în vălu-i e întuneric
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță () [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
ÎI) Dropie Tetrax tetrax (ÎI) Spurcaciul CHARADRIIFORMES Burhinidae Păsările ogorului Burhinus bistriatus (III GT) Pasărea ogorului Scolopacidae Numenius borealis (I) Culicul Numenius tenuirostris (I) Culicul cu ciocul subțire Tringa guttifer (I) Laridae Pescăruși Larus relictus (I) Pescăruș COLUMBIFORMES Columbidae Porumbei, turturele Caloenas nicobarica (I) Porumbelul Nicobar Columba caribaea Claravis godefrida Columba guinea (III GH) Columba iriditorques (III GH) = 392 Columba livia (III GH) Porumbelul de stâncă Columba mayeri (III MU) = 393 Columba unicincta (III GH) Didunculus strigirostris Porumbelul dințat Ducula mindorensis
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
ANSERIFORMES Anatidae Rate, gâște, lebede Anas melleri GALLIFORMES Megapodiidae Megapodide (găinile de gunoi) Megapodius wallacei Cocos cu picioare groase Cracidae Cracide (Cocosul Hoco) Penelope pileata Phasianidae Prepelițe, potârnichi, fazani, păuni Arborophila gingica Syrmaticus reevesii §2 Fazanul regal COLUMBIFORMES Columbiforme Columbidae Turturele, porumbei Columba oenops Ducula pickeringii Gallicolumba criniger Ptilinopus marchei Turacoena modestă PASSERIFORMES Paseriforme Cotingidae Cotingde (păsări împodobite) Procnias nudicollis Pasărea-fierar Pittidae Pitide (sturzi multicolori) Pitta nipalensis Sturzul multicolor Pitta steerii Sturzul multicolor Bombycillidae Bombilicide (mătăsari) Bombycilla japonica Mătăsarul japonez Muscicapidae
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
molizi, fagi, salcâmi, tisa și două exemplare de Gingobiloba, considerate monumente ale naturii . Parcul este denumit și Grădina Elisabeta. Fauna este formată din specii de iepure, mistreț, căprioare, viezure, vulpe, lup, și diverse specii de păsări: vrăbii, stăncuțe, grauri, porumbei, turturele, gaițe, fazani. Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate, saramura fiind întrebuințată din vechi timpuri de către localnici. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Gherla se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
și critici universitari. Suntem, totuși, în zorii mileniului al treilea, iar poezia de secol XVII - XVIII a rămas undeva, hăt, departe. Acum o sută de ani, am trăit o mișcare avangardistă demnă de asimilat. De la Didahiile lui Dosoftei și Amărâtă turturea a Văcărescului până la Eminescu, Arghezi, Blaga, Barbu, Baudelaire, Bacovia, Philippide, Verlaine, Poe, Tagore, Rilke, Whitman, Ungaretti și atâția mari, foarte mari poeți e cale lungă. De veacuri...
[Corola-other/Science/93_a_126]
-
este prezent în număr mare mai ales în locurile băltoase. Prin boschetele din apropierea pădurilor unde își construiesc cuiburile, trăiesc sticletele, botgrosul, mierla, privighetoarea, ciocârlanul, ciocârlia, pițigoiul moțat, presura, cinteza. În scorburile copacilor își face cuibul pupăza, iar în boschet cuibărește turtureaua. În malurile greu accesibile dușmanilor naturali își construiesc cuiburile graurii ce s-au înmulțit impresionant cauzând pagube culturilor. Vrabia cea gălăgioasă trăiește mai ales în preajma gospodăriilor, rândunica și lăstunul își fac cuiburile pe sub streașina caselor. Cucul își depune ouăle în
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
arbuștii întâlniți în zonă, la marginea fânețelor: cătina, alunul, gherghinul, măceșul, călinul, cornul, scorușul, socul. Fauna sălbatică mică e specifică pădurilor de foioase din Muntenia de deal: veverițe, pârși, viezuri, cârtițe, iepuri, vulpi. Păsări întâlnite în zona Telegii: cuc, gaiță, turturea, uliu, vrabie, rândunică, pițigoi, ciocănitoare. Din rândul faunei mari, întâlnim mistreți și căprioare. Foarte rar se semnalează prezența urșilor în pădurile din nordul comunei, înspre Cosminele și Pietriceaua. Comuna Telega a cunoscut perioade de dezvoltare și declin, strâns legate de
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
localități trăiește un număr mare de grauri. În cârduri mari ei atacă viile, cireșii și alte plante de cultură. O mare parte dintre ei migrează toamna. Cioara neagră și-a mărit considerabil numărul. În număr relativ restrâns se întâlnesc prepelițe, turturele, potârnichi, dumbrăvenci, prigorii etc., iar dintre răpitoare uliul porumbac, șorecarul încălțat, cucuveaua, vulturul pescar. Fazanii colonizați în păduri s-au înmulțit rapid. Ihtiofauna este reprezentată prin peștii autohtoni, astfel: caras, crap, babușcă, obleț, biban, plătică, văduviță, știucă, ghiborț, avat. La
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
funcție specială de protecție.</br> Din maniferele ce-și duc viața mai ales în zona de stepă, rozătoarele sunt cele mai numeroase. Acestea sunt reprezentate prin: popândau, hârciog, șoarece de câmp, șoarece de stepă, iepure de câmp. Dintre păsări întâlnim: turturele, potârnichi, iar dintre răpitoare: uliul porumbac, cucuveaua, șorecarul încălțat. Localitatea Dudești, aflată în partea de mijloc a comunei Dudești este străbătuta de la N-V la S-E de calea ferată Făurei-Constanța (cale ferată dublă electrificată) cu stație în gara Dudești
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
a fost, în mare parte, desțelenită în vederea înlocuirii cu cea de cultură agricolă. În ceea ce privește fauna, mamiferele cele mai des întâlnite în această zonă sunt rozătoarele: popândăul, hârciogul, șoarecele de câmp, șoarecele de stepă, iepurele de câmp. Dintre păsări, aici conviețuiesc turturele, potârnichi, iar dintre păsările răpitoare uliul porumbac, cucuveaua, șorecarul încălțat. În habitatul Lacului Tătaru, au fost identificate 91 specii de păsări caracteristice habitatelor de baltă și baltă-mlaștină, printre care și specii amenințate cu dispariția la nivel european, specii vulnerabile la
Tătaru, Brăila () [Corola-website/Science/300991_a_302320]
-
în cea mai mare parte din stejar, fag și salcâm. De-alungul pârâului Amărăzuia se găsesc sălcii și arini și plopi. Printre animalele sălbatice din zonă se găsesc iepuri, porci mistreți, vulpi, căprioare, iar printre păsările sălbatice se găsesc cucul, rândunele, turtureaua, vrăbiuțe, ciori. Așa cum se arată în articolul 520 de ani de la prima atestare documentară a Rădineștilor, scris de Profesorul Valentin Pătrașcu și publicat în Ziarul Vertical pe 23 Iunie 2009, satul Piscoiu (Piskoi) este menționat la anul 1531 în documentele
Piscoiu, Gorj () [Corola-website/Science/300464_a_301793]
-
se adăpostesc răpitoarele de noapte, huhurezii și cucuvelele, detestate dintr-o superstiție stupidă. Prin pădure ar mai fi existat bufnițe, dar acum mai sunt doar granguri, mierle, sturzi, ciocănitoare, sticleți, cinteze, pițigoi și pupeze, și desigur, vestiții cuci. Din păcate turturelele au dispărut prin anii 60, eliminate de guguștiuci, păsări mai mari și mai agresive. Prigoriile și gaițele sunt ceva mai rare, dacă nu cumva au și dispărut. Mamiferele sălbatice includ de la șoareci ce câmp, guzgani, popândăi, cățelul-pământului, cârtița, hârciogul, iepurele
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
pe viitorul voievod Ion Vodă cel Viteaz. Scriitorul descrie astfel acest râu: "„Erau locurile acelea din preajma curții lui Iurg Litean nu numai că o vedenie fericită. În oglindă sura a Șiretului își plecau creștetele salcii vechi, în care huruiau, vara, turturele".” Ulterior, în vara anului 1576, grupul lui Nicoară Potcoava va trece podul de șăici de la Vercicani, plătind un taler de argint celor doi brudnici de origine ucraineană (moș Stepan și Andriușa). Același scriitor descrie în românul Zodia Cancerului sau vremea
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
6; "O scriere necunoscută a lui Petru Maior?", ibid., XXVI, 1982, nr.47, p. 3; "Sancta cetate”. Din istoricul motivelor literare românești", ibid., XXVII, 1983, nr.3, p. 2; " Ce citeau elevii clujeni la 1838?", ibid., nr.26, p. 3; "“Turtureaua criminală“? O precizare în domeniul motivelor literare", ibid., nr.45, p. 2; "O scriere inedită a lui Simion Bărnuțiu: Istoria filosofiei", ibid., XXIX, 1985, nr.12, p. 2;"“Opera lui Eminescu e credința noastră“”. Un document inedit din 1905 despre
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
electronice și progresive. A promovat aceste genuri muzicale în perioada anilor 1970 - 1975, alături de Nicolae Sturza (Niki) prin numeroasele audiții realizate în diferite cluburi și case de cultură din București (Ateneul Tineretului, Clubul A al arhitecturii, Clubul T4 din str. Turturele, Bibilioteca Centrală Universitară, Casa de Cultură a Studenților „Grigore Preoteasa”, Clubul studențesc al facultății de drept din str. Schitu Măgureanu, Casa de cultură Mihai Eminescu). Audierile private ce aveau loc în locuința sa din str. Braziliei. nr. 41 erau dintre
Șerban Stănciulescu () [Corola-website/Science/309703_a_311032]
-
mai văzut de ani de zile, în schimb prepelițele și potârnichiile populează lanurile. Rozătoarele, cum ar fi dihori, șobolani, popândăi, șoareci de camp sunt destul de numeroase. Dintre păsări, cele mai răspândite sunt cele care provoacă pagube semănăturilor: ciori, grauri, vrăbii, turturele. Cele mai îndrăgite sunt rândunelele care se întorc la cuiburile lor, în apropierea Paștelui. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Florica se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea
Florica, Buzău () [Corola-website/Science/310272_a_311601]
-
aprovizionate. Bucătăria italiană se dezvoltă la curțile caselor de Medici, de Este și papei Leon al X-lea. Deși italienii aveau o bucătărie mai simplă și mai sobră, totuși la ospețele date de Caterina de Medici sunt prezente lebedele si turturelele, frigăruile de cocos, anghinarea, dar lipsește carnea de măcelarie, iar legumele ocupă un loc minor. Evul Mediu, la fel ca Roma, nu a cunoscut zahărul ci se utiliza mierea. Epoca Modernă este marcată printr-o a doua revoluție alimentară, introducerea
Bucătărie () [Corola-website/Science/297125_a_298454]
-
unele versuri, pentru că cei de la Radio nu acceptau cuvinte pe care le considerau sumbre. Între 1978 și 1979, trupa a cântat în diverse locuri: un Revelion la Ateneul Tineretului, printre altele acompaniind-o pe Păunită Ionescu, la Casa de Cultură „Turturele” (T4), precum și în parcuri, un exemplu fiind Parcul Herăstrău din București. Toate formațiile din acea vreme concertau vară la Costinești, iar Harap-Alb nu a făcut excepție. Gabi Nacu își amintește că una din reprezentațiile trupei s-a ținut în tabăra
Harap-Alb (formație) () [Corola-website/Science/316760_a_318089]
-
în deplasare. Deasupra lor, stolurile rozalii de flamingi se îndreaptă și ele spre apele bogate în minerale ale lacului. Zborul lor este însoțit de o largă și multicoloră diversitate de alte păsări: gâște egiptene, sfrâncioci cu creastă purpurie, șoimi, vulturi, turturele, ploieri și ciocârlii. Negustorul american Gerald McKiernan descria în 1876 o astfel de migrație ca „acea Africă despre care am citit în cărțile de călătorii...toate menajeriile din lume la un loc nu se pot compara cu ce am văzut
Depresiunea Etosha () [Corola-website/Science/321951_a_323280]
-
a IUCN. Specii de mamifere: căprioara ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpea ("Vulpes vulpes crucigera"), veverița ("Sciurus carolinensis"); Păsări cu specii de: mierla ("Turdus merula"), presura (o specie din familia "Emberizidae"), ciocănitoare (o specie din familia "Picidae"), pupăza ("Upupa epops"), turtureaua ("Streptopelia țurțur"), cuc ("Cuculus canorus"), gaița albastră ("Garrulus glandarius"), cinteza ("Fringilla coelebs"), vrabie (specii din familia "Passeridae"), corb ("Corvus corax"), etc. În parcul natural situat la 4 km. sud de centrul municipiului Sibiu, se poate ajunge pe drumul județean 106A
Parcul Natural Dumbrava Sibiului () [Corola-website/Science/325530_a_326859]
-
a rămas cunoscută ca „Obod”. Din timpul deschiderii lor, până în zilele noastre, tipografiile din Cetinje au publicat peste 3,000 de cărți, o contribuție puțin-spus, majoră, la moștenirea culturală și istorică a Muntenegrului. Prima publicație anuală științifică muntenegreană, "Grlica" (Gârlița, Turturea), a fost publicată în 1835, în timp ce primul cotidian muntenegrean, ‘Muntenegreanul’,a fost publicat prima oară în 1871. De atunci, 60 de ziare și 30 de reviste au fost publicate. În 1914, orașul având mai puțin de 6,000 de locuitori
Cetinje () [Corola-website/Science/325577_a_326906]