KorAP: Find »[drukola/base=tutela & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...11 12 13 ...64 >

1,579 matches

Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830

anuală a patrimoniului minorului, după ce se verifică socotelile privitoare la veniturile și cheltuielile făcute cu întreținerea minorului și administrarea bunurilor sale (art. 135 141 alin. l .C. fam.). B. Atribuții ca organ de sesizare În anumite cazuri arătate de lege, autoritatea tutelară poate sesiza instanța judecătorească pentru luarea de măsuri cerute în interesul copilului. Actul prin care autoritatea tutelară își exercită atribuțiile de sesizare nu este un act administrativ, ci un act de drept civil. În aceste cazuri, autoritatea tutelară are dreptul

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
și administrarea bunurilor sale (art. 135 141 alin. l .C. fam.). B. Atribuții ca organ de sesizare În anumite cazuri arătate de lege, autoritatea tutelară poate sesiza instanța judecătorească pentru luarea de măsuri cerute în interesul copilului. Actul prin care autoritatea tutelară își exercită atribuțiile de sesizare nu este un act administrativ, ci un act de drept civil. În aceste cazuri, autoritatea tutelară are dreptul la acțiune, deși este vorba de un drept care nu se exercită în interesul ei. . Suntem în prezența

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
lege, autoritatea tutelară poate sesiza instanța judecătorească pentru luarea de măsuri cerute în interesul copilului. Actul prin care autoritatea tutelară își exercită atribuțiile de sesizare nu este un act administrativ, ci un act de drept civil. În aceste cazuri, autoritatea tutelară are dreptul la acțiune, deși este vorba de un drept care nu se exercită în interesul ei. . Suntem în prezența unor cazuri de "legitimare procesuală" dictată de considerații privind ocrotirea minorului. Atribuțiile autorității tutelare din această categorie sunt : -cererea de modificare

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
C. fam.); -în situația unei cereri de punere sub interdicție a copilului aflat sub ocrotirea părintească, se va decide rămânerea sa sub această ocrotire până devine major, iar apoi se va numi un tutore. Cererea va fi făcută de autoritatea tutelară, precum și alte persoane prevăzute de lege (art. 143, C. fam.). Același lucru se întâmplă și în cazul ridicării interdicției minorului (art. 151 C. fam.). C. Atribuțiile autorității tutelare in cazurile in care legea prevede ascultarea ei de către instanța judecătorească. Legea

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
sau altor persoane cu consimțământul acestora sau unei instituții de ocrotire, în cazul divorțului. Aceasta se dispune de către instanța judecătorească, ascultarea autorității tutelare fiind obligatorie, potrivit art. 42 alin. l și 2 C. fam. Instanța va asculta părinții și autoritatea tutelară, ținând cont de interesele minorului odată cu pronunțarea divorțului; * modificarea măsurilor privind drepturile și obligațiile personale și patrimoniale dintre părinții divorțați și copii (art. 44 alin. 2 C. fam.); * încredințarea copilului din afara căsătoriei a cărei filiație a fost stabilită de ambii

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
de părinte, ori dacă educarea, învățătura sau pregătirea profesională a copilului nu se fac în spiritul și devotamentul față de statul nostru (art. 109, alin. 2 C. fam.). D. Atribuții ca organ de decizie. În cazurile expres arătate de lege, autoritatea tutelară este chemată să decidă în următoarele domenii : > rezolvă neînțelegerile între părinți cu privire la exercițiul drepturilor și îndeplinirea îndatoririlor părintești, după ce ascultă pe aceștia (art. 99 C. fam.); > poate da încuviințarea copilului care a împlinit vârsta de 14 ani, să-și schimbe

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
creanțe, pe care le are față de minor părintele, o rudă în linie dreaptă ori frații sau surorile părintelui (art. 126 C. fam.); > stabilește suma anuală necesară pentru întreținerea minorului și administrarea bunurilor sale; această sumă poate fi modificată de autoritatea tutelară, potrivit cu împrejurările (art. 127, alin. l și 2 C. fam.); alin. 2 al art. 127 C. fam., prevede pentru situația în care veniturile minorului nu sunt îndestulătoare în vederea acoperirii cheltuielilor necesare întreținerii acestuia și administrării bunurilor sale, vânzarea bunurilor copilului

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
în care veniturile minorului nu sunt îndestulătoare în vederea acoperirii cheltuielilor necesare întreținerii acestuia și administrării bunurilor sale, vânzarea bunurilor copilului. > dacă minorul nu are bunici și nici familie sau alte rude care să fie legal îndatorate la întreținerea acestuia "autoritatea tutelară va cere Direcției județene sau a municipiului București pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale să contribuie la întreținerea acestuia" (alin. 3, art. 123 C. fam.); > dă încuviințarea prealabilă pentru actele de dispoziție, pe care părinții urmează să le încheie

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
gestionării patrimoniului minorului." c) Competența teritorială a autorității tutelare Potrivit art. 159 C. fam.,competența se determină de regulă, după domiciliul minorului, interzisului sau a persoanelor ale căror interese sunt apărate. Pentru ocrotirea părintească și tutela minorului este competentă autoritatea tutelară de la domiciliul minorului, iar pentru tutela persoanei puse sub interdicție competența revine autorității de la domiciliul acesteia. În materia curatelei, autoritatea tutelară va putea institui aceasta potrivit art. 152, lit. a, C. fam., când din cauza bolii, bătrâneții sau infirmității, precum și alte

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
minorului, interzisului sau a persoanelor ale căror interese sunt apărate. Pentru ocrotirea părintească și tutela minorului este competentă autoritatea tutelară de la domiciliul minorului, iar pentru tutela persoanei puse sub interdicție competența revine autorității de la domiciliul acesteia. În materia curatelei, autoritatea tutelară va putea institui aceasta potrivit art. 152, lit. a, C. fam., când din cauza bolii, bătrâneții sau infirmității, precum și alte motive, o persoană deși capabilă, nu poate să-și administreze bunurile. Același lucru se întâmplă și în cazul părintelui sau tutorelui

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
deși incapabilă, din cauza bolii, nu poate, nici personal, nici prin reprezentanți să ia măsurile necesare în cazuri a căror rezolvare nu suferă amânare daca persoana lipsește o vreme îndelungată de la domiciliu, este dispărută, fără a avea știri despre ea, autoritatea tutelară competență este cea de la ultimul domiciliu din țară(art.152 lit.d,e,C.fam.). În situația în care locuința copilului nu coincide cu domiciliul său (fiind încredințat unor rude, persoane sau instituții de ocrotire, potrivit art. 42, alin. 2

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
părinților (art. 42 C. fam.), al desființării căsătoriei (art. 24 C. fam.), precum și în cazul copilului din afara căsătoriei căruia i-a fost stabilită filiația față de ambii părinți (art. 65 C. fam.). Pentru a decide, instanța este obligată să asculte autoritatea tutelară, pe părinți și copiii respectivi, dacă au împlinit vârsta de 10 ani; * stabilirea întinderii felului și modalităților de exercitare a obligației de întreținere datorate minorului de către părinți, când aceștia nu se înțeleg, fie că sunt despărțiți (art. 107, alin. 2

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
drepturilor și îndatoririlor părintești, ceea ce face ca dezvoltarea fizică, intelectuală, morală, ori sănătatea să fie . primejduită în familie. În luarea acestor măsuri instanța de judecata va asculta pe părinți, pe copil dacă a împlinit vârsta de 10 ani și autoritatea tutelară. Instituția sau persoana căreia i. s-a încredințat copilul are, față de acesta, numai drepturile și îndatoririle ce revin părinților cu privire la persoana copilului (art. 43 alin l C. fam.). Drepturile și îndatoririle cu privire la bunurile copilului rămân asupra părinților. Măsura încredințării copilului

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
ca nu cresc copii în spiritul devotamentului față de țară; Decăderea se poate lua deci, împotriva părinților numai pentru greșeli de o anumită gravitate în exercitarea drepturilor părintești ori îndeplinirea îndatoririlor cu privire la persoana copilului. S-a admis acțiunea introdusă de autoritatea tutelară prin care s-a cerut decăderea mamei din drepturile părintești, din moment ce tatăl execută o pedeapsă privată de libertate, iar mama este alcoolica, și are atitudine huliganică și imorală, neglijând, totodată, îndeplinirea îndatoririlor părintești. Motivele pentru decăderea din drepturile părintești sunt

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
extinsă și la ceilalți copii. Efectul principal al decăderii constă în pierderea de către părintele respectiv a drepturilor părintești cu privire la persoana și bunurile minorul, precum și a îndatoririlor părintești, cu excepția obligației de a da întreținere copilului, potrivit art. 110 C. fam. Autoritatea tutelară 306 poate da încuviințarea părintelui decăzut din drepturile părintești de a avea legături personale cu copilul dacă, prin asemenea legături, creșterea, educarea, învățătură și pregătirea profesionala a acestuia nu sunt în primejdie (art. 111 C. fam.). Decăderea din drepturile părintești

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
exercitarea ocrotirii părintești? 5. Care sunt particularitățile ocrotirii părintești exercitată de către un singur părinte în alte cazuri de cât divorțul? 6. În ce condiții părintele este decăzut din drepturile părintești, conform art.109 C.fam.? 7. Ce atribuții are autoritatea tutelară în legătură cu exercitarea ocrotirii părintești? 8. În ce condiții părinții reprezintă sau asistă, după caz, pe copil, la încheierea actelor juridice? b) Teste de autoevaluare: 1. Principiile ocrotirii părintești sunt: a) asimilarea deplină a situației copilului din afara căsătoriei cu copilului din

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
interdicție a unuia dintre părinți; 6. Declararea judecătorească a abandonului de copii are loc dacă: a) părinții s-au desistat de copil în mod vădit; b) mai mult de 6 luni copilul a fost neglijat de părinți; c) decide autoritatea tutelară; 7. Rolul autoritatii tutelare cu privire la executarea ocrotirii părintești consta in: a) sesizarea instanței judecătorești; b)luarea deciziei; c) controlul și îndrumarea. CAPITOLUL II OCROTIREA LEGALĂ A MINORULUI Cunoașterea ocrotirii legale a minorului În România protecția drepturilor copilului constituie parte integrantă

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
este un ansamblu de dispoziții legale care reglementează ocrotirea minorului printr-o altă persoană decât părinții săi, numită tutore și căreia i se atribuie această funcție sub supravegherea, controlul și îndrumarea permanentă a autorității tutelare. Tutorele este numit de autoritatea tutelară din oficiu sau la încunoștiințarea ce i se poate face în condițiile legii, în termen de 5 zile de la data când se află de existența unui minor lipsit de ocrotirea părintească. Nu poate fi tutore minorul sau interzisul judecătoresc, cel

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
funcție, tutorele are obligația de a cere autorității tutelare desemnarea unui delegat care să inventarieze toate bunurile minorului. Ținând seama de munca depusă de tutore în administrarea bunurilor minorului, cât și de starea materială a copilului și a tutorelui, autoritatea tutelară poate acorda acestuia din urmă o remunerație ce nu va depăși însă 10 % din venitul bunurilor minorului. Principiul independenței patrimoniului între minor și părinte se aplică și în privința relațiilor între minor și tutore, astfel încât tutorele nu are nici un drept asupra

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
El poate cere înapoierea minorului de la orice persoană care l-ar deține fără drept, instanța de judecată putând respinge cererea dacă înapoierea ar fi contrară intereselor copilului.315 Măsurile provizorii cerute de interesele minorului, pe care le poate lua autoritatea tutelară în baza art. 119 alin. 3 C. fam., nu se limitează numai la eventuala numire a unui curator, ci poate cuprinde și o altă serie de activități, cu privire la stabilirea locuinței minorului și cu privire la bunurile sale ,a căror utilitate și oportunitate

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
numire a unui curator, ci poate cuprinde și o altă serie de activități, cu privire la stabilirea locuinței minorului și cu privire la bunurile sale ,a căror utilitate și oportunitate va fi apreciată, de la caz la caz. în funcție de situația. concretă. Pentru numirea tutorelui, autoritatea tutelară va emite în acest scop o decizie, iar art. 119 alin. l C. fam., prevede ca autoritatea va comunica în scris tutorelui numirea sa și sarcinile care îi revin în această calitate, cu precizarea că, în stabilirea sarcinii tutorelui, autoritatea

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
va emite în acest scop o decizie, iar art. 119 alin. l C. fam., prevede ca autoritatea va comunica în scris tutorelui numirea sa și sarcinile care îi revin în această calitate, cu precizarea că, în stabilirea sarcinii tutorelui, autoritatea tutelară va trebui să țină cont atât de dispozițiile generale ale legislației privitoare la tutela minorului în general, cât și de situația concretă, specifică a fiecărui minor pus sub tutelă. b) Condiții pentru îndeplinirea funcției de tutore C. fam. nu prevede

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
ar cere, o dare de seamă despre modul în care a îngrijit pe minor, precum și despre felul în care a administrat bunurile acestuia. La încetarea tutelei, tutorele va trebui să prezinte o dare de seamă generală. și răspunde față de autoritatea tutelară pentru abaterile săvârșite cu ocazia exercitării atribuțiilor sale, fiind îndepărtat atunci când ar săvârși un abuz, o neglijență gravă sau orice altă faptă care l-ar face nevrednic de a fi tutore. Minorul poate face plângere la autoritatea tutelară cu privire la actele

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
față de autoritatea tutelară pentru abaterile săvârșite cu ocazia exercitării atribuțiilor sale, fiind îndepărtat atunci când ar săvârși un abuz, o neglijență gravă sau orice altă faptă care l-ar face nevrednic de a fi tutore. Minorul poate face plângere la autoritatea tutelară cu privire la actele sau faptele tutorelui păgubitoare pentru el. Plângerea poate fi depusă in interesul minorului și de către persoanele care, potrivit legii, au obligația de a înștiința autoritatea tutelară cu privire la existența unui copil lipsit de ocrotire părintească(art.138. C.fam

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
face nevrednic de a fi tutore. Minorul poate face plângere la autoritatea tutelară cu privire la actele sau faptele tutorelui păgubitoare pentru el. Plângerea poate fi depusă in interesul minorului și de către persoanele care, potrivit legii, au obligația de a înștiința autoritatea tutelară cu privire la existența unui copil lipsit de ocrotire părintească(art.138. C.fam). Instituirea tutelei pe motivul că părinții sunt decăzuți din drepturile părintești, va putea avea loc numai după ce hotărârea judecătorească prin care s-a luat această măsură a rămas

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]