432 matches
-
crescut sub poală de codru... Se vede. Și acum, dacă ai venit, hai să ne așezăm la masă, că se răcește mămăliguța... Când ne-am ostoit foamea, călugărul a ridicat oala ce se afla pe colțul mesei. A turnat în ulcele și m-a îndemnat: Ia vezi dacă îți place asemenea băutură. Ridicând ulcica, priveam întrebător la bătrân. Răspunsul a venit printr-un îndemn tăcut din priviri. Am gustat cu băgare de seamă, știind meșteșugul bătrânului la prepararea a tot felul
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
În locul obișnuitei garnituri, moșierul strânsese mobile de felurite stiluri și vechimi, bine armonizate, printre care un fel de armoar sculptat în stilul Renașterii și pe care, zicea gazda, l-a cumpărat în Normandia. Pe dulapuri, în cuiere țărănești, se îngrămădeau ulcele ardelenești și poterie occidentală, printre care câteva tipsii perugine de la începutul secolului al XVI-lea. Ceaiul însuși fu servit în cești de porțelan subțire japonez. Pascalopol scoase dintr-un dulap un bocal de farmacie italiană din secolul al XVIII-lea
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
sunt taine înfricoșătoare, de care nu se cade să ne apropiem, dată fiind puținătatea minții noastre. De bună seamă că Domnul, în mare mila Sa, a îngrijit de toate. Popa Țuică chicoti ca un copil, înecîndu-se în tuse: - Oale și ulcele, hi, hi, hi, ulceluțe ne facem.Stănică, limbut, nu slăbi pe preot: - Stai, preasfinte, nu fugi așa. Moș Costache ți-a pus o întrebare foarte serioasă, pe care ți-o repet și eu. Pe mama mea îți spun că țin
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
oprit : între două case rămase întregi, un loc gol, curățit de moloz - ca o gură știrbă, după o extracție. Și pe acel maidan nou apărut ardeau lumânări înfipte în pământul proaspăt afânat, puse în formă de cruce. Ici și colo, ulcele de lut, cu dalii și cârciumărese. Trecătorii căpătau deodată o expresie obtuză și îngrozită, probabil la fel cu a mea, ce rămăsesem în loc, pironit, intuind că nu pe lângă un loc gol treceam, ci pe lângă morminte. Deodată a oprit o trăsură
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
gol treceam, ci pe lângă morminte. Deodată a oprit o trăsură, o doamnă elegantă a coborât și s-a apropiat cu un pas grațios : am ajutat-o să puie buchetul de camelii albe ce l avea în mână într-una din ulcele, scoțând niște cârciumărese ofilite. Doamna mi-a mulțumit cu un glas rauque, rămânând la fel cu fața acoperită, și probabil ar mai fi stat nemișcată acolo dacă un domn în vârstă (chipul îmi părea cunoscut, dar n am mai reușit
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
-l duce la gură. Gustul vinului țărănesc redeșteaptă în el senzații tari, uitate. Lasă paharul gol pe masă și-și șterge gura cu dosul palmei într-un gest de țăran aflat la ceas de taifas cu vecinul ori cumătrul, în fața ulcelei cu vin. Cînd i se pune în față al doilea pahar plin ochi, îl ia domol și-l rotește între degete. Să-ți fie clar! gesticulează Liuță, amenințîndu-l cu degetul arătător întins către el. Eu ți-am înlesnit doar cunoașterea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
urît pictați. Dar domnul Mundy instalase și niște rafturi ca Duncan să-și pună propriile obiecte pe care le cumparase din piețe sau din magazinele de antichități. De obicei, Duncan petrecea o vreme, Înainte de a se culca, uitîndu-se peste cănile, ulcelele și ornamentele, lingurițele și lacrimarele lui, ridicîndu-le și bucurîndu-se Încă o dată de ele, gîndindu-se de unde veneau și cui aparținuseră. În seara asta se uită la ele fără mare interes. Luă pentru scurt timp bucata de pipă de lut pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
seva unui nume, ci și încărcătura socială a lui, la fel personajul își are rudele, moștenitorii săi care s-ar simți ofensați dacă acum după ce-a trecut atâta amar de vreme de când pan Bijinski ș-a făcut oale și ulcele, am dezgropa lucruri nu tocmai plăcute și nu ușor de justificat. Nu e totuna dacă ești strănepotul lui Radu cel Frumos sau al lui Mihnea Turcitu, iar în domeniul ficțiunii e mai bine să te înrudești cu bunul Bezuhov decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
noștri, ci mediul în care, iată, tocmai am ajuns: castelul gotic Potoțki. Episodul 115 DOAMNA POTOȚKI La ora când scriem aceste rânduri, bătrâna doamnă Potoțki, tenacea locuitoare a aripii de vest a castelului, va fi fiind de mult oale și ulcele. Nepăsătorul timp a trecut peste amintirea domniei-sale, albindu-i oasele, șlefuindu-i vertebrele, subțiindu-i imperceptibil metacarpienele. Ierburi înalte, flori de românită, fragile păpădii au crescut rând pe rând din mormântu-i, spulberându-se cu plecarea fiecărui anotimp. Generații întregi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
de lână în carouri galbene și cafenii. Ai venit în căutarea altor vremuri, nu-i așa ? În căutarea urmelor lui Simion, care nu a fost un trecător oarecare ? întreabă Teodora în timp ce întețește focul și pune pe plită niște oale și ulcele de culoarea pâinii prea coapte, din care încep să se degaje arome de plante și flori. Locul ăsta, la câțiva kilometri de Hliboca, în care sălășluiește doar o bătrână vrăjitoare, nu mai este înscris pe nici o hartă și nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
tragere de inimă să învăț mai mult. Totuși cu timpul a trebuit. În școală și în familie învățasem limba germană, considerată limba cultă în Bucovina care aparținuse de Imperiu. Tăcere lungă. Teodora se ridică pentru câteva minute și trebăluiește printre ulcelele ei. Revine cu o lingură care conține o pastă vâscoasă și o cană cu apă. Ia asta : amestec de esență de vâsc și de păducel. Le-am amestecat cu miere, că nu este prea plăcut la gust. Citesc pe fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
dar minunată... Am descoperit împreună că în iubire se poate găsi forța de a compensa toate frustrările și mizeriile războiului..." Astăzi se culpabilizează ea însăși așa cum probabil se culpabilizase atunci tatăl ei. Teodora îi intuiește gândurile, frământările, întrebările și, în fața ulcelelor aburinde cu unul din ceaiurile pe care doar ea știe să facă, încearcă să o readucă lângă ea : Ai exact aceeași mimică ca și Simion când se culpabiliza, când își reproșa că o trădează pe mama ta, că i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
urmat nici înjurături, nici lovituri, nici amenințări. Mi-au cerut să îi conduc în "laborator", adică în încăperea bordeiului nostru destinată plantelor și s-au oprit îndelung să miroase și să pipăie modestele și puțin numeroasele putinele cu pomezi și ulcele cu fierturi și să se uite ca mâța în calendar la etichetele improvizate cu denumiri scrise într-o limbă necunoscută. Afară au mai exclamat de câteva ori : "Harașo ! Harașo !" și apoi tot șeful mi-a spus că au nevoie pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
era normal să se întâmple așa și nu altfel. Principalul e să ai suficiente resurse de adaptare, să te obișnuiești repede cu toate câte se întâmplă. La prânz au mâncat mâncărică de ciuperci și gogoși vanilate, tatăl a scos o ulcea cu vin. Era încă tulbure dar el a asigurat-o că-i bun la gust, că are buchet. În timp ce tatăl era mai apoi întins de-a curmezișul patului să-și pună picături în ochi, Carmina înțelese că el se leagănă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
decât cel inițial pentru niște lucruri pe care nici măcar nu-i trecuse prin cap să le cumpere. Însă a trecut prin fața câtorva buticuri și a aruncat o privire prin vitrine. Asta era. Zeliha zăbovea În fața unui stand Înțesat de borcane, ulcele și sticluțe pline cu mirodenii de toate felurile și culorile. Își amintea că una din cele trei surori ale ei, nu mai ținea minte care, o rugase de dimineață să cumpere scorțișoară. Ea era cea mai mică dintre cele patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
perd În labirinte. Nu mi-a roit pân creieri să iau vro droașcă, iar când am ajuns acasă, la ora când ies măturătorii la drumu mare, aveam umblătorii numa praf și pulbere. La crăpatu zorilor, istovu mă făcuse oale și ulcele. Cre că mă luase chiar și cu friguri. M-am zvârlit În culcuș, hotărât să nu le soilesc, ca să nu-mi uit zodiile. La douășpe ziua am dat șfară În redacție și la Lucrările Sanitare că mă pleznise boleșnița. Atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
hanul, tăcere. Am bătut în podele cu stratul puștii și am așteptat un sfert de ceas; pe urmă, iar am bătut și am așteptat. Nimeni. Și în hanul pustiu pătrundea întunericul serii de toamnă. Pe tejghea stăteau, bine rânduite, măsurile, ulcelele și paharele; un scaun era în dosul tejghelei; în rafturi, câteva sticle - și atât. Am căutat în ulcele apă, vin sau rachiu. N-am găsit. Prin întuneric, am pășit în altă odaie. Laviți, scaune, o masă de brad. Dar nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
iar am bătut și am așteptat. Nimeni. Și în hanul pustiu pătrundea întunericul serii de toamnă. Pe tejghea stăteau, bine rânduite, măsurile, ulcelele și paharele; un scaun era în dosul tejghelei; în rafturi, câteva sticle - și atât. Am căutat în ulcele apă, vin sau rachiu. N-am găsit. Prin întuneric, am pășit în altă odaie. Laviți, scaune, o masă de brad. Dar nimeni înlăuntru. În a treia încăpere, păreții erau îmbrăcați cu scorțuri de lână; lângă horn, pe un pat lat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
se uită râzând în juru-i cu mânile în șolduri, apoi se îndreptă prin Faliboga. Ce răcnești așa? vorbi ea c-un glas bărbătesc. Am venit, ș-am adus și ulciorul... Grecușor intră cu ulciorul. Și-ndată Faliboga turnă vin în ulcele de lut și cinsti pe cei de față. —De mult nu s-a mai văzut vin pe-aici, zise el vesel, da’ încaltea acu am adus de cel vechi, de la un jidan de la Săveni. Iaca, și eu închin ulcica asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
repede în casă și ajută pe femei să iasă. — Stăi să vie și stăpână-tău! țipă aprig nana Floarea. Lui Bezarbarză nu-i păsa de asemenea țipăt. Bătrâna era totdeauna bună cu el. —Ai fiert lapte? —Fiert. —Băut-ai două ulcele? —Ba. Am băut numai una. Atuncea bea și pe cealaltă. Pune fân destul la vaci și, după ce pornim noi la vale, dă o fugă până la Braniște, ca să înștiințezi pe careva că noi ne-am dus. — Pe cine să înștiințez? Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
orașul plin de schele, De gunoaie și de gropi, Umblă țanțoș printre ele Umbre de edili miopi. S-a topit un cer de stele Peste legendarii plopi; Prin orașul plin de schele, De gunoaie și de gropi. Peste oale și ulcele, Ochii triști mai varsă stropi, Se azvârl cuvinte grele, Prin biserici cântă popi Prin orașul plin de schele. O MIE ȘI UNA DE PIETRE Evident, O mie și una de pietre ne duce cu gândul la fabu- loasele povești care
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
de foame. Dar nici de orgoliu. A cerut pâine. Ni s-a adus pâine. Am suflat cât ai zice pește toată pâinea. Michel a cerut vin. Ni s-a adus vin. Tot cât ai zice pește, cele trei sau patru ulcele din sticlă, cam de un litru fiecare, au dat semne de uscare. Ceva mai curajos, purtătorul nostru de mesaje, adică Michel, s-a dus pușcă la patron și a făcut scandal. Mai exact spus, a protestat. Că scandal a făcut
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
în cătareAșautomatului. Am avut mare noroc și zile de la Dumnezeu, atât eu, cât și membrii întregii echipe, se putea întâmpla o tragedie în acele momente destul de critice, și acum, după 59 de ani , mă gândesc că puteam fi oale și ulcele, fără a mai fi trecut de la locotenent major la colonel și șșef de județț și fără a mai putea scrie această carte dacă nu se rupea scara și Iacob Ioan continua urcarea în podul casei unde erAșascuns infractorul înarmat. Am
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
lemne pentru plita cuhnei curând dogoritoare și pentru sobele încăperilor în care dormeau, în paturi înalte din blăni de stejar, între perne uriașe umplute cu fulgi de gâscă, macaturi cu desene înflorate, pătrate și plăpumi foarte groase, rânduind în cămară ulcelele de lut cu laptele proaspăt pus la prins al singurei vaci pe care abia mult mai târziu soacră-sa avea s-o vândă, smântânind laptele de prisos în putineiul rămas de la generația de dinainte, pregătindu-și mâncarea puțină a fiecărei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
că își făcuse studiile la Viena și Pisa. Dar imaginea tânărului studios fu imediat înlocuită de imaginea petrecărețului care chefuise cu lăutari țigani la marginea orașului. Și generalul află amănunte despre local și împrejurimi înzăpezite, despre fumul fripturilor și despre ulcelele băute până la fund în repetate rânduri și preschimbate imediat în cioburi, după obiceiul chefuitorilor, amănunt care stârnise entuziasmul femeii, cadânei, zicea omul. Bea, spărgea și cerea mereu alte și alte ulcele. Când vorbea despre cadână, omul se înfierbânta. ― Așa ceva n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]