524 matches
-
că bea și chiar o făcea, dar nu l-am văzut niciodată beat! - a adăugat Amnar. Cred că el mai mult vorbea decât bea - a revenit Slobodă. Asta cam așa ar fi, dar lui îi plăcea să aibă în față ulcica mereu plină. Că o bea, că n-o bea, asta-i altă vorbă. Uite că am început să vorbim de Pâcu, ccea ce poate să însemne că ne-o pălit dorul de el - a încheiat vorba Puicuță... Hooo! Opriți plugul
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
un om: „N-ai un foc să-mi dai o țigară, că mi-i o foame de nu știu unde să mă culc la noapte?” - a apreciat Pâcu vorba lui Puicuță stârnind râsul general. În acest timp, Pâcu a pus mâna pe ulcica cu vin. Înainte de a gusta din el,s-a rugat cu glas popesc: Primește-l, Doamne, și pe aista și nu mă osândi pe mine păcătosul, că ți-oi aduce ofrandă încă multe ca aiestea... Râsul cărăușilor nu mai contenea
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
altfel moare acolo între sculele lui ducă-se pe pustii!... Pâcu s-a prefăcut că nici nu aude spusele prietenului său și și-a văzut de lulea... Când fumul plutea în jurul capului lui ca un nimb, a pus mâna pe ulcica cu vin, a gustat din ea cu măsură și, dregându-și mustața cu dosul palmei, cum îi era obiceiul, a pornit să vorbească, cu glas de taină: Pe când satul nostru se găsea într-o poiană a pădurii nesfârșite ce cuprindea
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
limba lor: „Po umerla”. Sătenii s-au uitat unul la altul dând din umeri... S-a nimerit însă ca printre localnici să se găsească unul care să priceapă graiul bejenarilor... Odată cu ultima vorbă, Pâcu a gustat cu multă evlavie din ulcica cu vin și, după cum îi era feleșagul, a tras adânc și din lulea... Și cum spuneam, s-a nimerit să fie printre săteni și unul care să le tălmăcească vorbele fugarilor. „Auziți, oameni buni, ei umblă după moartă... <Po umerla
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
decât câțiva pași, când, ca din pământ, le apăru în față bătrâna Tălparu. Își strânse în brațele uscățive nora și, îmbrățișate, plânseră amândouă minute în șir, fără să-și vorbească. Acasă, în ușă, după ce îl omeni pe moșneag cu o ulcică cu vin, o întrebă, în sfârșit, nereușind să-și ascundă teama, dar și o undă de speranță: V-ați împăcat, fata mamei, se mai întoarce sau numai te-a adus pe tine? Se întoarce, mamă, unde să se mai ducă
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
ca aceștia nu erau drumeți oarecare.Și au mers Împreună cât au mers, au vorbit de una, de alta, iar către amiază au făcut un popas la umbra unui plop de la marginea drumului.Sf.Petru a scos din desagă o ulcică cu apă. Bău și negustorul, căci apă nu avea la el. Și niciodată nu mai băuse așa o apă limpede și rece. Sf. Petru a scos din desagă o pâine pe care o rupse În trei părți egale. Una i-
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
globul de aur al fetei și-l aruncă sus, sus de tot, spre cer.Și globul cel strălucitor rămase pe cer! Amândoi porniră În fugă, plângând și țipând la tații lor.Aceștia ședeau la masă râzând și tocmai ciocneau o ulcică cu vin. Copii Începură să spună ce nelegiuire făcuse celălalt, vorbind amândoi deodată și crezând, fiecare că el are dreptate. Se făcu o liniște de mormânt.Nimeni nu mai râdea, nimeni nu mai vorbea, se oprise și muzica.Se auzeau
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
stomacul gol o lingură de miere din găvănosul burduhănos, smălțuit cu flori, în care aromitorul soare topit era amestecat cu-un degetar din celălalt soare, dătător de viață: cu-un degetar de lăptișor de matcă. Bău cu înghițituri mici o ulcică de cidru și ieși trăgând ușa după ea, fără s-o închidă cu cheia. Nu încuia nici când era chemată-n oraș cu treburi birocratice (căci de asta nu erau scutiți nici ei, ocrotitorii naturii) sau la ședințele trimestriale, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
să cîștig marele premiu, de au început să zîmbească larg de tot cei care o auzeau. Un scriitor care cîștigă două milioane de dolari la loto își pierde credibilitatea, zice - afundîndu-mă ridicol în istoria cu rromul care făcuse rost de o ulcică cu lapte. Scriitorul e un ales, nu-și poate permite să intre la concurență cu oamenii de rînd, la loterie. (Decît, eventual, ca să piardă, m-am gîndit.) Ba poate! zic. Cumpăr pîinea și-i spun la revedere domnișoarei. Nu se
Ceaușescu și premiul cel mare la Loto by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13251_a_14576]
-
am mințit cu vorbe neadevărate... Am mințit spunând adevărul și acum, acum niciodată nu voi ști dacă am făcut umbră pământului! Ce păcat! M-am irosit în ...niciodată și în mereu! POVESTE DE ÎNCEPUT ȘI DE SFÂRȘIT Ai îngropat o ulcică cu farmece și descântece în sufletul meu și chiar dacă aș vrea, nu pot să găsesc alt descântec să mă facă bine de tine. Ai venit noaptea, Zburător și ai furat din odaia mea toată durerea și toată suferința pe care
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
de Artă Iași) Femeie cu basma, ulei pe carton (Muzeul de Artă Iași) Peisaj marin cu bărci, ulei pe pânză (Muzeul de Artă Iași) Cusătoreasă, ulei pe pânză Natură statică de toamnă, ulei pe pânză Natură statică cu mere și ulcică, ulei pe pânză Copii pe uliță, ulei pe pânză Acoperișuri roșii, ulei pe pânză Casă cu flori, ulei pe pânză Lecția, ulei pe pânză Case pe Valea Siretului, ulei pe pânză Cișmeaua din Balcic, ulei pe pânză Case la Huși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
un om al lui Dumnezeu. El s-a gândit la noi și vrea să ne ajute. Da’ cu mine ce treabă de taină ai? Chiar așa de greu îi de înțeles, moș Dumitre? Măi Petrache, ia să mai îndemnăm cu ulcica ceea de vin, că așa mi-a veni și mie - vorba ceea - „Mintea țăranului cea de pe urmă.” Numai ia sama, că moș Dumitru o priceput de la început. Ia spune, moș Dumitre, ce ai priceput matale? Măi, măi! Dacă nu pricepeam
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
la carte. Nu degeaba am fost eu artelnic în armată. Dacă-i așa, apoi am nădejde în matale, moș Dumitre. Ca-n cuiul cel de tei. Ce mai? Eu am băgat, însă, de samă că tu ești tare supărat pe ulcica ceea cu vin. O ții în mână de când ai venit, da’ nu-i goli-o ferita sfântului. Ori vorbesc la Petrache, ori la părete, tot una i. Ia mai întreab-o de sănătate. Moș Dumitre, drept să-ți spun, omului nu
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
mai întreab-o de sănătate. Moș Dumitre, drept să-ți spun, omului nu i se mai urăște cu matale. Numai că eu mai am treabă și nu pot să apar în fața oamenilor cu privirea încrucișată, așa că o las mai moale cu ulcica. Parcă văd că ai să spui: „Ia mai zi cum ai mai zis”, dar eu am s-o fac pe niznaiu. Lasă, moș Dumitre, că n-o intrat zilele în sac. Rămâi sănătos și mâine, când te întorci de la târg
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
ulcele ce stau îmbufnate pentru că nu sunt băgate în seamă. Apoi s-o rugăm pe doamna învățătoare - așa îi spunea bătrânul întotdeauna soției sale față de musafiri - să ne omenească cu ceva de-ale gurii. După un timp, licoarea parfumată din ulcică a topit timiditatea inginerului. Iar Costăchel a făcut anunțul: Acum să vă spun de ce se află domnul inginer Cicoare aici. După ce Costăchel a terminat de povestit motivul pentru care l-a invitat pe agronom, învățătorul a rămas pentru o vreme
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
treburile la locul lor și i-am pregătit de drum pe ai noștri. Băieții noștri au plecat în refugiu cu profesorii Liceului Bașotă. Măi Petrache! Mai povestește și tu, că mie mi s-o uscat gâtlejul. Uite la el. Cu ulcica de vin în față și strigă că moare de sete! ... Și nu te mai plânge că nu ți-s toate mințile acasă. Uite-le colea grămadă în scăfârlia ta și nu în altă parte! - l-a apostrofat Petrache. Prinzând momentul
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Să te predai ori să-ți rezervi ultimul glonț... pentru tine! - a grăit Costăchel, cu chipul înnegurat. Acum, hai să ne bucurăm. Întâi pentru că ai reușit să scapi de iadul rusesc și apoi pentru că suntem împreună! - a grăit Petrache, ridicând ulcica cu vin. După un timp, inginerul Cicoare i s-a adresat lui Costăchel: Dragul meu. Trebuie să bagi de seamă că, odată cu terminarea povestirii, ai să te simți mai liniștit. O parte din nenorocirile trăite de tine au trecut - fără
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
încălzești, omule! Aș intra eu... Dar dacă mă vede careva? Intră! Pe gerul ista nu stă nimeni să pândească unde intri și unde nu. Privind în toate părțile, Măcriș a intrat în casă. Măriucă! Pune te rog la fiert o ulcică cu vin, să se dezghețe omul ista! Mulțămesc, bădie Costache. Mata ești om bun. De aceea tătă lumea te iubește. Ce spui, măi Măcriș? Da! De când ai fost mata primar... Ce? N-o mai fost primari și alții? Da! Da
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
hârtia ceea, să văd ce bucurie mi-o trimis aiștia! Măriucă! Cheamă-l pe Petrache! Spunei că o primit o scrisorică! Costăchel a desfăcut hârtia și a început să citească pe îndelete. În acest timp, Măcriș sorbea cu evlavie din ulcica aburindă... Ce scrisoare am primit, Costache feciorule? Ascultă aici tată: „Întrucât nu ați predat la timp cotele datorate statului, sunteți obligați ca într-o săptămână să predați următoarele cantități... ” Când Costăchel a terminat de citit, Petrache a izbucnit: Auzi numai
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
pădure, iar seara se întorceau. Dobitoacele abia se opinteau la cotiugarele încărcate cu lemne. Stai și fă-ți o socoată... Unde să se oprească gospodarii - la dus, da’ mai ales la întoarcere - să golească o cinzeacă de rachiu sau o ulcică cu vin? La o crâșmă. Unde altundeva? Frumoasă poveste, n-am ce spune - a rostit Petrache. După o vreme, Petrache s-a ridicat, gemând ca sub o grea povară. Amu’ măi Costache, hai să mai bem o gură de apă
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
spui cine intră și iese de la imbrohor. Fă-o pe fugă, să nu lipsești de aci de la ușa noastră! Căpitanul salută și ieși. Pylarino luă tava cu leacuri și se apropie de patul domnului. Marica lua pe rând câte o ulcică și i-o da ca să bea, Brâncoveanu se strâmba, se văita, căuta cu priviri disperate spre Pylarino și spre doamnă. După ce termină închise gura și doctorul constată că fața domnului devenise asimetrică, obrazul roșu se umflase mult. — Doare cumplit, ca și cum
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de mustăți peste ochi și cu alta sub nas. Ca unul ce dusese la capăt cea mai sângeroasă ispravă, se ospăta c-o fleică friptă pe cărbuni, frecată cu mujdei, oleacă de brânză de oaie cu mămăligă fierbinte și-o ulcică de vin aspru, tras din damigeană. Din fața lui scofâlcită și plină de creți, privirea strălucitoare, de bețiv, era ațintită la femei. Rămăsese cu gura căscată, iar în vârful nasului îi juca, ascuns sub piele, un ou ca de porumbel. Aducând
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
se șade fudul. - Ba am zis-o eu mai bine, sare fina Gâscă care, la toate nunțile din sat, e bucătăreasă și scornește zicături. - Așa, fină, o îndeamnă gazda înveselită, zi, s-audă toată lumea. - Pui... se pregăti Gâsca trăgând din ulcică o dușcă. După ce făcu efect, chiui ascuțit : „La noi, între domnișoare, Este-o fudulie mare. Dau fața cu vaselină Să se facă pielea fină. Să nu credeți că- i minciună, Am să spun adevărat Și cu care cremă-au dat
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
târzii. Au și ei ceva luxos, Zic că este de folos : Pantofi cu vârf ascuțit Parcă-s muche de cuțit, Frizură la periuță, Parcă-i ceafa la maimuță. La anul și la mulți ani !” ură cumătrul și goli cu chef ulcica. - Stați, să zic și eu, se întărâtă o vecină : „Vine gâsca-n mini jup Cu pantofi cu botul lung Și călcâi făcut la strung. Fustă are, ce să zic, Cât o palmă, mai nimic, Pliscu-l ține-n sus, în vânt
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Cu comănacul pe ceafă și mânecile suflecate, deșirat și cu barba tihăraie peste ilic, părintele iconom te-ar fi înfricoșat și-n miezul zilei de ți-ar fi ieșit la o răspântie pustie. Povestea cu har, mai ales când apărea ulcica cu vinars. Nu c- ar fi pus ceva în gură (cuviosul păstra cu cinste pravila), dar îndemnul la vorbă îi creștea deopotrivă cu veselia celorlalți. în copilărie părintele fusese cioban. Orânduindu-i turmă, câini și asin, baciul la învățat puțintică
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]