5,770 matches
-
-i statura înaltă și slabă cum se depărta indiferentă, mi-a venit să-l asemui cu un cocostîrc. Și n-a intrat nici acasă la Bărzăun, așa cum m-a făcut să cred la început. Înainte de-a ajunge a capătul uliței, a trecut printr-o spărtură a gardului într-o grădină, de unde putea să ajungă mai ușor în ulița unde-și avea casa nu el, ci Ilinca. Dar, la urma urmei, ce mă interesa pe mine unde voia să se ducă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Și n-a intrat nici acasă la Bărzăun, așa cum m-a făcut să cred la început. Înainte de-a ajunge a capătul uliței, a trecut printr-o spărtură a gardului într-o grădină, de unde putea să ajungă mai ușor în ulița unde-și avea casa nu el, ci Ilinca. Dar, la urma urmei, ce mă interesa pe mine unde voia să se ducă Vlad? Grozăviile junglei E drept că uneori există situații foarte grele în viața fiecărui om. Nu poți scăpa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
să-l pui tot acolo! Mulțumesc, Ticuțule. Ești un băiat de zahăr. Și Matei intră bucuros în curtea casei, în timp ce Bărzăunul porni mai departe pe șosea. Nu făcu însă decît cîțiva pași și se hotărî s-o ia pe-o uliță lăturalnică, cu scopul să nu mai întîlnească pe nimeni dintre cunoscuți. Pentru nimic în lume n-ar fi vrut în acele momente să dea ochii nici cu Vlad, nici cu Virgil, nici cu Tomiță și, sub nici un motiv, n-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
ar fi vrut să-l întîlnească pe Nuțu lui Răstoacă, pe care din trădător nu-l mai scotea. Așa că, deși avea de făcut un înconjur de două ori mai mare decît dacă ar fi mers pe șosea, porni totuși pe uliță. Nu poate spune nimeni că Bărzăunul a luat-o pe-acolo cu gîndul de-a trece pe lîngă casa Ilincăi. Nici vorbă de-așa ceva. El se ducea doar la pescuit și nu să vadă ce face Ilinca. Ce-l interesa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
pe banca de lîngă poartă pentru a-și lega șiretul. Cîinele îl simți numaidecît și începu să hămăie de mama focului. Noroc mare că Ilinca se afla prin apropiere și alungă javra. Apoi deschise poarta să vadă ce se-ntîmplă în uliță. Cînd colo dădu cu ochii de Bărzăun. În primul moment începu să rîdă, apoi se apropie miloasă de el. Ce-i cu tine, Ticule?... Ți s-a întîmplat ceva? Eh, nimic deosebit, răspunse cu indiferență Bărzăunul, deși obrajii începură să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
lui... Dar pe la cămin tot va trece, așa... ca să vadă și el ce mai este pe-acolo. Ca să nu se mai întoarcă însă pe lîngă casa Ilincăi și să înconjure iar atîta loc, sări într-o grădină, trecu în altă uliță, de-acolo în șosea și se trezi lîngă cămin. De-afară auzi mai multe glasuri și hohote de rîs. Se mai făceau auzite cîntecul unui acordeon și tropotele dansatorilor pe scenă. Deschise încet ușa și se lipi de un perete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
cucerită se ascunde și o prăpastie 187 Unde se vede că Bărzăunul nu era omul jumătăților de măsură. Și unde se mai vede că o poveste ca aceasta nu se poate termina niciodată așa cum ar vrea cititorul 196 În colecția Ulița copilăriei au apărut: Iuliana-Claudia CIOFU, Ana-Maria OVADIUC, Puck și graurul argintiu Victor ACIOCÎRLĂNOAIEI, Poezii pentru copii, simpatice și hazlii Passionaria STOICESCU: Mic dicționar deosebit: Cine a fost, ce-a devenit!" 1
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Mitropoliții țărei”. Aceeași plasare temporală a lipovenilor la Iași, în secolul XVIII, o face și Episcopul Melchisedek în lucrarea sa de referință privitoare la lipovenii de pe teritoriul românesc. Caracteristicile socio-profesionale ale comunităților din Iași au imprimat o anumită specializare funcțională ulițelor sau cartierelor în care acestea erau grupate: negustorii armeni vindeau lucruri orientale, sîrbii, bulgarii și lipovenii erau cultivatori sau comercianți de legume în Șesul Cacainei, al Bahluiului sau în Tătărași, negustorii ruși comercializau blănuri (pe Ulița Rusească) etc. Prin multitudinea
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
o anumită specializare funcțională ulițelor sau cartierelor în care acestea erau grupate: negustorii armeni vindeau lucruri orientale, sîrbii, bulgarii și lipovenii erau cultivatori sau comercianți de legume în Șesul Cacainei, al Bahluiului sau în Tătărași, negustorii ruși comercializau blănuri (pe Ulița Rusească) etc. Prin multitudinea funcțiilor economice și prin atracțiile pe care le poate oferi un mare centru urban (principalul centru cultural, de învățământ și de sănătate din Moldova), Iașul a atras în ultimii 30-40 de ani un număr mare de
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
toți fac la dreapta scurt, rămîn înșirați. Mai trage un șuierat. Toți rămîn drepți. Rică vine și-i interpelează militărește. RICĂ: Dar adicătele, ce poftiți dv.? Adicătele cum o ieși o ceată de dalauci, de haimanale de-ale dvs. în uliță cu reteveiul, guvernul... (vine spre public și se adresează publicului cu aroganță și dispreț) Dumneavoastră, oamenii inteligenți sînteți de vină, fiindcă stați indiferenți. Ia să fi mers dumneata cu mine și cu dumnealor toți (arată publicul) să facem și noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Un lucru este cert pentru turiști,bârladenii sunt oameni primitori. In lucrarea sa, „Descrierea Moldovei”, Dimitrie Cantemir ne amintește: „...unii așteaptă cu masa de prânz până la al nouălea ceas din zi și,ca să nu mănânce singuri,își trimit slugile pe ulițe și le poruncesc să poftească la masă drumeții pe care îi întâlnesc”. Poetul Vasile Alecsandri amintește în versurile sale de un alt domnitor pământean,benefic pentru oraș: „Jos în vale pe Bârlad/Lânga-al Docolinei vad,/ Nemerit au,poposit-au/Zece
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
restul de bani. Apoi a rezolvat cu succes subiectele.A primit pe carnet nota 10! Pe culoar s-a răspândit zvonul: „De necrezut,colegul lor l-a mituit pe profesor!”. „Fumez ca și un coș,citesc romane, Mă plimb pe uliți leneș și blazat, Spun doamnelor cuvinte dulci și vane Și toată ziua casc neîncetat”.(D.Iacobescu) „O singură greșeală săvârșește frumusețea, Iubirea și credința,când își arată vrăjmășia”. (Hafez) Răpirea Terorismul este o plagă.Calea tratativelor a eșuat.Petrolul a
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
și-am alergat. Camionul cu aju toare era oprit în fața școlii. Belgienii coborâseră. Stăteau adu nați lângă cabină și făceau cu mâna la lume. Când m-au văzut trecând cu drapelu’, m-au fotografiat. Am dat colțu’ la babă. Pe uliță, Găinaț bătea pe la porțile oamenilor și striga: — Au venit belgienii și ne-au adus bluze pe gât! Pampas mânca. Mânca niște jumări vechi, pe care le scotea cu gheara ei neagră dintr-un borcan unsuros. Că e murdar ce iese
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
din cealaltă curte, unde înroșea ouă, bucuroasă că poate intra în vorbă. Am și doi morți, întări Nae. De la cimitir viu. — Bine, mă, făcu părintele. Nae salută din cap și se depărtă, trăgându-și copilul, care privea înapoi, prin noroiul uliței. „Ce ciudat e, își zise Celebi, când încerci să înțelegi ce înseamnă experiența morții pentru oamenii de rând. De fapt, se răzgândi el, nici nu știu dacă se poate vorbi de o experiență a morții. Oamenii nediferențiați trăiesc cu moartea
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
tragi cu pușca dacă ți-a murit femeia și trebuie să crești singur un copil. Zamfir, copilul lui moș Zgârci, se dovedise a fi soi rău. Semeni cu tac-tu, Zamfire, striga câte unul atunci când îl vedea umblând hai-hui pe uliță. Ceea ce era, totuși, o exagerare, fiindcă moș Zgârci fusese mulți ani pădurar și, dacă eliminăm băutura și țigările, trebuie să spunem că își văzuse de meseria lui. Că era taciturn, da. Că avea momente în care se enerva prea repede
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
așa cum faci matale, cu multă nucă... Cât mai multă nucă, ținea minte că în copilărie fura nucile din bucătăria bunicii, își îndesa buzunarele și fugea în camera de la stradă pentru a înghiți miejii pe nemestecate, uitându-se pe fereastră spre uliță, minunându-se de puterea armăsarilor focoși care trăgeau sănii acoperite cu cergi. Auzi clopoței și pocniturile bicelor. Iar dinții se înfipseră cu poftă în miejii de nucă, permițând gustului de copilărie trecută să depășească barierele timpului și spațiului. Înghiți încă
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
este ...(și inventă imediat un cuvânt), afară este zăpadă. Și uite așa veni pe pământ prima zăpadă de Crăciun, la Nașterea Domnului, când Îngerii cântă, iar copii umblă pe la case colindând. LANUL DE GRÂU Într-un sat Îndepărtat, pe o uliță aproape pustie, mergea un copil desculț și cu hainele prea largi ponosite.Ochii lui mari erau triști, iar pașii abia Îl purtau spre casa lui, unde zăcea pe un pat de paie, bunica lui, bolnavă.Ducea În brațe o pâine
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
pâine rotundă și neagră din secară și spera că dacă bunica ar mânca măcar puțin, ar mai prinde ceva putere. Muncise toată ziua la brutar pentru acea pâine neagră: măturase, frecase podelele cu mâinele lui mici. Cum mergea singur pe uliță, la o cotitură, de după niște tufe dese,Îi sări În cale un tâlhar, care Îi ceru pâinea.La Început copilul nu Îl luă În seamă, dar tâlharul, cu mâinile butucănoase și fără doi dinți din față, Îl apucă de umăr
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
cele mai frumoase jucării. Chiar și În camera lui era pe masă o vază cu cele mai frumoase și mai rare flori. Azi așa, mâine așa, an de an, Păun creștea Înconjurat numai de frumos. El nu auzise de noroiul ulițelor, nu auzise de sărăcia poporului, de boli ori de moarte. Și cu cât creștea, cu atât se făcea și mai frumos: era acum un tânăr cu părul negru ca pana corbului cu reflexii albastrii, avea ochii mari cu gene lungi
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Ceva mobilă. De la baba Floarea moștenise un pat, o masă, niște scaune. Toate vechi, de care vroia să scape. Își dorea lucruri și soluții simple, practice și care să nu-i îngreuneze casa și buzunarul. Într-o zi, mergând pe ulița principală către primărie, văzu într-o curte mai multe scânduri de diferite mărimi, frumos rânduite și un bărbat, care lucra cu două ajutoare, la fațetat niște materiale. Stătu la gard ceva timp, privind munca lor, până fu observat de "meșter
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
teamă de călătoria asta, poate nu trebuie s-o fac, dar... Dumnezeu să mă ajute și să ne ajute! Citită ultima scrisoare, Petre se repezi la geam, îl deschise larg și rămase așa uitat, privind colinele înzăpezite, pădurea, livada adormită, ulițele pustii... Clody, Clody, ce-am făcut și ce n-am făcut noi de ne chinuim așa unul pe altul? Cum mă ard scrisorile și gândurile tale, mai tare decât focul ăsta care-mi șerpuiește în vatră! Ce să fac, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
câte o dușcă când aveam poftă și aveam cam des. Când mă apucau ispitele, meșterisem eu ceva: un capac în podea, sub geam, și deasupra pusei o masă. Acolo îmi plăcea să stau ore întregi privind cine mai trece pe uliță. În beci sub masă, era budana cu rachiu, cu capac din două părți, cu balamale la mijloc, așa că atunci când mă bântuiau poftele împingeam ușor capacul podelei, trăgeam cu o sfoară de capacul budanei, cufundam un ulcior cu gura largă, tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
O să venim la biserică, să te vedem îmbrăcată mireasă. Ea nu răspunse și se depărtă. E supărată, gândi Petre. Are o candoare fata asta, aduce puțin cu... Cu privirea ușor înrourată o petrecu până când silueta i se stinse în capătul uliței. Tată, o știi de mult pe fata asta? De când am venit aici. S-a îmbujorat toată când a vorbit cu tine și te-a privit într-un anume fel... E o fată bună. A avut grijă de casă și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Siretului de Sus. Avea o biserică, o școală rurală de băieți și fete („Dicționarul geografic al județului Suceava”, de Serafim Ionescu - 1894). - 1911 - târgul Lespezi era descris de învățătorul Al. Bratu, în lucrarea sa, „Trandafiri suceveni”, în felul următor: „o uliță lungă, având pe ambele părți înșiruite una lângă alta, sistem vagon, prăvălii cu tot felul de mărfuri, predominând cele mai căutate de țărani: treipatru cârciumi, primăria, spitalul, administrația de plasă, judecătoria, poșta și școala. La unul din capete târgul lua
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Covrig Roxana Gerard Butler a fost surprins pe ulițele din Fundățica cum mergea liniștit și admira peisajul. El a mai stat trei zile în România, după plecarea Mădălinei Ghenea. Actorul a spus: "Nu trebuia să fiu aici. E o poveste lungă". Gerard Butler a venit în România împreună cu iubita
Gerard Butler, surprins pe ulițele din România- VIDEO by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/71942_a_73267]