2,779 matches
-
Giurgiu, str. Mereni nr. 11 Giurgiu 7.000 194 Gheorghișor Marin Comuna Crevedia Mare, satul Crevedia Mică, Str. Principală Giurgiu 400 195 Ivan Elena Satul Naipu, comuna Ghimpați Giurgiu 7.000 196 Niță Florin Cătălin Satul Trestieni, str. Deleni nr. 235, comuna Ulmi Giurgiu 6.000 197 Tănase Elena Municipiul Giurgiu, Str. Stupilor nr. 3 Giurgiu 4.000 198 Trifan Silvia Municipiul Giurgiu, Str. Livezilor nr. 16 Giurgiu 5.000 199 Achim Laurențiu Ion Municipiul Târgu Jiu, bd. Ecaterina Teodoroiu nr. 503 Gorj 4.000 200 Babucea
HOTĂRÂRE nr. 1.016 din 27 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275802]
-
Pâncești, comuna Pâncești Neamț 3.000 308 Macovei Maria Satul Bârgăuani, comuna Bârgăuani Neamț 2.000 309 Mănescu Neculai Orașul Târgu-Neamț, Str. Vânătorului nr. 94 Neamț 3.500 310 Manolache Elena Satul Păstrăveni, comuna Păstrăveni Neamț 3.000 311 Mantu Florin Municipiul Piatra-Neamț, Aleea Ulmilor nr. 36, bl. B29, ap. 49 Neamț 1.500 312 Menegon Paula Iuliana Orașul Târgu-Neamț, str. M. Kogălniceanu, bl. 6, ap. 17 Neamț 3.500 313 Mihalache Marcel Satul Stânca, comuna Pipirig Neamț 3.500 314 Mîndru Gheorghe Satul Borșeni, comuna Războieni Neamț
HOTĂRÂRE nr. 1.016 din 27 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275802]
-
16. JUGASTRU Acer campestre 775 17. PIN NEGRU Pinus nigra 776 18. VIȘIN TURCESC Prunus mahaleb 777 19. PRUN SALBATIC Prunus domestica 778 20. PADUCEL Crataegus monogyna 779 21. SALCIOARA Eleagnus angustifolia 780 22. CASTAN SALBATIC Aesculus hippocastanum 781 23. ULM Ulmus sp. 782 24. PIN Pinus sp. 783 25. NUC Juglans sp. 784 26. MAR Malus sylvestris 785 27. ARȚAR Acer sp. 786 28. MOLID Picea abies 787 29. PORUMBAR Prunus spinosa 788 30. MACEȘ Rosa canina 789 31. PAR
ANEXE din 3 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283279]
-
Ulmeni - - (2) - - - - - Radovanu - - (2) - - - - - Total județ 31(1) 20(2) - 1 - 1 9 3. Giurgiu Bolintin Vale Bolintin Vale 5 5 - - - - - Găiseni 1(1) - (2) - - - - 1.Mihalache Cristina Mihaela Letca Nouă 1(1) - (2) - - - - 1.Dobre Elisa-Maria Mihăilești 1 1 - - - - - Roata de Jos - - (2) - - - - - Ulmi - - (2) - - - - - Vânătorii Mici - - (2) - - - - - Giurgiu Giurgiu 10(1) 9(2) - - - - 1.Costan Irina Băneasa - - (2) - - - - - Călugăreni - - (2) - - - - - Colibași 1 - (2) - 1 - - - Comana 1(1) - (2) - - - - 1.Nechifor Ana-Maria Ghimpați - - (2) - - - - - Goștinu 1(1) - (2) - - - - 1.Kernveisz Mădălina Hotarele 1 1 - - - - - Iepurești 1(1) - (2
ANEXE din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288276]
-
16. JUGASTRU Acer campestre 775 17. PIN NEGRU Pinus nigra 776 18. VIȘIN TURCESC Prunus mahaleb 777 19. PRUN SALBATIC Prunus domestica 778 20. PADUCEL Crataegus monogyna 779 21. SALCIOARA Eleagnus angustifolia 780 22. CASTAN SALBATIC Aesculus hippocastanum 781 23. ULM Ulmus sp. 782 24. PIN Pinus sp. 783 25. NUC Juglans sp. 784 26. MAR Malus sylvestris 785 27. ARȚAR Acer sp. 786 28. MOLID Picea abies 787 29. PORUMBAR Prunus spinosa 788 30. MACEȘ Rosa canina 789 31. PAR
ANEXE din 16 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283094]
-
Subarboretul mi-a adus brevetul. Herzogenhorn și Feldberg, nun, Carne tocată printr-un tun. Subarboretul mi-a clădit brevetul, Copacul nu suprtă pădurea. Dudul dudui, castanul se castră, Frasinul fu prezident la țară de du” ment . Sâmbovina, bat-o crina, ulmul, culmul și drezina, Carpen, cimișir, cireș, faci amorul pe un preș. Bre, dar sideroxylonul se nălță mai ca balonul. Un arin, castan porcesc, toate ne reînfrățesc. ********************************************* Frumusețea nu îmbătrânește niciodată. Umblați ușor, treziți morții. Să ai aripi și să nu
ANI ROMANI de BORIS MEHR în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379883_a_381212]
-
întâlnit văd Răutul și căsuța părintească de pe malul lui...iar în Canada foarte multe râuri mai sunt...Când mă deplasez cu automobilul pe autostrăzile ce leagă o localitate de alta și care neapărat trec prin pădurile mixte de arțar, stejar, ulm ș.a. am senzația, că trec prin codrii Orheiului... Aflarea la Săptămâna Culturală a Românilor de la Câmpul Românesc de lângă Hamilton în luna iulie a fiecărui an mă fac întotdeauna să mă visez la festivalurile artistice din timpurile anilor 80, care se
CELE 30 DE ÎNTREBĂRI DE ACASĂ ALE SĂPTĂMÂNALULUI WWW.CUVANTUL.MD de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380442_a_381771]
-
copii, Când se deschide verdele-oliv, Încape viața ta în mii de jucării, Tu singur un copil devii cu ei, tardiv... PASĂRE SĂ FII Care pasăre își lasă cuibul, Părăsindu-și puii, nu se-ntoarce?.. Colo-n vale, într-un sanctus, ulmul Cuiburi dăruiește-ăstor ghemotoace... Care muma și-ar lasă averea Ce e în copii și să se-nstrăineze? Trist ar fi și soarele pe Terra, Roșu-ar bate ceasul fărădelegii. Doar iubindu-și puiul drag, Zi și noapte tot veghindu-l
VERSURI DIN COPILĂRIE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381369_a_382698]
-
Soarele se răsfăța, frângându-și razele de stânci. Se zăreau carele cu mere traversând dealuri și viile golașe amestecându-și corzile ca un cântec de bețiv. Un câine ciobănesc își plimba mioarele, iar sus de tot, la poalele cerului, câțiva ulmi își verificau înălțimile. Pădurile făceau inventarul vreascurilor și al noilor chiriași. Am făcut stânga-mprejur și m-am frecat la ochi. David dispăruse. Nici tânăra aceea nu mai era. Am început să-l strig. Vântul se arăta distrat și o
PRIZONIERA TOAMNEI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371577_a_372906]
-
ghemele de șnur și covorașe din lână, policrome, realizate, până în prezent, din acest proiect internațional, simbol al unirii oamenilor și culturilor din țările dunărene. Acest eveniment se va închide în data de duminică, 13 iulie 2014, în Piața Catedralei din Ulm, din Germania, landul Baden-Wurttemberg, în cadrul Festivalului Internațional al Dunării Ulm/Neu-Ulm 2014. În cadrul simpozionulului „Dunărea dorită “ de la Timișoara, au vorbit, sau au citit din creațiile lor dedicate fluviului Dunărea, această coloană vertebrală a Europei, scriitorii: Teodora Stanciu, Ionel Cionchin, Doina
ÎN ORGANIZAREA LIGI SCRIITORILOR-SIMPOZIONUL INTERNAŢIONAL DUNĂREA DORITĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372857_a_374186]
-
prezent, din acest proiect internațional, simbol al unirii oamenilor și culturilor din țările dunărene. Acest eveniment se va închide în data de duminică, 13 iulie 2014, în Piața Catedralei din Ulm, din Germania, landul Baden-Wurttemberg, în cadrul Festivalului Internațional al Dunării Ulm/Neu-Ulm 2014. În cadrul simpozionulului „Dunărea dorită “ de la Timișoara, au vorbit, sau au citit din creațiile lor dedicate fluviului Dunărea, această coloană vertebrală a Europei, scriitorii: Teodora Stanciu, Ionel Cionchin, Doina Drăgan, Al.Florin Țene, Ana Zlibuț (care a prezentat filmul
ÎN ORGANIZAREA LIGI SCRIITORILOR-SIMPOZIONUL INTERNAŢIONAL DUNĂREA DORITĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372857_a_374186]
-
cutează, sperând să mai găsească acea dorită oază unde să-ngenunchez ca-ntr-un altar. Regretul e nisipul în bice prefăcut ce mă plesnesc întruna fără milă. Și totuși încă-n gânduri un rest de clorofilă se vrea-ntr-un ulm, în plin deșert crescut. Hecate Am fost cumva Hecate? Îmi pare c-am avut ca ea două destine diferite. Iubirea și-altruismul păreau că-s logodite în sufletul meu blând, la început. Împrăștiam lumină și dăruiam din plin sămânță roditoare
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372920_a_374249]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > STRADA VECHE PRIETENULUI MEU GEORGE ROCA Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 833 din 12 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului STRADA VECHE Stradă veche, -mpodobită Cu teii falnici și bătrâni, Cu cișmea sub patru ulmi... Ai văzut pe-a mea iubită? Stradă veche, de-altădată, Ce ești tristă și pustie!... Draga mea, cum o să vie, Dacă ești întunecată ? Stradă veche, pietruită... Și cu bănci de lemn la porți, Unde sunt copiii,-mi poți Ca să-mi
STRADA VECHE PRIETENULUI MEU GEORGE ROCA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345824_a_347153]
-
căderea ruginei în viile Odobeștiului pe Fănuș Neagu... toți aceștia ar fi luat pentru cronici din vistieria limbii române, nedescuiată oricui, metafore și le-ar fi înjghebat în romane ori poeme pentru voinicul folclorului românesc, neîndoit de spate, ca un ulm alb ce a dat cântecului românesc frunze din coroana lui, tăind vântul sus în vârful care atinge obrazul văzduhului. Nicolae Furdui Iancu e românul cel mai român, e o tâmplă a Albei Iulia pe care anină icoanele neamului, cântecele de
NICOLAE FURDUI IANCU. ŢARA, PRELUNGITĂ LA CER de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347835_a_349164]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > MARIN VOICAN-GHIOROIU - STRADA VECHE Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 745 din 14 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Stradă veche, -mpodobită Cu teii falnici și bătrâni, Cu cișmea sub patru ulmi ... Ai văzut pe-a mea iubită? Stradă veche, de-altădată, Ce ești tristă și pustie! Draga mea, cum o să vie, Dacă ești întunecată? Stradă veche, pietruită, Și cu bănci de lemn la porți, Unde sunt copiii? Poți Să-mi spui
STRADA VECHE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345170_a_346499]
-
Și de pe bolta înroșită ... Ne-a trimis a ei lumină; Eu fac dragoste deplină, Și petrec cu-a mea iubită. Acum strada veche este Tot mai tristă și pustie; Poate-vreunul ca să-mi știe, Cum sfârși a mea poveste? Numai strada, ulmii, teii ... Mai țin minte cum a fost; Astăzi o știau pe de rost, Bătrânii și prichindeii, Când se plimbă câteodată Pe străduța învechită; Numai casa-i părăsită Iar fereastra-i încuiată. Of! în vechia noastră stradă, Ea nu vine, nu
STRADA VECHE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345170_a_346499]
-
mâna, fiecare să-și țină rândul, să fim atenți să nu ne lovim sau să ne tăiem cu sapele. După ce am fost repartizați pe rândurile de porumb și ne-am apucat de prășit, profesorii s-au retras la umbra unui ulm, care se afla cam la un kilometru depărtare, în mijlocul câmpului. S-au autoservit dintr-un termos cu cafea, apoi au scos cărțile de joc, le-au descântat, au stabilit potul și au bătut carte. Nu erau deranjați decât de Soare
MARE PEDEAPSĂ PENTRU UN ÎNECAT!!! DE ION PĂRĂIANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376270_a_377599]
-
Acasă > Poeme > Devotament > NEȘTIUTA Autor: Gabriela Mimi Boroianu Publicat în: Ediția nr. 1496 din 04 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Te-ai născut într-o toamnă-n pădurea cu ulmi Sub averse de ploaie ce se-mpotriveau Rădăcina-ți purtai spre a cerului culmi Când în palme de zbor nume ploaie-ți puneau! * Sub un cer mohorât de necazuri brăzdat Ai crescut că lumina din zorii de zi Cu glas
NEȘTIUTĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376050_a_377379]
-
că, în spatele fiecărei existențe, se află un „glas”, o „conștiință”, că Natura este plină de farmec și de inteligență. Când eram copil, păsărelele veneau în corcodușul de lângă prispă și în trandafirii din fața casei, unde cântau, special pentru mine... Primăvara, în ulmul de la colțul casei cântau turtureaua, pupăza și, uneori, cucul. Chiar și azi am vrăbiuțe care-mi vin la geam, ciripind vesel deși stau la bloc. La ușa casei de la intrare am un cuib de rândunele, la etajul patru. Am și
LIMBAJUL NATURII… PRIN OCHII COPILULUI DE ALTĂDATĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1744 din 10 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375735_a_377064]
-
Împrăștiind cu mâna stângă Grăunțele strălucitoare Îmi face inima să plângă De minunata-nsămânțare. Că uit de tot uitând de toate, Ochii în piept mi se-mpreună M-aș face musulman eu, poate, Doar să mă-nchin la semilună. Iar ulmii, paltinii și brazii Parcă sunt stâlpi ce țin o urbe Legendele bătrânei Azii Când spun cu liniile curbe. În lumea strict dreptunghiulară Plină de colțuri și unghere Cu rotungirile de seară Vine o lume de mistere. Însă rămân român eu
POEM ASIATIC de VICTOR BRAGAGIU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/377676_a_379005]
-
copii abandonați, tot mai lipsiți de școală, Părinții slugi pe la străini, bătrâni răpuși de boală. E noapte-n inimi de români și-i multă nedreptate, E vrajbă cum n-a fost vreodat’, sunt satele uitate... Ce tristă-i casa dintre ulmi, de vise-i ocolită, Speranțele-au apus demult pe prispa-ntroienită; În toată curtea urmă nu-i de rod sau bunăstare Și toți ai casei, necăjiți, se roagă cu ardoare. Când lumânarea-i spre sfârșit, bunica-și face cruce, Împarte-ncet
E LACRIMĂ ȘI ZÂMBET de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377770_a_379099]
-
monoxid de carbon, semnificativ mai mici decât fumătorii care nu practică activități sportive, iar valorile joggerilor fumători ar fi comparabile cu ale nefumătorilor. 8.2. Cercetări asupra efectelor psihice ale joggingului Exemplu nr.12 O echipa de neurologi de la Universitatea Ulm din Germania a studiat timp de câteva săptămâni abilitățile mentale ale practicanților de jogging. Ei au descoperit că atât puterea de concentrare, cât și memoria vizuală se îmbunătățesc în urma alergării. Participanții la experiment au alergat 30 de minute, după care
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
5 m și vârsta de peste 1000 de ani. Baobabul poate trăi până la 5000 de ani? Urmează măslinul - 2000 de ani, stejarul - 1600 de ani, teiul - 1150 de ani, cedrul - 800 de ani, parul - 400 de ani, chiparosul - 350 de ani, ulmul - 335 de ani. Pe insula Madagascar crește copacul de pâine, care e supranumit mamapădurii? Copacul atinge o înălțime de 20 de m. și o circumferință de peste 5 m. În Africa de Nord crește copacul necuratului? Scoarța lui conține un procent mare de
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
din aceeași schiță de radiografie a specificului englez: „Oricât de mult s-ar strădui să semene instituției noastre, cluburile franțuzești sau rusești vor semăna mereu cu o gogoașă de ristic ce, În loc să crească pe un stejar, ar apărea pe un ulm sau arin. Căci numai națiunea engleză e În stare de atâta necuviință Încât să excludă femeile din societate sub pretextul că acestea ar fi inutile. Nici o altă națiune nu ar descoperi vreo plăcere În libertatea dobândită prin absența sexului frumos
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
découpage des vers est ressenti par le traducteur surtout lorsqu'il se heurte contre des métaphores hermétiques, difficilement traduisibles. Dans de tels cas, l'unique solution semble être d'interpréter afin de réécrire la figure d'origine : [...] și foile de ulm/ răstălmăcesc o toaca. (III. Umbră) (Blaga, 2010 : 88) [...] et leș feuilles d'orme/ șont leș formes/ sonores de l'angélus. (III. L'ombre) (Miclău, 1978 : 241) Le verbe " a răstălmăci ", assez rare en roumain, est dérivé du verbe " a tâlmaci
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]