370 matches
-
pentru ca oamenii să conștientizeze riscul pe care și-l asumă când trec pe lângă o astfel de clădire. (...) Sunt introduse și termene foarte scurte pentru responsabilități. Sunt nominalizate foarte clar persoanele competente., pentru că acum aceste competențe sunt foarte vagi. Ca măsură ultimativă expropierea, pentru că sunt familii care cu toate că li se finanțează consolidarea nu acționează, la fel cum se folosește și la construcția de autostrăzi, fiind vorba de un interes public. De asemenea, proiectul mai prevede și posibilitatea unui parteneriat public privat, atunci când
Bucureștiul, catalogat Capitala europeană a cutremurelor. Ce prevede noul proiect de lege pentru reducerea riscului seismic by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/39698_a_41023]
-
Ion Simuț Politica regimurilor totalitare vrea - cu o dorință exprimată clar, răspicat și ultimativ - ca literatura (artele, în general) să derive nu numai din propriul corpus ideologic, dar și din limbajul ei. Pentru dictatura proletariatului, literatura nu este o variantă particulară de politică, ci este chiar politica, expresia ei directă, nu derivată. Dictatura politică
Literatura evazionistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8514_a_9839]
-
de ansamblu a glossei, poezie și simfonie, simbolică și irepetabilă, a fost pusă în valoare încă o dată prin execuția dedicată a corului, a orchestrei, a tenorului Marian Someșan, a cărui voce caldă și strălucitoare (în același timp) a umanizat mesajul ultimativ al poeziei, interogația filozofică din sferele reci. Cu Jocuri I de Sabin Păutza (în debutul părții a doua a concertului) ne- am reîntors în timp (1976), redescoperind o altă opțiune stilistică a anilor 70 - de valorificare orchestral- componistică a citatului
Crea?ia simfonic? a compozitorilor ie?eni la Filarmonica de Stat ?Moldova? by Laura VASILIU () [Corola-journal/Journalistic/84237_a_85562]
-
lucrători din Securitate la informații militare cu caracter strict secret și retragerea președintelui Senatului, Nicolae Văcăroiu, din viața politică românească". Nu punem la îndoială credibilitatea sursei cotidianului citat, dar că a devenit retragerea lui Nicu Văcăroiu din politică o condiție ultimativă din partea NATO e, parcă, exagerat. * "Fantoma lui Molan bîntuie Ministerul Educației" scrie shakespearian ZIUA. Cine e însă bîntuitorul? Un fost secretar de stat în ministerul condus de Ecaterina Andronescu. Numele său întreg e Vasile Molan și a devenit fost în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15336_a_16661]
-
fie frică!" În definitiv, întreaga acțiune, pe care mulți au găsit-o inutil de sîngeroasă, constă în această istorie inițiatică a lepădării de frică, a redobîndirii curajului și, prin el, a demnității umane. Orice mare curaj trece prin frică, iar ultimativ eroul o traversează pentru a se regăsi deplin într-un final care are partea sa luminoasă, ca și partea neliniștitoare, de umbră. Sau cum spune personajul cu aparența unei sfidări: "Eu sunt Labă de Jaguar. Aceasta e pădurea mea. Și
Apocalipsa după Gibson by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9894_a_11219]
-
își recapătă, pas cu pas, credința pierdută în tinerețe (pe fondul crizei biologice, determinate de pleurezie). Studenta compară - foarte interesant - momentul amintit cu inițierea etică din Autobiografia lui Franklin, unde Ben practică o virtute în fiecare zi, cu speranța că, ultimativ, va deveni alt om. Astfel de asociații nu sînt posibile decît dacă citești în mod real. In absența lecturii, hermeneutica (dacă ea va fi existînd cu adevărat în stare pură!) nu-ți folosește aproape la nimic. Cursul de literatură americană
România - o perspectivă londoneză by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6875_a_8200]
-
izul de republică bananieră. Moartea și boala, în istorie, nu sînt văzute ca niște calamități inexpugnabile, ci în postura lor de factori firești ai condiției noastre pe pămînt. Împotriva lor omul a luptat, după puteri, în toate epocile, fiind totuși, ultimativ, înfrînt (Andrei e impresionat de o vitrină enormă, de zece-cincisprezece metri pătrați, plină cu pilule de toate culorile: acestea sînt, în medie, medicamentele pe care le înghite un individ modern pe parcursul vieții lui). Mumiile egiptene, deși impenetrabile în misterul lor
România - o perspectivă londoneză by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6875_a_8200]
-
Mircea Mihăieș Din trei în trei luni, baronesa de Winterbourne transmite românilor câte un mesaj ultimativ. El poate fi rezumat la fraza-tip: "Oameni buni, ori vă băgați mințile în cap, ori adio Europa!" Nici n-au trecut bine cele o sută de zile de grație, că energica doamnă de la Bruxelles lovește din nou. De data
Baronesa de fier by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16092_a_17417]
-
dintre viață și moarte, în care umanitatea răzbate acolo unde nu te aștepți, un film tăios nu atît despre explorarea mediilor blestemate ale prostituției și sărăciei maxime, cît despre forța de a te ridica din gunoi, de a realiza și ultimativ diferența dintre viață și moarte, nu a trupului, ci aceea a sufletului. Regizorul a exclus examenul moral, redînd personajelor forța propriilor lor instincte, dintre care cel matern iese învingător. Izgnanie (Exilul, Rusia, 2006) de Andrei Zvyagnitsev proiectează drama într-un
Anonimul român între Dunăre și Mare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9339_a_10664]
-
egal, fără fluctuații și cu o evidentă, chiar dacă subînțeleasă, convingere că totul este stabil și mereu disponibil, în timp ce artistul din spațiul ex comunist, cel asiatic și cel din America Latină are o nevoie imperativă de cominicare, o dorință de afirmare aproape ultimativă și manifestă acea urgență în a răspunde la solicitare ca și cînd o a doua șansă nu s-ar mai ivi. Același tonus ridicat și aceeași lipsă de prejudecăți pot fi sesizate la artiștii americani și israelieni, prezenți în număr
Din nou despre gravura mică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15772_a_17097]
-
niniviți, sub amenințarea calamităților, să se-ntoarcă la o viață virtuoasă. Drept urmare, orașul lor e salvat. Când mai apoi Iona e trimis cu același mesaj în Babilon, locuitorii îl iau drept profet mincinos. (Nu le vorbise și celorlalți în termeni ultimativi ? Și iată, nici un rău n-a cuprins Ninivele, remarcă ei.) Pentru ca o cetate să fie cruțată, trebuie ca alta să piară: „Bănuiești ce s-a întâmplat: fix într-o lună de la sosirea lui Iona, izbucni o epidemie de ciumă care
Pensula lui Ingres by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6494_a_7819]
-
că a reușit să întrețină această ambiguitate. Jocul leagă lumile, el devine serios, singurul mijloc de a comunica între vizibil și invizibil, de a ieși la liman. Lăură îl acceptă inițial descoperindu-i puterea și apoi îl respinge pentru ca să realizeze ultimativ că este singurul mod în care mai poate ajunge la fiul ei. Orfelinii dispăruți într-un trecut nefast pentru ei o introduc în joc pe Lăură care recreează spațiul familiar de pe vremea cînd era la rîndul ei un copil alături de
Jocul și umbra by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8520_a_9845]
-
părinților însoțit de soția sa și nepotul Joshua. În fața unei degradări simbolice, a pierderii aurei eroice, Ion. I. Ion nu ezită să persuadeze pe rând pe funcționara de la minister, acră și cu parapon, pe directorul Asociației Veteranilor de Război și, ultimativ, chiar pe Ion J. Ion care detestă festivismele și armata și pe care-l determină să-i dea o semnătură că renunță la medalie în favoarea lui. O clipă, eroul autentic, care și-a lăsat o mână pe câmpul de luptă
Viceversa by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5921_a_7246]
-
de contemporani: ca un mare scriitor al timpului, dar și ca un reper al comportării demne, ca un factor de conștiință, ca un model, spre a vorbi ca azi. Dacă a făcut sau nu, în fața lui Ceaușescu, acea declarație patetică, ultimativă, e mai puțin important decât faptul că, simbolic, i se atribuie. Întreg spiritul Imposibilei întoarceri face de altfel plauzibilă legenda amenințării cu sinuciderea, o „confirmă”. Unii cititori de mai târziu au ținut să vadă în chiar titlul cărții lui Marin
Recitind Imposibila Întoarcere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5961_a_7286]
-
precum și o senzitivă a stărilor purgatoriale cu cromatica și sonurile lor de precursori ai morții (întreg amurg și zori, zăbranic și lumină, nenuntire și sacră eflorescență), volumul de față bate monedă pe aforismul elegiac, pe epitaful - artă poetică, pe confesiunea ultimativă emisă parcă dintr-un limb postum. Sunt mesaje venite parcă dintr-un laborator tombal în care poezia se contemplă în emitent în virtutea unui legământ pe viață și pe moarte. „Am venit pe lume/, c’era una sera c’era/, Sub
Viaticum by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/13108_a_14433]
-
Ion I.C. Brătianu. Era învinuit că a decis intrarea țării în război cu armata nepregătită. Nepregătită era (slab înarmată și lipsită de muniție). Dar ar fi fost mai pregătită în august-septembrie 1914 cînd Take Ionescu, N. Filipescu, Delavrancea cereau aproape ultimativ, intrarea imediată în război? Am citit niște însemnări memorialistice ale lui Octavian Goga, criticînd aspru pe Brătianu (dar în ce termeni!) pentru dezastrul țării. Dar n-au fost Goga și părintele Vasile Lucaciu, strămutați la București, partizanii înfocați ai intrării
Pierderea unor bătălii dar nu a războiului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16434_a_17759]
-
cel actual care dezgroapă masivitatea figurativă, un fel de primitivism paleocreștin sau romanic, în a cărui iconografie și retorică religiosul este o componentă pe deplin asumată. Cum funcționează forma artistică în cadrul acestui complex ideologic și cultural care o absoarbe aproape ultimativ este o chestiune care trebuie analizată separat. Iar această analiză o vom face, mai aplicat, în cronica viitoare.
Arta bicefală (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16849_a_18174]
-
în și după 1949 - l-am vizitat, îl găseam din ce în ce mai calm, dar și mai posomorît); Perpessicius în munca formidabilă a editării lui Eminescu; lui Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu și mie ne-a fost hărăzit a deveni laolaltă ținta unei cereri ultimative a lui G. Călinescu (publicată în ziarul Națiunea*): prins în focul polemicelor vremii și îmboldit de temperamentul său iute, a poftit să nu ni se mai îngăduie a fi colaboratorii Revistei Fundațiilor Regale (subl. mea). S-a mers mai departe
În jurul unui “denunț” al lui G. Călinescu by George Ar () [Corola-journal/Imaginative/13396_a_14721]
-
se bazează tocmai pe respectul și înțelegerea celorlalți. Ultimatumul în 11 puncte impus Parlamentului, Guvernului și președintelui interimar al României Recomandările Raportului s-au plasat la limita respectării suveranității unui stat membru al UE, atunci când s-a indicat în termeni ultimativi ce decizii să ia ori să nu ia Guvernul său președintele României.Cea mai gravă dintre acestea mi se pare cerință imperativa de a «nu se acordă grațieri pe perioada președinției interimare». E vorba de interzicerea unei competențe de natură
Emil Constantinescu către Martin Schulz: Mandatul lui Băsescu este ilegitim () [Corola-journal/Journalistic/42375_a_43700]
-
să se ridice, tragicomic, la condiția de Ofelia et comp.: "Mă rumenesc/ Cu fiecare boț de carne tocată,/ Așezat în uleiul încins/.../ Tresar erotic la fiecare sfârâit/... Mă rotunjesc./ Cresc./ Simt cum ies din tablou./.../ Mă impregnez/ Miros a femeie// Trăiesc ultimativ și ritualic,/ Până la capăt,/ Gestul simplu de gospodină./ Mângâi apoi cu privirea mormanul de carne prăjită/ Și mă simt simultan Ofelia, Isolda, Desdemona și,/ Nu în ultimul rând,/ Madame Bovary./.../ Sunt fericită." (Ars domestica) Teribilistă cu grație și sinceră cu
Descentralizarea vieții literare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17069_a_18394]
-
adus democrația americană într-un impas și au creat o anumită aură celor doi adversari ireconciliabili. Niciun președinte american nu a mai reușit să capteze atenția la fel de mult, poate doar Bill Clinton cu sexgate-ul de care a fost însă exonerat ultimativ. Reunind cele trei scandaluri, avem toate ingredientele unui roman captivant: sex, spionaj și crimă. Clinton era carismatic, semăna cu Robert Redford, John Kennedy avea șarmul său, la care s-a adăugat cel al divei americane Marlyn Monroe pe care pop-artul
Nixon vs Nixon by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7670_a_8995]
-
și nici nu-i interesează ce scriu Manolescu, Patapievici, Ciocârlie ori Baconsky. La tinerețe, arată precum studentul dintr-o fotografie luată la o demonstrație în Iași: un „indignat" cu fălcile umflate ce poartă o pancartă pe care scrie, social-democrat și ultimativ, „Da-ți-mi bursa înapoi!" Pentru astfel de analfabeți e limpede că bursa reprezintă deja echivalentul pensiei. La bătrânețe, le vezi ura și frustrarea pe chipurile cu privire agresivă, prin care n-a pătruns, de la luarea licenței, niciun strop din
Lecția de limbă și literatură by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6288_a_7613]
-
regiuni la granița sa de vest, România a fost nevoită să cedeze Basarabia, nordul Bucovinei și o porțiune din județul Dorohoi, mai mult chiar decât fusese prevăzut la punctul 4 din protocolul secret al “Pactului Ribbentrop-Molotov”. Răspunsul Bucureștiului la notele ultimative sovietice din 26 și 27 iunie 1940, răspuns formulat în condiții dramatice, scotea în evidență faptul că teritoriile românești urmau să fie ocupate în urma unei amenințări directe: “Guvernul român, pentru a evita gravele urmări pe care le-ar avea recurgerea
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Agrigoroaiei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1665]
-
a celei evreiești, în partea de nord a Transilvaniei). În dimineața zilei de 28 iunie 1940 a început calvarul evacuării din Basarabia și nordul Bucovinei, sub presiunea intrării imediate a armatei sovietice, care nu a respectat propria prevedere din nota ultimativă de a acorda patru zile pentru retragerea trupelor, a autorităților și a unei părți a populației românești. În amintirile sale, Al. Crețeanu, atunci secretar de stat la Ministerul de Externe, va nota: “Unități motorizate și blindate ale Armatei Roșii traversau
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Agrigoroaiei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1665]
-
la apropiați sunt ceva mai consistente. O viață la diateza pasivă O viață molcomă așadar întâlnim în familia Eugeniei Ionescu. Ascultă la radio cum vorbește Iorga și e fascinată de faptul că acesta își sfârșește fiecare frază cu o interogație ultimativă: „Da sau nu?“. Ca și cum ar lua-o complice, ar responsabiliza-o. O viață la diateza pasivă duce viitoarea călugăriță, care e trimisă la bucătărie să spună servitoarei să facă focul și „să puie de mămăliguță“. Sau, la fel, e trimisă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]