367 matches
-
de nemulțumire”, arătând că exemplul Moldovei „de a face demonstrație în cap cu însuși principele se pare că a dat naștere la ceva asemănător aici”, de care inițiativă Barbu Știrbei nu ar fi străin. Merită de amintit, în contextul notelor ultimative austriece, și implicarea lui Colquhoun, sprijinit de Stratford de Redcliffe și de domnitorul Grigore Alexandru Ghica, în inițiativa retrocedării întregii Basarabii către Moldova, proiectul fiind abandonat din cauza complicațiilor diplomatice, în special a reorientării Franței către Rusia, și a întârzierii pe
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
asupra cărora declara că era dispus să le dezbată. Dacă Rusia și Anglia ar fi dorit cu adevărat războiul, cu gândul clar de a ne surprinde, ar fi fost suficient ca ele să-i facă un semn Belgradului, iar nota ultimativă nebunească a Austriei ar fi rămas fără răspuns. Sir Edward Grey și cu mine am citit amândoi nota, împreună. Apoi mi-a arătat cât de departe mersese guvernul de la Belgrad cu concesiile făcute. Am examinat apoi propunerea de mediere privind
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
de irațional și perversitate. Pe fondul depresiv al studenției ceaușiste a venit, brusc, miracolul din decembrie 1989. Avusese loc mai Întâi „agitația” de la Iași, din data de 14, unde, prezent cu un coleg de grupa, mi-am dat seama chiar dacă ultimativ nu s-a Întâmplat nimic - ca un lucru neobișnuit era pe cale să se producă În România. Isteria forțelor de ordine (Înarmate până În dinți În Piață Unirii) și postarea mașinilor de pompieri În locurile strategice din Centru indicau, fără dubiu, Începutul
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
moleculară, secvențializare de acizi nucleici, bioinginerie, ADN recombinat, clonare etc.) precum și în acele științe paralele ca biofizica, biochimia, tehnologiile de investigație microscopică și electrono-optică, care au adus acel spor de cunoaștere care permite o privire optimistă, dar realistă, pentru realizări ultimative în acest domeniu, chiar dacă nu în viitorul imediat. În ceea ce privește virusurile oncogene umane, este perfect posibil ca lista curentă a acestor virusuri oncogene de la om să se extindă în viitorul apropiat (Feng și col., 2008). C) ERA POST-GENOMICĂ definește carcinogeneza ca
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
regiuni la granița sa de vest, România a fost nevoită să cedeze Basarabia, nordul Bucovinei și o porțiune din județul Dorohoi, mai mult chiar decât fusese prevăzut la punctul 4 din protocolul secret al “Pactului Ribbentrop-Molotov”. Răspunsul Bucureștiului la notele ultimative sovietice din 26 și 27 iunie 1940, răspuns formulat în condiții dramatice, scotea în evidență faptul că teritoriile românești urmau să fie ocupate în urma unei amenințări directe: “Guvernul român, pentru a evita gravele urmări pe care le-ar avea recurgerea
DIN ISTORIA REFUGIULUI, 1940 - 1944. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Agrigoroaiei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1665]
-
a celei evreiești, în partea de nord a Transilvaniei). În dimineața zilei de 28 iunie 1940 a început calvarul evacuării din Basarabia și nordul Bucovinei, sub presiunea intrării imediate a armatei sovietice, care nu a respectat propria prevedere din nota ultimativă de a acorda patru zile pentru retragerea trupelor, a autorităților și a unei părți a populației românești. În amintirile sale, Al. Crețeanu, atunci secretar de stat la Ministerul de Externe, va nota: “Unități motorizate și blindate ale Armatei Roșii traversau
DIN ISTORIA REFUGIULUI, 1940 - 1944. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Agrigoroaiei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1665]
-
și “dezinteresul” Germaniei pentru acest teritoriu. În luna iunie 1940, Franța, aliata tradițională a României, a fost învinsă de Germania hitleristă. De această împrejurare a profitat U.R.S.S. care, îndată, la 26 iunie 1940, a adresat guvernului României o Notă ultimativă. La punctul 1 i se cerea României “să înapoieze cu orice preț Uniunii Sovietice Basarabia”. În plus, la punctul 2 se cerea ca țara noastră “să transmită Uniunii Sovietice partea de nord a Bucovinei”. Menționăm că Protocolul adițional secret al
DIN TRECUTUL BASARABIEI, BUCOVINEI ŞI ŢINUTULUI HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
partea de nord a Bucovinei”. Menționăm că Protocolul adițional secret al Pactului RibbentropMolotov, din 23 august 1939, nu prevedea nimic în legătură cu nordul Bucovinei, teritoriu pe care Rusia nu-l stăpânise niciodată până atunci. Răspunsul guvernului român la această primă Notă ultimativă a fost considerat ca “imprecis” de guvernul sovietic, care, la 27 iunie 1940, a trimis a doua Notă ultimativă, cerând ca în numai patru zile Armata Română să părăsească Basarabia și nordul Bucovinei, iar în ziua de 28 iunie trupele
DIN TRECUTUL BASARABIEI, BUCOVINEI ŞI ŢINUTULUI HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
nimic în legătură cu nordul Bucovinei, teritoriu pe care Rusia nu-l stăpânise niciodată până atunci. Răspunsul guvernului român la această primă Notă ultimativă a fost considerat ca “imprecis” de guvernul sovietic, care, la 27 iunie 1940, a trimis a doua Notă ultimativă, cerând ca în numai patru zile Armata Română să părăsească Basarabia și nordul Bucovinei, iar în ziua de 28 iunie trupele sovietice să ocupe orașele Chișinău, Cetatea Albă și Cernăuți. După ce s-a ținut al doilea Consiliu de Coroană, s-
DIN TRECUTUL BASARABIEI, BUCOVINEI ŞI ŢINUTULUI HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
Colacin și Nistru, cu Regatul României”. Dar revenirea Bucovinei întregi la Patria-mamă nu a durat decât până la 28 iunie 1940. Deși Bucovina nu a fost menționată în Protocolul adițional secret al Pactului Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, totuși, prin Notele ultimative din 26 și 27 iunie 1940, Uniunea Sovietică cerea nu numai Basarabia, dar și nordul Bucovinei, pe care Rusia nu l-a stăpânit niciodată în trecut. Pentru atingerea acestui scop a fost falsificată istoria, menționându-se în prima Notă că
DIN TRECUTUL BASARABIEI, BUCOVINEI ŞI ŢINUTULUI HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
sus nu au primit un asemenea ordin, deoarece se aflau pe un teritoriu din Vechiul Regat ce nu fusese revendicat de sovietici nici prin Protocolul adițional secret al Pactului Ribbentrop Molotov din 23 august 1939, nici prin cele două Note ultimative din 26 și 27 iunie 1940. Totuși, în zorii zilei de 29 iunie 1940, tanchiștii sovietici au pătruns și pe teritoriul fostului ținut Herța, în sectorul în care se afla bateria de tunuri a căpitanului Ioan Boroș. Când bravul căpitan
DIN TRECUTUL BASARABIEI, BUCOVINEI ŞI ŢINUTULUI HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
comitetul era totodată consiliul de familie al Hurmuzăchenilor. Vasile Alecsandri pribegește la Cernăuți unde sprijină străduințele naționale ale fraților Hurmuzachi și colaborează la ziarul lor Bucovina (1848-1850), cel dintâi ziar al românilor bucovineni. * Prin presiuni de tot felul, Dictat și ultimative, dar și negocieri nedorite, puterile lumii au impus României „dreptul forței” față de „forța dreptului”, cedând teritorii după teritorii, transferul provinciilor nefiind niciodată acceptat de români și conducătorii la care, în fața forței, s-au autoevacuat, nelăsând stricăciuni... („Bătălia pentru Basarabia, 19181940
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Tismana de teama invaziei rusești și înapoiată integral Poloniei în 1947; 3) de a adăposti pe teritoriul său guvernul polon, unități ale armatei polone, sute de mii de refugiați civili scăpați din urgia germano-sovietică. Toate acestea, sfidând amenințările și presiunile ultimative germane. Adăpostirea tezaurului Băncii Poloniei, în condițiile enunțate de guvernatorul Mugur Isărescu, n-a fost un episod singular, întâmplător, el s-a înscris în politica externă promovată și urmată de România în perioada interbelică: respectarea tuturor angajamentelor asumate prin tratate
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
din Petrograd drept “criminale” în Nota înmânată ministrului Diamandy la 16/ 29 decembrie 1917, precizându-se că “Puterea sovietică nu va pregeta să ia cele mai aspre măsuri împotriva trădătorilor contrarevoluționari români”. În aceeași vreme, reprezentanții Puterilor Centrale făceau presiuni ultimative asupra guvernului de la Iași să accepte ieșirea separată din război printr-o “pace” ale cărei condiții erau dictate și nu negociate. Situația era de o gravitate fără precedent, România, redusă la un teritoriu ce se rezuma la o mică parte
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
conform indicațiilor generalului Hoffman, lui Wolf Vonigel, expert german. Statul-Major german a aprobat măsurile de mai sus. Dispozițiile date Consiliului Comisarilor Poporului au fost puse imediat în aplicare: la 31 decembrie 1917/13 ianuarie 1918, concomitent cu trimiterea unei Note ultimative Guvernului român la Iași, având caracterul unei declarații de război, în baza unui ordin semnat de Lenin, ministrul plenipotențiar al României, C. Diamandy, și personalul diplomatic sunt arestați și încarcerați la Petropavlovsk. Eliberarea s-a obținut, cum se știe, în urma
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
a admis arbitragiul. După cererea lui Mihalache s-a admis că propunerea Axei a fost prezentată ca un ultimatum. D. Arge toianu, care votase cu majoritatea, a făcut spirit și de astă dată - că nu era ultimatum, ci un timp ultimativ. A doua zi s-a publicat comunicatul fără nici una din aceste restricții. Indignat, Dinu a făcut un protest cu un rezumat de[spre] cele expuse și semnat de 8 protestatari; gl Văitoianu și mitropolitul Bălan au refuzat să subscrie. D
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
bătrânețe cu fetele de la computere. „Tu numai o nevastă - a cugetat plin de alean patronul -, la tine ușor să fii tânăr. La noi, problem. Hai noroc și să trăiești!“ În zilele următoare, Adrian Butucel a primit o mulțime de telefoane ultimative anonime de la foștii săi colegi de birou. Era făcut trădător calificat al intereselor românești, om fără caracter, boșorog reciclat și impotent libidinos. La fiecare apel, domnul Butucel dădea același răspuns: „Uite, țin telefonul deschis, ca să simțiți și voi ce frumos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
și răzvrătit. Șfichiuituri puternice directe și razante lovesc cele două geamuri ale camerei. La un moment dat, șuvoiul de zăpadă proiectat spre ferestre a fost atât de insistent și solicitant încât mi-a făcut impresia că cineva bate disperat și ultimativ exact ca în poezia halucinantă a enigmaticului autor american: "E vreun trecător gândit-am Și-a bătut întâmplător. Doar atât, un trecător." (Edgar Allan Poe) M-am speriat cumplit și, printr-o mișcare de translație imperceptibilă și cvasi-aeriană, m-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Goga-Cuza” <endnote id="(693, I, p. 130)"/>. Într-adevăr, În România de la mijlocul anilor ’30, această dispută teologică suferă de o profundă inadecvare, Într-o epocă În care studenții evrei erau bătuți crunt de studenții legionari și cuziști, se cerea ultimativ impunerea regulii numerus clausus, publicațiile antisemite Înfloreau, iar În centrul Bucureștiului se scanda „Moarte jidanilor !”, În timp ce oamenii treceau indiferenți, „fără ca nimeni să Întoarcă măcar capul” <endnote id="(219, p. 205)"/>. Bineînțeles, toate aceste elemente apar În „romanul evreiesc” al lui
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Cristea. La 16 octombrie 1939, președintele Friedrich Lipovici și secretar Herșcovici cu populația evreiască sărbătorește la 7 martie 1940 dr.Pomârleanu, I.Abramovici și Sigmund Segal reprezintă Comunitatea la funeraliile generalului adjutant Ilasievici. La 26 iunie 1940, printr-o notă ultimativă înmânată reprezentantului României la Moscova, Molotov cerea „înapoierea cu orice preț” a Basarabiei și cedarea către Uniunea Sovietică a părții de nord a Bucovinei. Solicitările sovieticilor au produs îngrijorare autorităților de la București. Sperând menținerea teritoriului românesc, membri Consiliului de Coroană
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
fost arestați și chinuiți; de asemenea, în pădurea Tureatca au ucis pe cizmarul Moscovici cu soția și doi copii, iar Isac Moscovici a fost arestat, bătut crunt, a murit în drum spre spitalul din Dorohoi. Considerăm importantă precizarea că, nota ultimativă din 26 iunie 1940 era însoțită și de o hartă, care includea și ținutul Herța în revendicările sovietice, însă, reprezentantul român la Moscova, Gheorghe Davidescu a refuzat să ia harta. Ca urmare, amplasarea exactă a noii frontiere sovietice a rămas
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
că problema nu fusese rezolvată nici pe departe de vreme ce prefectura insista cu o altă adresă (6967) datată 10 august, când armata română era În plin război de neatârnare a națiunii. Față de tonul precedentei, aceasta fusese și mai dură, aproape ultimativă lucru care Îi va fi dat fiori și furnicături pe șira spinării bietului polițai hușean: „Vă repet Ordinul No. 6158 relativ la reserviștii care nu sau prezentat când au fost chemați pentru conducerea convoiului de 100 căruțe la București și vă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
adresase din nou ferm conducerii Poliției Huși (cu numărul 6681), căreia-i ceruse participarea totală În cazul recrutării contingentului necesar corpurilor de călărași și dorobanți. Tonul adoptat de șeful județului În asemenea cazuri nu mai era unul protocolar ci unul ultimativ, de executare imediată fără crâcnire. Se poate spune că, pe timpul Războiului de Independență, slujbașii statului Însărcinați cu ordinea publică n-au avut timp de momente de respiro fiind foarte des implicați În fel de fel de acțiuni, precum aceasta, de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
septembrie 1877 mai primise o adresă (nr.3413) trimisă de Primăria Huși În care i se cereau răspunsuri urgente și serioase din cauza numărului nepermis de mic al mobilizaților. De data asta, primarul N. Gheorghe Îl informase că primise o adresă ultimativă și de la „...Comandantul Depositului Regimentului Nr.5 de Călărași din Galați”, bașca una de la prefectura județului. Neavând altă soluție la Îndemână, Alexandrescu le ordonase În scris subalternilor „...de a satisface cu cea mai mare urgență ordinele indicate și de mi
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
destinație”. Concluzia ce se poate trage din această corespondență este că nu toți voiau să devină eroi la acea vreme. Cu toate explicațiile date de acest comisar de Despărțire, prefectul mai trimisese o adresă În care a folosit un ton ultimativ referitor la rezerviștii de care armata avea neapărată nevoie dar care erau la acea oră „dosiți pe la domiciliile loru”. Deoarece unii veneau În concedii dar uitau să se mai și Întoarcă la unitățile lor, toți angajații Poliției Huși fuseseră puși
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]