1,424 matches
-
de dorința de a-și influența semenii În toate privințele, chiar și În rău... cu o anumită răceală, o lipsă de afect ce putea degenera În cruzime... cu un simț al onoarei schimbător... un egoism necreștinesc... și un interes tainic, uluit, față de tot ce ține de sex. Mai era și o curioasă vână de slăbiciune, care străbătea de-a curmezișul masca lui socială... o vorbă aspră din gura unui băiat mai mare (de regulă, băieții mai mari nu-l puteau suferi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
că-i o greșeală, domnule. Kerry a luat nota de plată ca s-o examineze cu un ochi critic. — Nici o greșeală, a zis, scuturând grav din cap, și, rupând bonul În patru, i-a Înmânat bucățelele de hârtie chelnerului, care, uluit, a Înmărmurit și nu și-a mai recăpătat graiul până la ieșirea lor. — N-o să ne dea În urmărire? Nu, a zis Kerry. La Început va crede că suntem fiii patronului sau cam așa ceva, după aia se va uita Încă o dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
încă. Se întinse în pat, sub portretul de nuntă și halterele care fuseseră repatriate odată cu rămășițele lui Mișu și probabil a încă zece americani. Doamna Popa gătea varză pentru parastasul Marianei. Doamna doctor dădea în cărți. Domnul doctor o consulta uluit, pentru a mia oară, pe Roxănica. Domnul Popa îi privea pe Roxănica și pe domnul doctor în reluare, la televizor: PASAJ RETRAS Este pentru prima dată în experiența mea de medic... știți, eu sunt specialist în ciuperci, ciuperci la picior
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
și din cauza asta am vreo șapte sute de frați mai mici. Nu mai suport să am atâția frați mai mici. De mine nu se mai ocupă nimeni. De-aia am fugit. Vreau să mă duc la bunica din 1943. — Bine - zise uluit Felix S 23 -, dar ceilalți bărbați din Alpha ce fac? — Care bărbați? făcu micul Benga. În galaxia Alpha nu sunt decât femei. Roboții pământeni tresăriră puternic. — Și e departe galaxia asta, băiețaș? întrebă părintește comandantul Felix S 23. Episodul 31
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
dar remarcabile, pline de cel mai profund spirit umanist. Fiecare frază era însoțită de aplauze. Când a ajuns la capătul lucrării, rectorul Mohamed El-Hirani izbucni și el în aplauze, rostind: - Rog pe domnișoara absolventă să poftească la tribună!... Katy, privind uluită la tot ce se întâmpla în sală, nici nu auzi apelul rectorului. - Katy! încerc eu s-o trezesc din visare. Ești chemată la tribună ... - Cine? Eu? Adevărat?... - Du-te, frumoasa mea! Trebuie să te grăbești, toți te așteaptă!... Cu dificultate
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363779_a_365108]
-
ani, își făcu semnul crucii: - Doamne, chiar e adevărat! Auzisem că s-ar fi întors Mihai al nostru, însă fratele lui mi-a spus că este o eroare. Ilona, și tu ești aici?! Mare e puterea lui Dumnezeu! exclamă locatarul uluit, și, nemaiștiind ce să facă de bucurie, strigă la o vecină care scutura ceva pe un balcon: Doamna Negru, s-au întors soții Romanescu! - Cobor imediat și eu să-i văd! Când a dat cu ochii de ei, femeia începu
PROMISIUNEA DE JOI (XVII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363864_a_365193]
-
ținuta răvășită, am ieșit în hol și mi-am aruncat privirile pe scările ce duceau la etaj. Am început să urc anevoie. Mă durea capul. Când am ajuns în capul scărilor, eram obosit. Am deschis prima ușă și am rămas uluit. Era goală. Pereții erau vopsiți în negru și nu era nicio fereastră. De parcă aș fi intrat într-o gaură neagră. Am bâjbâit după un întrerupător. N-am dat peste niciunul. Am lăsat ușa deschisă și am privit înăuntru. Cu lumina
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
rostogolindu-mă pe coridor printre cărămizi și moloz, panicat încât nu mai puteam să-mi opresc urletele, blestemele și înjurăturile. Zadarnic! A trebuit să mă potolesc treptat, mai ales că niciun vecin nu apăruse ca de obicei în fața ușilor. Din ce în ce mai uluit, m-am ridicat și am încercat să-mi curăț hainele. Mâinile mi se aruncau buimac peste revere și pantaloni, de parcă un mecanism dereglat le dirija mișcările. Într-un târziu, m-am liniștit. Am îndepărtat o parte din cărămizi cu picioarele
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
pe la 20 de ani...), Toate cele ce avea, le împărțea cu cei sărmani ! Sărăcit, i-a mai rămas un cuțit și cu o haină Pe care a tăiat-o-n două (pentr-un sărac), în mare taină... A fost tare uluit, pe MESIA când L-a visat Ce-i spunea : "Martiniene, pe Mine M-ai îmbrăcat ! Pentru că lucrezi talantul prin toată Milostenia, Îți dau un loc în A Mea Slavă, în Împărăția Mea !" Trezit din Sfânta Reverie, la Preot a alergat
SF.AP.MC.AQUILA ȘI PRISCILA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363025_a_364354]
-
întunecând acel loc minunat. Moș Crăciun și toți ai lui rămaseră nemișcați, în timp ce lui Mitru i se făcu teamă și-și făcu repede semnul crucii. Uitându-se în jurul lui, văzu că și curierul, și toți ceilalți, împreună cu Moșul, priveau umbrele, uluiți. Referință Bibliografică: Pădurea Soarelui (1, 2) / Mihaela Moșneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1433, Anul IV, 03 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihaela Moșneanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
PĂDUREA SOARELUI (1, 2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362411_a_363740]
-
au ochi să vadă și suflet să simtă, istoria e scrisă răsunător în zidurile martore din care lumina izvorăște - o mare carte - printre ruine, cândva altare, temple, basilici, amfiteatre, piețe, grădini, străzi, case, cetăți, palate, monumente. Filă de filă privești uluit cum se perindă viața și moartea prin lupte, războaie, victorii, înfrângeri. Dincolo de marginea timpului, la poalele Olimpului asculți pașii ce, încă, răsună în orașul lui Zeus, sacrul Dion, privești cum își serbau victoriile Filip al II- lea - Alexandru cel Mare
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
apoi, pe nesimțite, toată țara cu marile piețe de desfacere. Cred că cel mai înțelept pentru voi este să colaborați cu mine, având în vedere că am fost colegi. Și, din afacerea asta o să câștigăm cu toții. Cei trei se priviră uluiți. Ce afacere? De curând fuseseră aruncați în șomaj. Mai ciupeau și ei ici-colo câte ceva din mici expediente și relații. Și vine zarzavagiul cu...afacerea. Ia să ne ținem băț să vedem despre ce este vorba! --Auzi, domnu’ director! Aici piața
TRANDAFIRUL SIRENEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368249_a_369578]
-
viață iluziv. Și azi pășesc cu tine ca într-un ultim vals, Mai strâns te țin urmând noua piruetă. Închid ochii aprins de-al destinului balans Și zboru-ți văd, zvelt pe aripi de egretă. Săpunul se usucă în savonieră, Fluturi uluiți plesnesc pe bec. Țigara fumegă uitată-n scrumieră, Te strig și-ncerc, cu strigătul să nu mă-nec. 07.08.15 Referință Bibliografică: Și azi... / Stelian Platon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1682, Anul V, 09 august 2015. Drepturi
ȘI AZI... de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368392_a_369721]
-
de lucru aici? Iartă-mă și să mă ierte bunul Dumnezeu că mă bucur atât de această veste! -Da mătușă...suoră Bernardette! Te sun mâine iar și-ți spun exact când sosesc! Te pup! -Ciao Desire! Suora Bernardette era tare uluită însă bucuroasă cu adevărat, de vestea ce i-o dăduse nepoata sa. Decizia neașteptată a fetei era un mister și era decisă să afle cauza acestei mari schimbări de atitudine a nepoatei sale. Desigur că Bruno va fi la fel de nedumerit
PETRECERE NEFASTĂ(8) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368512_a_369841]
-
plină de satisfacție: - Bună dimineața, viață! A pus mâna pe telefon și a format, zâmbind, un număr... - Alo! Bună dimineața! Ce faci, doamnă? - Bună dimi..., ce faci, străine? În sfârșit, te mai aude lumea! Eu, bine! Tu ce faci? întrebă uluită Simona, prietena Emanuelei, care nu a putut să-și ascundă bucuria, dar și surprinderea de a-și auzi prietena. - Dacă te-am sunat, fac bine. Astăzi, în sfârșit, după mult timp, cred că fac bine. De fapt, sunt sigură. Ce-
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XIII) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368010_a_369339]
-
am sprijinit fruntea obosită pe umărul meu, mângâindu-i încet părul răvășit. - Ești bine, bunico? am întrebat-o eu șoptit. Nu mi-a răspuns. Doar se abandonă mai mult brațelor mele, oftând prelung. Când am intrat în casă, am rămas uluită. Nici insectele moarte de pe podele, ucise de mama cu zdreanța ei veche nu mai erau! Niciuna!... Am privit-o amândouă pe bunica cu uimire și respect, dar ea s-a mulțumit să ridice din umeri în tăcere și se îndreptă
ATACUL TENEBRELOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367027_a_368356]
-
insipide Molitve de gânduri și vise pătrunse De-aceleași simțiri, ce efemeride! Caline, pândind în zadar în eter S-apară din nouri seninul râvnit Se sting ca steluțele-n zori și pe cer Văd dâre din sufletul lor răvășit. Privesc uluită scenariul trist În vița de vie zăresc aguride În colț, la o masă, același artist Se miră zâmbind: ce efemeride! Limassol, Cyprus 24 iunie 2011 Referință Bibliografică: Efemeride (nocturne)... / Georgeta Resteman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 177, Anul I
EFEMERIDE (NOCTURNE)... de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367179_a_368508]
-
viață iluziv. Și azi pășesc cu tine ca într-un ultim vals, Mai strâns te țin urmând noua piruetă. Închid ochii aprins de-al destinului balans Și zboru-ți văd, zvelt pe aripi de egretă. Săpunul se usucă în savonieră, Fluturi uluiți plesnesc pe bec. Țigara fumegă uitată-n scrumieră, Te strig și-ncerc, cu strigătul să nu mă-nec. 07.08.15 ... Citește mai mult Și azi...Și azi te țin captivă în suflet tot mai strânsPășind în doi dezordonat, meditativ
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
de viață iluziv.Și azi pășesc cu tine ca într-un ultim vals,Mai strâns te țin urmând noua piruetă.Închid ochii aprins de-al destinului balansși zboru-ți văd, zvelt pe aripi de egretă.Săpunul se usucă în savonieră,Fluturi uluiți plesnesc pe bec.Țigara fumegă uitată-n scrumieră,Te strig și-ncerc, cu strigătul să nu mă-nec.07.08.15... XVII. HAI SĂ NE IUBIM, de Stelian Platon, publicat în Ediția nr. 1586 din 05 mai 2015. Hai să
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
un sfert. Este ora de închidere a muze-ului. Vrem să beneficiem de ultimele minute. Ne așezăm pe o bancă să putem privi cu atenție sala de intrare și ieșire a muzeului. Ieșim, ne fotografiem pe scări, suntem obosiți, tăcuți, uluiți, copleșiți de orele de admirație și de farmec, îmbogățiți sufletește. Totul ni s-a părut strălucitor și aproape ireal. Câți bani s-au cheltuit pentru cumpărarea acestor opere de artă! Și totul făcut în ideea grijii pentru sufletele noastre! Această
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
bănuiala că din întâmplare i-am aflat secretele murdare. Înțelegi ce vreau sa spun? După cum au decurs lucrurile azinoapte, deja încep să mă tem că li se vor trezi bănuielile și vor organiza represalii în curând, contra noastră. Deșire era uluita aflând toate acele grozavii de care nu avusese habar înainte. Anca deasemenea era îngrijorată și uimită de raționamentul Mariei Carla, care pe langă mult curaj vadea și multă înțelepciune și inteligența. Abia acum reușeau să înțeleagă, cât de gravă era
PETRECERE NEFASTĂ (7) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368514_a_369843]
-
să le spun că sunt nemaipomeniți, magnifici și că abia aștept să-i văd pe marile scene ale lumii. Cara aplaudă din nou frenetic, antrenându-i și pe ceilalți în joc, chiar dacă nu erau la fel de entuziaști. - Mulțumim, mulțumim, bâigui Marshall uluit. - Dragii mei, masa noastră este acolo, adăugă ea arătând cu degetul locul unde stătuse puțin mai devreme. După ce vă terminați numărul, vă aștept acolo. O.K.? - Da, mulțumim. Marshall o privea stupefiat, crezând că face o glumă proastă. Observându-i
DRUMUL CĂTRE SUCCES de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363654_a_364983]
-
tem că nu pot accepta nici această propunere”, răspunse, cu la fel de multă diplomație. ”Așa, deci”, rosti demonul, și lăsă să îi scape un șuierat de furie. Atunci înseamnă că a venit vremea să îmi dezvălui adevărata identitate”. Atunci Aiko privi, uluită, cum pământul întreg se cutremură, pereții grotei vibrează și, în locul celor șase capete ale demonului, apar șase capete identice, mult prea bine cunoscute... un chip alungit, în continuă schimbare, alb ca marmura, cu doi ochi roșii, aprinși... Chipul zeității benefice
MICUŢA AIKO ŞI PĂDUREA MAGICĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1652 din 10 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350202_a_351531]
-
gândeai adineauri?", replică acesta, cu un rânjet. "Poftim??? Ce mama dracului ai spus? Cum...". "Scuză-mă, de-abia am putut să frânez. Bătrânica aia a traversat ca o inconștientă". "Nu, înainte de asta. Ce ai spus?". Taximetristul a afișat o mină uluită. "Nu am spus nimic... Pe cuvânt". A evaluat scurt situația. Omul părea sincer și, dacă ar fi insistat, s-ar fi putut umple de ridicol. "În regulă... Eram între vis și realitate. Cred că mi s-a părut". De undeva
ENIGMA de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350196_a_351525]
-
te cunosc eu, ci că Dumnezeu nu te cunoaște. Sunt convins că îl vei întâlni într-o zi, la capătul cine știe câtor penitențe insuportabile, la capătul unor dureri la fel de atroce ca și a mea, iar Dumnezeu te va privi uluit, nerecunoscându-te. Va ști că nu te-a creat El, că ești o eroare, că ai o genă care nu apare în niciun manual. Atunci voi vrea să te văd, Dannot, atunci va veni clipa adevărului”. „Am dorit-o la fel de
ACATIST PENTRU O LUME MAI BUNĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350204_a_351533]