27,838 matches
-
Acasă > Strofe > Delicatețe > DESTINAȚI IUBIRII Autor: Ines Vândă Popa Publicat în: Ediția nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Rafale de vânt cald alintă-n geam perdele, Toamna da din umeri și-și scutură culoarea, În ceștile cu ceai presară îngeri stele, Pe-a nopților revere adie lin candoarea. Aproape ațipita pe brațul tău devin Ce n-am fost nimănui și nu voi fi vreodată, Poem scris cu absint din cupele
DESTINAȚI IUBIRII de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ines_vanda_popa_1415052955.html [Corola-blog/BlogPost/349820_a_351149]
-
Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 822 din 01 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului La prima vedere se pare că nu au legătură între ele evenimentele consumate în aceeași zi, dar trebuie observat că, oricum ar fi interpretate, aduc pe umerii cetățeanului alte greutăți care-i îndoaie coloana vertebrală și, în același timp, adaugă sufletului un plus de amar, de descumpănire și teamă, care-l face să nu se mai gândească lucid la ziua de mâine ci, mai degrabă, la moarte
O ZI PLINĂ DE CONTRADICŢII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 by http://confluente.ro/O_zi_plina_de_contradictii_marian_malciu_1364825802.html [Corola-blog/BlogPost/350433_a_351762]
-
exact când președintele Băsescu ne va ataca direct! Nu vreau să încălzesc un șarpe la sânul meu!”. Dl. Victor Ponta s-a ridicat de pe scaun, aparent liniștit, a râs și a răspuns hotărât: „Sunt calitățile unui lider cu capul pe umeri. Știu ce am de făcut și nu am nevoie de susținerea USL în planul de viitor pe care l-am conceput deja și care va asigura viitorul României. Considerați că am terminat cu parteneriatul nostru! Nu am nevoie de nimic
O ZI PLINĂ DE CONTRADICŢII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 by http://confluente.ro/O_zi_plina_de_contradictii_marian_malciu_1364825802.html [Corola-blog/BlogPost/350433_a_351762]
-
meu apoi spune-mi care cântec din împletirea razelor lunii este al meu dincolo de orb și de surd un bătrân înalt cu barba albă ridică toiagul desparte cântecul de lumină o clipă cei doi călători își aștern mâinile unul pe umărul celuilalt dimineața poate începe și seara lipsește răsăritul soarele nu doarme 27 martie 2014 Referință Bibliografică: împărțire / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1182, Anul IV, 27 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Anne Marie Bejliu
ÎMPĂRŢIRE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 by http://confluente.ro/Anne_marie_bejliu_1395952055.html [Corola-blog/BlogPost/370184_a_371513]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > MAI GRĂBITĂ DECÂT POEZIA Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1996 din 18 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Îi pui pe umăr mai mult decât duce omul acesta rupt de întâmplări și-a prins degetele-n ușa timpului, își retrage gândurile în lemn. Îl arde pe cap coroana de argint, privește în sus cum clopotele se sparg, sunetele ondulând memoria. Doar ochii
MAI GRĂBITĂ DECÂT POEZIA de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 by http://confluente.ro/llelu_nicolae_valareanu_1466280824.html [Corola-blog/BlogPost/340196_a_341525]
-
o furnică. Pășea zâmbind arogant pe coridoarele spitalului, ținându-mă de ceafă cu palma lui care nu mai avea nici mărimea și nici puterea unei lopeți și care, nu mă mai strunea, ci îl ajuta să își transfere greutatea pe umerii mei. Cu toate acestea, părea în continuare că el este acela care conduce. - Hai să ne oprim la o terasă, mi-a spus într-o zi în care mi s-a părut mult mai obosit decât de obicei. - Nu e
NECUNOSCUTUL MEU TATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1441282539.html [Corola-blog/BlogPost/352590_a_353919]
-
VINĂ ARE TOAMNA? Ce vină are toamna că mă doare, Căci rana-nsângerată nu-i a ei Și lacrima pândește gânditoare Sub pleoapa ochiului de clei? Ce vină are toamna că îmi pasă Și-o oblojesc de vreme rea, Căci umerii adesea mi se lasă Și iarna o-nțelege, numai ea? Ce vină are toamna că mă cheamă Apusu'-n șoapte reci de catifea? Ce vină are lacrima de mamă Că viața asta parcă nu-i a mea? Ce lacrimă pândește
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/maria_ieva/canal [Corola-blog/BlogPost/353108_a_354437]
-
Citește mai mult CE VINĂ ARE TOAMNA? Ce vină are toamna că mă doare,Căci rana-nsângerată nu-i a eiși lacrima pândește gânditoareSub pleoapa ochiului de clei? Ce vină are toamna că îmi pasăși-o oblojesc de vreme rea,Căci umerii adesea mi se lasăși iarna o-nțelege, numai ea? Ce vină are toamna că mă cheamăApusu'-n șoapte reci de catifea? Ce vină are lacrima de mamăCă viața asta parcă nu-i a mea?Ce lacrimă pândește gânditoare,Sub pleoapa
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/maria_ieva/canal [Corola-blog/BlogPost/353108_a_354437]
-
călătorul ce-și folosește memoria și dorința drept vehicule de propulsare pe axele timpului și spațiului, înainte și înapoi. Abundă metaforele extraordinare, dramatice, combinațiile stilistice învăluite în misterul existenței, surprinzând, ca în poezia ”Insomnie” unde persoana ”își duce viața pe umeri/ca pe o cicatrice”. Și o spune, cu zâmbetul său fermecător, de te face să-i intri în joc, chiar dacă, mai mereu viața este văzută ca un popas în valea morții. Este o veritabilă poezie modernă, cu versuri pretându-se
SPIRITULUI ÎN CARE VĂ POFTEŞTE CRISTINA EMANUELA DASCĂLU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1408608441.html [Corola-blog/BlogPost/376492_a_377821]
-
ca niște semne Răspândite-s pe zăpadă; Mosul duce-un braț de lemne, Parcă-i scos dintr-o balada. Urlă lupii. Nu se teme ! Simte gerul cum îl taie, Știe ca-n puțină vreme Va avea cald în odaie. Pe umăr c-o pușcă veche, La brâu și-a înfipt securea, Are cușma pe-o ureche, Iar în inimă ... pădurea ! DER ALTE FÖRSTER An dem dichten Waldesrand Geht ein dürrer, bärt’ger Greis; Schritte ziehen wie ein Band durch das weite
POEZII BILINGVE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1458892355.html [Corola-blog/BlogPost/378570_a_379899]
-
Așa crapă el, că nu-s curioasă! Am făcut lista și cu copiii. Aici, cam știu. Mai completează el 2-3 nume de „noi apariții”. Nu-i știu chiar toate relațiile. Ei, la lista cu dame „active”, „în vogă”...dau din umeri. Aici, se învârte planeta! Pentru un om care stă și 25 de ore din 24 pe net...e greu să ai vreun control al „actualităților”. Când vrea doar blonde...când doar profe...când peste 40 de ani...când dansatoare oltence
UN MĂRŢIŞOR, DE DOR de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 by http://confluente.ro/Un_martisor_de_dor_corina_lucia_costea_1330446651.html [Corola-blog/BlogPost/346855_a_348184]
-
Ținea lumina aprinsă până târziu în noapte poate oprește cineva să vadă ce mai face, cum o mai duce... Mai avem multe ierni și primăveri senine, vreau să conștientizez acest lucru, îmi dau seama că zăpada nu cade doar pe umerii mei, iar soarele nu răsare numai pentru lumina mea. Actorul principal este numai El. Referință Bibliografică: Erata unui suflet - Iarna trecuta / Alexandru Buzoianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1368, Anul IV, 29 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014
IARNA TRECUTA de ALEXANDRU BUZOIANU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/alexandru_buzoianu_1411993027.html [Corola-blog/BlogPost/353094_a_354423]
-
părinților, amândoi plecați de ani buni dintre noi, sunt tot atâtea amintiri de neuitat pentru mine. De la vârsta de șase luni am crescut în orașul Craiova, oraș în care părinții își construiseră o casă din chirpici. Am pus si eu umărul la construirea casei, desi aveam doar 9 ani. Zi de zi făceam chirpici împreună cu părinții mei. Mama a trecut prin multe greutăți. La vârsta de douăzeci de ani i-a murit primul copil, iar un an și jumătate mai târziu
CITEVA CUVINTE DESPRE MINE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Georgeta_Nedelcu.html [Corola-blog/BlogPost/373052_a_374381]
-
doar când magistratul ieșea din sală, galben-străveziu la față, urmat de domnișoara grefier. Contrar uzanțelor, a intrat în birou imediat după el și, până ca acesta să se așeze pe scaunul biroului său, l-a bătut prietenește cu mâna pe umăr și l-a întrebat îngrijorat cu adevărat: - Te simți bine, colega? Ai nevoie de ceva? - Da’ ce, mă vezi bătut ori leșinat? Sincer, aș vrea un coniac dublu, dar nu am de unde și... pentru cinci minute nu vreau să văd
SUB IMPERIUL FRICII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sub_imperiul_fricii_2_.html [Corola-blog/BlogPost/355150_a_356479]
-
la fiecare intrare, iar trianglul își picura sunetele superbe îmbogățind buchetul acustic. La un moment dat, percepu un sunet straniu. Își concentră atenția pentru a distinge clar tonalitatea și întoarse brusc capul. Așa deci! Mara ațipise cu capul rezemat de umărul lui, într-o poziție mai intimă decât s-ar fi așteptat la o primă întâlnire. Sforăitul se intensifică cu o lipsă de grație ieșită din comun, iar Alexandru se simți invadat de o rușine mistuitoare. O împinse cu cotul, dar
CONCERTUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1422643850.html [Corola-blog/BlogPost/374266_a_375595]
-
de fiecare dată, invariabil, la același unic chip cu fizionomia inconfundabilă: bărbatul frumos, mai frumos decât o femeie, cu ochi albaștri-verzi sidefii, gene lungi, sprâncene subțiri deasupra nasului delicat, buze ușor răsfrânte și arcuite, barbă îngrijită, păr în șuvițe până la umeri... În jurul lui, în eter, izvorându-i din carne prin cămașa albă și lungă, o aură crepusculară irizând luminiscent... Îmi apărea surâzător, prietenos și cald, afișa un zâmbet inocent, smerit și candid, mă privea...Ținea palmele împreunate în dreptul inimii, se ruga
REVELAŢII INTERZISE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/Revelatii_interzise_romeo_tarhon_1341126914.html [Corola-blog/BlogPost/345791_a_347120]
-
ajut ? - Cu nimic. Încalecă pe cal și pleacă în galop spre grajduri. Mă întorc în castel unde am surpriza să întâlnesc un bărbat cam de aceeași vârstă cu mine, îmbrăcat în costum negru, foarte stilat și elegant. David ridică din umeri neputincios. - Excelența sa, prințul Feodor Alexandrovici ! - Bonjour. - Eram curios să vă cunosc, îmi zice, afișând un aer superior. Încântat ! - Presupun că sunteți vecinul din nord. Tocmai v-am văzut domeniul din șeaua calului ! - Da, v-am văzut și eu. Am văzut
DRUMUL APELOR, 46 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1492114787.html [Corola-blog/BlogPost/376332_a_377661]
-
cuiele foamei de sine/ Nu scânci, privește, afară-i lumina/ nespânzurată/ Singurătatea treiera-ntunecimile pieptului/ Clopote albe, trase de vânt ca de viață/își cultivă sforile tari/ Ca pe niște simțuri esentiale/ Piatra filozofala bolborosește/ Undeva între suflet și trup/ Umerii încarcă cenușa/ Asmut poezia să-mi spună/ Că viața-i neterminată/ Eu pelerinul din razele/ Facerii albăstrimii în care/ Se-arată sfântul incendiat de cuvinte/ Pentru prima ca ultima oara, roaga-i-le”. Versurile Angelei Nache sunt o interpretare originala
VICTOR FELEA. JUBILAŢIA TRĂIRII de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Victor_felea_jubilatia_trairii.html [Corola-blog/BlogPost/351235_a_352564]
-
fel sau altul, iar ele au tăcut și m-au mângâiat cu privirea, apoi au plecat lăsându-mă aparent singură. Totuși de câte ori îmi este greu interior/exterior, le simt prezența, le simt brațele blânde în jurul meu, le simt palmele pe umeri și parcă totul devine brusc mai ușor. E ca un flash de bine revărsat mereu asupra mea, pe care înainte îl respingeam, speriată fiind de ceea ce declanșa în mine. Acum și mental las totul să curgă prin mine, pentru că simt
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1471113965.html [Corola-blog/BlogPost/373954_a_375283]
-
-mi dea ceva important. Am dat să plec, pentru că nu îmi ieșea treaba cu fixatul nici după o oră de chin cu suportul acela defect. Am ajuns în holul părinților mei, aproape de ușă și am simțit două brațe puternice, pe umeri așternute. Glasul lui tata s-a auzit foarte puternic și mi-a spus: Ani, nu pleci! Ani, îl faci acum! Acum! Și m-a împins ușor către sufragerie, după ce i-am răspuns cu glas tare: Da, tata, îl fac acum
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1471113965.html [Corola-blog/BlogPost/373954_a_375283]
-
an după plecarea dumnealui la Domnul. M-am întors la suport, l-am luat calmă și tot ceea ce nu reușisem să fac într-o oră, am făcut în zece minute. Din clipa în care am simțit brațele lui tata pe umeri, parcă toată oboseala s-a adunat într-un punct din creier, apoi a dispărut fără urmă, lăsând loc unei clarități ciudat de intense în gândire. Parcă vedeam fiecare mișcare pe care trebuia să o fac, o ordine a fiecărei mișcări
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1471113965.html [Corola-blog/BlogPost/373954_a_375283]
-
era fixată o sfoară groasă lungă, de care erau aninate banane, multe multe banane. Eu cu Andrei în brațe priveam la acel copac și la bananele acelea frumoase și coapte și la un moment dat, Andrei a ridicat capul de pe umărul meu și a vorbit legat, așa cum nu putuse vorbi niciodată: Mama, să iei trei banane de aici și să le dai la trei copilași: unul va fi așa cum a fost eu în viață, bolnav, altul va fi nenăscut, altul va
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1471113965.html [Corola-blog/BlogPost/373954_a_375283]
-
tatălui tău, sau a bunicii sau a băieților, sunt de fapt forme de gând din întregul care este ființa tatălui tău, a bunicii, sau a fiecăruia dintre băieți. Ai simțit vreodată frică atunci când tatăl tău ți-a așternut mâinile pe umeri sau când ai simțit că îți crește acuitatea vizuală, sau că prinzi o forță inexplicabil mai mare când ai ceva de realizat? - Nu, Victor. Niciodată. M-am obișnuit să comunic firesc, cu fiecare dintre cei plecați. De exemplu, Andrei este
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1471113965.html [Corola-blog/BlogPost/373954_a_375283]
-
mâna, cu lacrimile ținute doar de un nod dureros în gât. Era deja ora 21 și nu aveam niciun plan pentru următoarea zi. M-a văzut, a reținut și la final a venit la mine. Mi-a pus mâna pe umăr și mi-a zis: „Ce e cu tine?” Lacrimile nu au mai vrut să rămână pe loc, așa că au luat-o la vale. Mirela m-a luat de mână, m-a luat afară și m-a dus spre o bancă
În ultimele 6 săptămâni s-a mai născut o generație de „profi tari” by https://republica.ro/in-ultimele-6-saptamani-s-a-mai-nascut-o-generatie-de-zprofi-tari [Corola-blog/BlogPost/337815_a_339144]
-
pentru a se spăla pe mâini înaintea tuturor, vrând să arate celor prezenți nevinovăția sa în sentința dată dreptului aceluia. Apoi procuratorul mai spuse ceva despre sângele acelui drept care urma să fie răstignit însă Baraba nu fu atent. Durerea din umăr îl făcu să geamă. Adus din nou lângă Iisus, Baraba constată dintr-o dată faptul că acel om care mergea la moarte în locul lui, măcar nu purta pe pielea umărului său semnul infamiei, acvila romană, adică ceea ce el urâse cel mai
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-9) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_9_mihai_condur_1334036217.html [Corola-blog/BlogPost/357116_a_358445]