298 matches
-
text ce-l are sub ochi, tace ori răspunde cu anul și locul unde s'a născut autorul... La latinește, lucrul merge tot așa greu: rar candidat să poată tâlmăci limpede și cu accent proză sau hexametri antici; și examenul umanistic neputând fi o resurecție peste milenii și veacuri, un atavism literar cum îi zice Faguet, o repunere în valoare a frumuseților eterne gândite de cei cari mai credeau în muze, se împotmolește în nămol de morfologie și sintaxă." Și cum
Profesorilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10003_a_11328]
-
apelează de obicei, în Franța, la Asociația națională pentru formarea și perfecționarea profesională în meseriile editării. Există masterate unde se învață aceste "meserii", inclusiv cea de manager editorial, și ele sînt solicitate și de tineri cu altă formație decît cea "umanistică" - științifică, economică, juridică etc., ba chiar aceștia au șanse mai mari să-și găsească de lucru în edituri. După specializare, tinerii trebuie să îndeplinească stagii modest remunerate și doar dacă dovedesc aptitudini și zel ajung să fie angajați, cînd se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12099_a_13424]
-
Virgil Mihaiu Afirmat încă din anii '70 că teoretician literar de prim rang, Mihai Zamfir etalează însușiri ce-i fac atât de agreabili pe unii dintre universitarii de formație umanistica de la noi (prin extensie - est-europeni): spirit riguros dar deschis, polivalent și polimorf, cu inclinații ludice, capabil să confere șarm până și celor mai aride îndeletniciri scolastice. O bună cunoaștere a arealului luso-brazilian l-a adus în postura, pe deplin justificată
Douã romane by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/17449_a_18774]
-
fraze cețoase și imprecise, flagrant nepotrivite într-un dicționar, uneori cu alunecări în umor involuntar (ca începutul articolului despre Virgil Podoabă, despre care se mai afirmă că "pentru teza de doctorat și-a propus să se hazardeze într-un periplu umanistic prin literatura de călătorie", p. 314). Mulți din cei 51 de autori de articole debutează chiar în acest volum, ceea ce spune destul despre stilul mult prea juvenil al acestui dicționar. Prefața inteligentă a coordonatorului ne îndreptățește să sperăm că se
Dicționar de sentimente echinoxiste by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12047_a_13372]
-
ajuns în situația când nu mai puteți pierde partida decât într-un singur fel: nejucînd-o. Dar ce înseamnă a o juca? Înseamnă a respecta imperativul cantității, care în științele umaniste este decisiv. Toți cei care au făcut o ispravă în umanistică știau o carte teribilă. Nu poți veni în cultură doar cu natura spiritului, cu înzestrarea lui animală." Andrei îi invocă pe grecii secolelor V-IV. "Era oare gândul lor îngreunat, precum este al nostru, de întreg balastul alexandrin al culturii
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
poate trăi autorul, creatorul în genere, în disjuncție cu portanța etic-estetică a operei sale. Cum se poate spune că umbra pe care el o aruncă asupra operei este indiferentă? Poate fi calitatea umbrei indiferentă? Sau altfel spus: cum poți face umanistică fără feed-back? Până și meseria tăietorului de lemne are o funcție formativă. Socrate și Platon știau foarte bine ce înseamnă acest acord suprem. Mă tentează o parafrază platoniciană: "Dar spune-mi, Criton, ne putem închipui un înțelept din vechime sau
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mai tânără dintre surorile Tchakhmakchian, fără să se uite În ochii lui. Fiind singura din familie care susținuse fără rezerve căsătoria lui Barsam cu Rose, acum se simțea vinovată. Nu era obișnuită să-și facă astfel de reproșuri. Profesoară de umanistică la Universitatea Berkeley din California, Surpun Tchakhmakchian era o mare feministă și o persoană extrem de erudită și de Încrezătoare În sine, convinsă fiind că orice problemă din lume putea fi rezolvată discutând cu calm și Înțelepciune. Fuseseră vremuri În care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
la 2 kilometri de comuna Adjudu Vechi și 4 kilometri de orașul Adjud, până la 15 ani, deturnându-mi-se implacabil destinul (și, eventual, sensibilitatea)? Nu e ficțiune, dar poate fi și fapt literar. Am terminat la 17 ani liceul teoretic (umanistică), dat fiind de șase ani la școală, și mi-am ratat prima tinerețe, schimbând facultăți și meserii (sunt, până una, alta, calificat miner și bibliotecar, în acte) în București și în întreaga țară, bântuit efectiv de sentimentul inutilității, al lipsei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
proteste. Nu trecu mult și Își făcu apariția don Anacleto Olmo, vecin din imobil și purtător de cuvînt oficial al Academiei Regale a Limbii pe scară. Don Anacleto era profesor de institut, licențiat În literatură spaniolă și mai diverse studii umanistice și Împărțea el segundo primera cu șapte pisici. În clipele libere pe care i le Îngăduia profesoratul, făcea dublet ca redactor de texte pentru contracoperte la o editură de prestigiu și, se zvonea, compunea versuri de erotică crepusculară, pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
termine cu bine. § Bătrânul vorbește într-o limbă necunoscută. Parcă silabisește. „Este mo!” îți spune. Te dumirești, oarecum: o știe din romanul anterior, Saludos; hotărâseși, acolo, ca o putere ocultă să impună lumii un grai nou. Unic; impropriu unei culturi umanistice. Telegrafic; arid; cazon. Cineva încearcă, acum, să construiască pe textura textelor tale un fel de CRONICĂ INFAMĂ pe dos. Acolo, Romancierul produce evenimente, restul e consemnare; acum, o istorie imaginară se întoarce împotriva ta. Saludos! Ești împins într-un joc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
PREFAȚĂ Dacă în urmă cu căteva zeci de ani, la facultățile de medicină era probă de admitere, pe lângă alte discipline în țara noastră obiectul limba și literatura română, iar medicii, după absolvire stăpâneau temeinic o cultură umanistică literară, muzicală pe lângă temeinicul bagaj profesional; astăzi, când învățământul preuniversitar tribulează între latura umanistă după ce a ieșit din sfera de influență tehnologico-mecanică de pe vremea comunistă - și revine la o accentuare a laturii tehnice ( comandă socială ) , nu trebuie să uităm de
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
nu stă în nici un fel de legătură cu țara, căci niciodată n-am întrebuințat acele mijloace preventive care apără o nație de influența străină absolută. Știut este, de pildă, că-n nici o țară din Europa omul care a făcut studiile umanistice în străinătate nu este admis în viața publică a poporului decât cu mari restricțiuni. Un german care ar studia în Franța, un francez care ar studia în Germania ori în Anglia va juca un rol foarte secundar în viața țării
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Încununată de un veritabil gheizer de sânge care țâșnea ca un nor cenușiu din gâtul foarte clar fotografiat al părții decapitate. Fiind foarte Înstărit, acest colecționar Își putea permite să călătorească și a călătorit mult, Între diversele studii de științe umanistice pe care le-a făcut pentru a-și lua doctoratul În filologie. Se plângea totuși că e urmărit permanent de ghinion, adăugând că, dacă nu va vedea curând ceva cu adevărat zguduitor, s-ar putea să nu mai suporte Încordarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
Otomane, asupra cărora, de asemenea, nu voi mai reveni în cuprinsul acestui capitol, vezi Veniamin Ciobanu, Attempts to Create an "Ottoman Systeme" of European Alliances (the End of the 18th Century), în "Anuario" (Istituto Romeno di Cultură e di Ricerca Umanistica), Anno 3, No 3, 2001, Venezia, p. 22-28. ar fi fost, ca Suedia ar fi fost tentata de ideea trecerii în tabăra rusă42. Pe de altă parte, otomanii îi țineau la curent pe suedezi cu evoluția raporturilor lor cu rușii
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
vol. I, pag. 539. 156. IDEM, ibidem, vol. I, pag, 339-342; IDEM, Poezii I, (Murărașu, citat.), 414-416. 157. G. BOGDAN-DUICĂ, Despre "Floare albastră" explicare istorică, în Buletinul "Mihai Eminescu", 1931, p. 18 și urm. 158. ZOE DUMITRESCU-BUȘULENGA, Valori și echivalențe umanistice, Editura Eminescu, 1973, pag. 229. 159. AUGUSTIN Z, N. POP, Contribuții documentare, pag. 67. 160. G. BOGDAN-DUICĂ, Multe și mărunte despre Eminescu, în "Viața românească", an. 16 (1924), nr. 7, pag. 53-54. 161. G. CĂLINESCU, Viața lui Mihai Eminescu, București
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
pluripartiționat. Cyborgul este, în această întru(chiăpare, un corp virtual, în sensul unei virtualități ca marcă a indiscernabilității dintre real-material și ireal-ficțional, și nu ca o condiție a irealității sau a imaterialității. Cyborgul intermediază atât între disciplinele tehnoștiințifice și cele umanistice, între realitate sau viață și ficțiune sau metaforă. 1.2. Destructurarea opozițiilor natural-artificial și subiect-obiecttc " 1.2. Destructurarea opozițiilor natural‑artificial și subiect‑obiect" Artificialul nu mai înseamnă, începând cu a doua jumătate a secolului XX, doar crearea de ființe
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
oameni de calitate pe care îi aprecia aici (Al. Andriescu și Al. Zub, între primii), pornește, în anii '70, o aventură donquichotescă: înfrățirea (în plină dictatură!) a prestigioasei Universități "Albert Ludwig" din Freiburg (dominată de amintirea unor figuri celebre în umanistică, cum ar fi Martin Heidegger, de exemplu) cu mai modesta (pe atunci!) universitate "Al. I. Cuza" din Iași (unde totuși mai aveai șansa să-i asculți pe Ernest Stere sau pe Petre Botezatu, ca să păstrăm o oarecare simetrie). Era un
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de cooperare colaborare, nu numai acceptată, dar, adesea, și cultivată, cu drepturi literare egale. Apare deci o nouă identitate literară, care duce și la o altă concepție despre literatura națională și universală 9. Este vorba de ceea ce autorul numește reciprocitate umanistică și identitate în alteritate. Urmările sunt, nu mai puțin, deosebit de importante. Europa literară, în două cuvinte, nu numai că și deschide granițele (a făcut-o de altfel, literar vorbind, cu mult înainte de acordul de la Schengen). Nu numai că ea tinde
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ei rămân, desigur, unele mici deosebiri privind terminologia, tonul și sublinierea ideilor ; totuși ei îndrăznesc să creadă că acordul atât de substanțial realizat de două minți diferite compensează aceste neajunsuri. Ne rămâne să mulțumim domnului Stevens și departamentului de studii umanistice al Fundației Rockefeller, fără al căror ajutor cartea n-ar fi putut să vadă lumina tiparului, precum și președintelui Universității statului Iowa, decanilor și șefului catedrei de la această universitate pentru sprijinul lor și pentru răgazul ce ne-au acordat cu atâta
[Corola-publishinghouse/Science/85044_a_85831]
-
și ale istoriei în genere, putând fi revendicate și de filosofie, și de literatură. Ele i-au creat nu doar un prestigiu științific, ci și o autoritate morală cum puțini au avut, tânărul savant exercitând asupra unei părți din intelectualitatea umanistică o covârșitoare influență. Cutezătoarea lui sinteză Getica (1926) va reprezenta mai mult decât „o etapă importantă” în evoluția arheologiei românești, rămânând vie prin dimensiunea creativă. Om de știință riguros până la fanatism, mergând cu probitatea până la citarea (cum el însuși menționează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]
-
de durabilitatea înfăptuirilor omenești, găsesc cu cale a spune câteva cuvinte despre romanul construcției, luând ca exemplu Drum fără pulbere în ediția a doua. Nu voi face o recenzie a acestei cărți. Petru Dumitriu e om tânăr cu spiritul pregătit umanistic, care a început să-și exercite condeiul în maniera adevăraților artiști, copiind clasici, căutând a surprinde măreția gestului elin. Realismul lui are o originalitate dublă: studiul vieții și al artei (...). Părerea mea este că un factor important într-un astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
evident, cealaltă soluție se impune: cercetarea literară își are propriile ei metode valabile care nu sânt întotdeauna cele ale științelor naturii dar sunt totuși metode raționale. Numai o concepție foarte îngustă despre adevăr poate exclude din domeniul cunoașterii realizările studiilor umanistice. Filozofia, istoria, jurisprudența, teologia și chiar filologia au elaborat metode valabile de cunoaștere cu mult înainte de dezvoltarea modernă a științei. Realizările lor poate că au ajuns să fie umbrite de victoriile teoretice și practice ale științelor fizice moderne ; dar ele
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
științelor fizice moderne ; dar ele sunt totuși concrete și permanente și pot, uneori cu mici modificări, să fie ușor reînviate sau reînnoite. Trebuie pur și simplu să se admită că între metodele și obiectivele științelor naturii și cele ale disciplinelor umanistice există o diferență. Definirea acestei diferențe este o problemă complexă, încă din 1883, Willhelm Dilthey a redus deosebirea dintre metodele științelor naturii și cele ale istoriei la contrastul dintre explicație și înțelegere.*4 Omul de știință, susținea Dilthey, explică un
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]