460 matches
-
se remarcă o trecere în revistă a tematicii ultimelor volume, din partea criticii. Astfel, același Dicționar general al literaturii române menționează: "Noile poeme, cele din Octombrie, noiembrie, decembrie (1972), Somnul din somn (1977) sau Ochiul de greier (1981), "evidențiază o oarecare umanizare a vocii, domolirea orgoliului intransigent. Fugind de "soarele nerușinat" ce dezvăluie "neroada furie a creșterii", poeta imaginează un teritoriu umbros și calm, în care "firul nopții dă colț și crește pur", iar "mirii unei lumi crepusculare" se pierd în natura
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
deci să răspundem la această Întrebare: face parte din natura noastră umană orientarea spre violență sau mai degrabă ea este rezultatul procesului de civilizare și educație? Întrebarea este fundamentală pentru Înțelegerea fenomenului și mai ales a consecințelor sale În procesul umanizării noastre. În primul caz, nu am putea decât să constatăm că, dacă ne aparține În mod natural, n-o putem evita ci cel mult o putem stăpâni și, eventual, canaliza În direcții mai puțin nocive pentru Împlinirea noastră Întru umanitate
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
de la periferia "barbară", pe care nu am descoperit-o încă și nu o putem controla. Procesului de metamorfozare a omului obișnuit în supererou prin transfer de forțe supranaturale i se opune procesul de transformare a vampirului în om obișnuit prin umanizare. Ambele procese se întâlnesc în cultura americană contemporană: pe de o parte, sacralizarea obișnuitului, pe de alta, demistificarea sacrului. Fenomenul la care asistăm de ceva vreme este importarea de către Europa a modelelor culturale care au trecut prin procesul de creolizare
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
poporului. Creangă povestește basmele poporului în limba lui. Dar de aici înainte apare originalitatea lui Creangă.” Trei sunt aspectele mai importante în care Tudor Vianu vede originalitatea lui Creangă: deplasarea interesului de la simpla povestire la înfățișarea nudă a episoadelor acțiunii, umanizarea fantasticului și caracterul intrinsec nuvelistic pe care îl au majoritatea poveștilor. Concluzia criticului este că scriitorul Creangă „execută trecerea de la nivelul popular al literaturii la nivelul ei cult pe o cale pur spontană, prin dezvoltarea organică a unei înzestrări exercitate
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
despre o „domesticizare a miraculosului mitic folcloric”. Limite clare între real și fabulos nu existau nici în basmul folcloric. Acolo însă, trecerea era de la real la fantastic și nu invers. În cazul lui Creangă avem de-a face cu o umanizare a fantasticului, autorul ajungând, în spiritul umorului care îi este caracteristic, până la parodierea acestuia. Ilustrative pentru acest tip de „coborâre” parodică a fantasticului în planul realității imediate sunt în special trei dintre basmele lui Creangă - Dănilă Prepeleac, Povestea lui Stan Pățitul
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
procesului educațional în conformitate cu formatul economic și cultural impus de lucrul la bandă rulantă, proces teoretizat și favorizat de introducerea unei paradigme cantitative în descrierea și evaluarea procesului educațional. Paradigma cantitativ-economistă a permis uniformizarea școlilor și substituirea scopului fundamental al educației umanizarea copilului și pregătirea lui pentru lumea adulților cu un simulacru (Baudrillard) pregătirea forței de muncă. În mod concret, procesul a constat din: uniformizarea planurilor de învățământ, eliminându-se astfel diversitatea ca (posibil) pericol de abatere de la standardele stabilite de la centru
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
generale, lecțiile nu sunt înseriabile (și ele poartă marca unicității), iar profesorii sunt acolo pentru elevii lor, pentru a răspunde nevoilor și intereselor lor. Dar, cel mai important, cum poate școala să rămână un centru educațional (cu atribute fundamentale în ceea ce privește "umanizarea" viitorilor adulți) chiar dacă se exercită presiuni enorme pentru a fi transformată într-un centru de instruire? Nu vrem să sugerăm că cele două sunt opuse, susținem doar că "modernitatea lichidă" (Zygmunt Bauman) ignoră consecințele acțiunilor sale în plan uman și
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
profesionale, sociale și umane. Concluzia: școala trebuie să rămână un centru de educație, adică acel spațiu care permite evenimentul întâlnirii dintre reprezentanții lumii adulților (profesorii) și "noii veniți"/newcomers (Gert Biesta). Din acest punct de vedere, educația înseamnă la propriu umanizare prin intermediul culturii: "Cultura nu este ceea ce organizează timpul liber, ci este cea care îi poate împiedica pe oameni să se năpustească unii asupra altora, să fie mai răi decât fiarele; chiar mult mai răi, fiindcă, spre deosebire de oameni, fiarele nu cunosc
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
ontologic inițial al omului, care-i interzice să ajungă cu mijloace proprii, sau prin procedee proprii, la umanitate". (Mattéi, 2005, p. 180). Din acest punct de vedere, centrarea școlii pe competențele tehnice, profesionale lasă copilul la dispoziția altor centre de "umanizare", dar care nu-și propun în mod explicit acest lucru: ne referim la mass- media în general și la televiziune, în special, care utilizează în mod profesionist un arsenal de instrumente de captatio în scopul creșterii audienței, fără minime preocupări
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
evidență numeroase nivele și modalități de participare, cu beneficiile și obstacolele consecvente. Analizele întreprinse relevă faptul că localizarea educației atât din punct de vedere referențial cât și decizional reprezintă în același timp o consecință a globalizării și o cerință pentru "umanizarea" acesteia. Participarea socială devine, în condițiile extinderii educației și a relevanței ei pentru formarea coeziunii și solidarității umane, mai mult decât un mijloc al democratizării sistemului educațional un scop al acesteia și, în consecință, un factor al calității în educație
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
să legăm educația de diferitele contexte culturale ale celor ce învață. (John Daniel, Unesco, 20021) Cu prilejul Conferinței Generale din 2001, UNESCO a adoptat Declarația Universală a Diversității Culturale, cu scopul declarat de a determina un impact semnificativ în umanizarea globalizării și sensibilizarea la problemele culturale. Pentru susținătorii săi, acesta a reprezentat momentul în care s-a declanșat efortul global de dialog intercultural, ca cea mai bună garanție a păcii și ca negare a teoriei ciocnirii inevitabile a culturilor și
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
spațiul confruntării între local și global Analizele întreprinse până în acest punct al lucrării ne relevă faptul că localizarea educației atât din punct de vedere referențial cât și decizional reprezintă în același timp o consecință a globalizării și o cerință pentru "umanizarea" acesteia. Drumul către cetățenia globală, fără a ne pierde rădăcinile, continuând să jucăm un rol important în propriile națiuni și comunități, reprezintă una dintre marile provocări ale societății actuale. De asemenea cultura, în continuă globalizare, pune în pericol șansele indivizilor
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
De aceea, probabil, a și fost înțeleasă melodrama ca un "gen-proces", ce se împlinește prin permanenta sa metamorfoză 77, ba chiar ca un gen experimental, plasat mereu în avangarda artei moderne ("kinetic new theatrical art form"78). Mutatis mutandis, chiar dacă umanizarea (și, implicit, dezeroizarea) artei aduce cu sine răsturnarea ierarhiei de valori consacrate în "vechiul regim", oricât de iconoclaști ar fi, adepții și admiratorii entuziaști ai melodramei n-aveau cum să accepte că lumea e golită de sens și lipsită de
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
empatice (ceea ce întârzie autoproiecția cathartică, purificarea morală). Iată un alt motiv pentru care Lovinescu privilegiază (melo)"drama" în raport cu tragedia, ca formă estetică superioară, marcând tranziția de la mit la psihologie (vezi și considerațiile lui Nietzsche din Nașterea tragediei, unde se condamnă umanizarea/ psihologizarea vechii tragedii o dată cu Euripide, sub presiunea contaminantă a spiritului socratic și, implicit, sub influența nefastă a dialogului). "Fatalismul tragediei grecești, ca și determinismul modern, știrbesc deci din valoarea morală a emoților noastre estetice"92 conchide criticul impresionist, anticipând sensul
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
este prezentarea unui peisaj care este realist, reflectînd ceea ce este perceput în fapt și, în același timp, interpretînd priveliștea într-un mod specific, pentru a putea fi asimilată de personaj. Exemplul d) are aproximativ aceleași caracteristici. Se observă aici o umanizare a spațiului. FP ("eul") observă obiectul într-o măsură mai mică și îl interpretează mai mult. Se referă la un obiect al fanteziei cu care FP ("eul") este vag familiarizat din literatura și pictura religioasă, pe care îl poate adapta
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
bogat. Uneori, în fața atâtor bogății nebănuite, Jonas simțea parcă o ușoară mândrie: "E adevărat, totuși, își spunea el. Chipul acela din ultimul plan te silește să nu vezi nimic altceva. Nu prea înțeleg ce vor să spună când vorbesc de umanizarea indirectă. Trebuie totuși să recunosc că în tabloul ăsta am obținut un efect neobișnuit". Curând însă se grăbea să pună pe seama stelei sale această incomodă măiestrie. "Steaua e cea care deschide drumuri noi. Eu rămân lângă Louise și lângă copii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
Arta contemporană tinde să devină o schizofrenie a simbolurilor. Avangarda este întotdeauna elitistă și dificilă. Prin intermediul capodoperelor oamenii dialoghează la depărtări de veacuri. În România, plata muncii intelectuale constă într-un soi de ajutor social. Cultura este uriașa încercare de umanizare a naturii. Nu va muri arta, ci profeții care îi prevestesc sfârșitul. Cititorii de literatură s - au împuținat, dar nu vor dispărea nici cu amenințarea Inchiziției. În generoasa rețetă a postmodernismului încape atât plagiatul cât și impostura. Veleitarii - acești talibani
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Infern ? Și limbile moarte duc în spate culturi vii. Fără perseverenta, celelalte calități mor de inaniție. Sunt prea mulți supărați pe mine. De ce aș mai face - o și eu ? În privința demonilor din noi, nu există decât două soluții : exorcizarea ori umanizarea lor. Omul vomită binele băgat cu forța pe gât. Luciditatea cenzurează nebunia care este atât de necesară marilor proiecte. Sarea și piperul jurnalului e cancanul. Concurența îi dă capitalismului identitate. În fața ei, mila și indulgența devin incomode și inutile. Marea
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
înseamnă că i-au apărut peri albi la tâmple. Realitatea este de fapt votul majorității. Cu ce autoritate poți să-l judeci pe cel care se întoarce din infern? În privința demonilor din noi, nu există decât două soluții: exorcizarea ori umanizarea lor. Cultura generală este centura de ozon a spiritului. Sunt prea mulți supărați pe mine. De ce aș mai face-o și eu? Și limbile moarte duc în spatele culturi vii. Adevărul general este un slogan.. Au dispărut canibalii. Nu mai suntem
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
omniscient venit de Dincolo. Lumea lui (impropriu spus „lume”) se confundă cu „Lumea de Apoi” populată cu entități plecate în Eternitate de pe Pământ; Construcția romanească a „Mașei”... aduce, ca modalitate de tratare, cu coborârea în Infern a lui Dante, iar „umanizarea” animalelor - cu Kafka (dacă nu mă înșel, dacă nu fac o confuzie...!) Este un „hibrid” specific N.D. Fără asemenea „creații fantastice” - cartea nu ar avea personalitate (deosebit de distinctă). Citește 100 de romane (scrieri) amestecate cu cărțile lui Nichita Danilov și
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93033]
-
împreună cu efortul său, constituie spațiul datorită căruia persoana își realizează propria demnitate, pune în practică propriile capacități, dezvoltă propria ingeniozitate și creativitate, contribuie la binele comun. Că munca este izvor de demnitate este un element antropologic universal (factor esențial de umanizare și de autorealizare), pe care noi îl redescoperim tocmai în timpul acestei crize care îl distruge și îl reduce, în mod brutal, la o variabilă improbabilă a mecanismelor cinice ale capitalismului financiar. Dacă „demnitatea vine din munca demnă, din munca onestă
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
în timpul verii: martinul ghețurilor, martinul polar, furtunarul ghețurilor, șorecarul încălțat, pescărușul cu picioarele roșii, ploierul arctic, presura de zăpadă, pinguinul nordic mic, gâștele și rațele polare. În zonele de țărm se întâlnesc: foca, morsa, ursul polar. III.2.6. Oceanul Arctic - umanizare și activități economice Condițiile naturale extreme din zona bazinului Oceanului Arctic limitează umanizarea la sectoare restrânse, care includ anumite porțiuni de țărm și unele din insulele Oceanului Arctic. În ansamblu regiunea arctică dispune de resurse naturale extrem de bogate: petrol și
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
roșii, ploierul arctic, presura de zăpadă, pinguinul nordic mic, gâștele și rațele polare. În zonele de țărm se întâlnesc: foca, morsa, ursul polar. III.2.6. Oceanul Arctic - umanizare și activități economice Condițiile naturale extreme din zona bazinului Oceanului Arctic limitează umanizarea la sectoare restrânse, care includ anumite porțiuni de țărm și unele din insulele Oceanului Arctic. În ansamblu regiunea arctică dispune de resurse naturale extrem de bogate: petrol și gaze naturale, zăcăminte aurifere, noduli polimetalici, la care se adaugă impresionantele resurse piscicole
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
actual de circulație oceanică globală ar determina multe alte schimbări pe plan global, între care: modificarea climatelor regionale, accentuarea extremelor climatice și a hazardelor climatice, schimbări profunde în cadrul ecosistemelor marine. ”Îmblânzirea” condițiilor climatice din Arctica va deschide probabil noi orizonturi umanizării și dezvoltării acestei regiuni, facilitând accesul la resursele imense de care dispune. În acest fel, amprenta omului va fi una directă, cu implicații ce sunt greu de apreciat, cu o periclitare ireversibilă a echilibrelor naturale din această fragilă zonă naturală
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
cu cca.100km. Măsurătorile precise din ultimii 30 de ani arată clar că acest aspect este o realitate. Aceste modificări pe care le suferă permafrostul la nivel planetar sunt prezentate în subcapitolul III.3.1.5. III.3.1.4. Umanizarea tundrei. Resurse. Condițiile climatice aspre, alături de prezența permafrostului restricționează activitatea umană în zona de tundră, dar, cu toate acestea, prezența umană în aceste ținuri inospitaliere este atestată din perioade istorice îndepărtate. Deși tundra a fost mereu un mediu neatractiv, chiar
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]