2,056 matches
-
oprise la un pas de ei și Îi privea cu candoare sărutându-se În fugă, abia atingându-se, fără a se gândi o clipă că În absența sa lucrurile s-ar fi petrecut cu totul altfel. Ochii săi luminoși erau umbriți din când În când de o ceață subțire melancolică, de visător incorigibil. Părea mai degrabă Încântat decât jenat că asistă la această scenă, ca și cum Împlinirea ei i s-ar fi datorat cumva Într-un mod miraculos chiar lui. Petru Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
și două. Închipuiau În dispunerea lor o uriașă tablă de șah pe care rămăsese un loc liber. Aștepta un desen, sau, mai degrabă, Întoarcerea unul desen a cărui urmă era imprimată În spoiala cu humă a atelierului. În chenarul ușor umbrit pe margini al nudului absent era o literă dintr-un alfabet necunoscut, sau intenționat complicată până la o apropia de o hieroglifă. Dacă nu cumva era chiar punctul, sau expresia ultimă a formei Îndelung căutate. 40. Ești din oraș? Întrebă Flavius-Tiberius
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
lentă a trupurilor lor, păreau o rachetă de croazieră pe care el o urmărea hipnotizat de strania ei suficiență și indolență. Zborul acesta lin a durat vreo trei ani. A urmat o perioadă scurtă de turbulență, apoi o privire goală, umbrită din când În când de amintirea unui cuvânt sau a unui gest. Atât. Chiar cuvintele se Înlănțuiau acum după o altă sintaxă: aspră, brutală, abruptă. Sintaxa reveriei și a aproximării fusese abrogată peste noapte ca o lege vetustă. În locul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
carte care, în 1991,a primit premiul Academiei. După evenimentele din decembrie 1989, la 15 februarie 1990, a fost rechemat în Ministerul de Externe și numit ambasador în Belgia, apoi și la N.A.T.O.. La Bruxelles, activitatea i-a fost umbrită de mineriada din iunie 1990; a reușit, totuși, prin acțiuni organizate perseverent, să influențeze, pozitiv, evoluția relațiilor româno-belgiene, în toate domeniile de activitate; s-a implicat în activitatea Organizației "Sate Românești", prin care peste 400 de comune belgiene au adoptat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Al Sharani". Uite și-un băștinaș: "Vlad Company"", ne-am luminat noi. "Plus o alianță: "Naor & Felicia". Comerțul cu țigări părea cel mai prosper: reclama Golden America se înălța, hăt, deasupra bisericii Vulpe, iar indicatorul spre Bojdeuca lui Creangă era umbrit de chemarea lui Abes-Med la tutun Monte Carlo. Și cîte soluții aveam în față, pe-o sută de metri, să cumpărăm semințe: de la El Bakara (autentic egiptene), de la Az Zanco (turcești), de la Merna (libaneze) de la... Cînd am ajuns din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
câțiva gologani, poeziile scrise numai și numai pentru Any și numai așa putu să întâlnească, rătăcind, pe un brăilean care-l informă că Any Palade e studentă la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza". Timpul și-a oprit acele pe cadranul iernii, umbrind zăpada afânată cu tăcerea lor. Apoi au început să alunece pe patine, încet, pe pârtia infinită, dar cu ritmul poneiului în arena de circ. Destul cât să vadă pe iubita lui trepidând unsuroasă lângă umărul unui vlăjgan cu plete blonde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
chintesență a tăcerii într-un Univers de Gălăgie. Numai că tăcerea era dominată de Noapte, în timp ce în jur era soare continuu. Refugiat în el, ascuns în cavernele de beznă, înconjurat de liniștea dureroasă, era normal ca ochii să vadă soarele umbrit de hăurile sale. Cu această peșteră în suflet, avea să-și parcurgă zilele sub soare. Nu a tulburat pe nimeni, nu a lăsat nicio urmă decât cele 35 de pagini din roman. Zilele trecute când m-am întâlnit cu el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
înțelese că niciun adevăr matematic nu este la fel de important ca adevărul propriei sale dorințe, vrednic de a sluji Marele Plan al Naturii. Îți ofer tainele mele, fii fericit! Dar pentru aceasta va trebui să plătești prețul cuvenit! Și prin ochii umbriți de moarte, Profesorul văzu, în timp ce era dus în brațele iubitei spre Pământ, cum Ulise întors cu spatele, pictat pe armură cu un Soare strălucitor, se prosternează în fața zeiței cu ochii albaștri ca cerul. Și cum apoi pleacă încet sau el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
oprindu-se pentru ultimii ani din viață la o proprietate pariziană. Această schimbare a atras după sine și Întoarcerea În sat a fetei Ochenoaiei. Adevărat este că Viorița era dăruită de la Dumnezeu cu o mare frumusețe fizică; ochi negri admirabil umbriți de genele lungi și curbate artistic părul negru, lung și lucios, care scăpăra În lumină, coafat ca al divelor din anii ’30, tenul neted și curat, siluetă bine proporționată și zveltă, ca a unei viitoare miss din deceniul opt, buze
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
aruncată de Mamaia În preajma nepotului. Acesta Îi urmărea salturile de poveste, iar zbaterile sălbatice executate pentru o eventuală Întoarcere În apa tulbure, erau interpretate de către Va, ca o veritabilă agresiune. Între timp, echipajul ajuns la o altă porțiune a malului umbrit de frunza rară a unui plop pitic, descărca o nouă captură de pește, iar spectacolul continua să-l desfete pe copil, act după act, oferindu-i trăiri intense și diverse, pigmentate deseori și cu raci aruncați pe mal ca pe
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
depărtat din care o furase Ghiorghi a dascălu’ atunci când nu Împlinise anii Anetei. Ce băiat frumos și mândru, ce ochi și ce musteață mai avea feciorul dascălului și câte cunoașteri avea el pe partea ceia Însorită și care se tot umbrește de-un timp Încoace! Avea o meserie frumoasă, știa să facă bani buni dar dacă știam eu ce bețiv are să se facă nu mă lăsam furată și strigam la tata sau la Todiță! Da’ parcă Îi bine șașa, bogdaprosti și
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Bulgaria. Sărut mîna și vă mulțumesc. Semănați cu fratele meu care a murit. Serios? Da, și cred că veți trăi cam tot atîta, e o asemănare care... Încep să mă simt lezat în speranțele mele, eu fiind convins că voi umbri încă mult timp Pămîntul. Probabil că doamna savurează efectul celor spuse și începe adevăratul atac. S-a dus la dumneavoastră să vă roage ceva și l-ați tratat ca pe un rahat! Dintr-o dată nu mai vedeam în fața mea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
poate, nu-i nimic de făcut. N-o să spui nimănui? întreabă acesta rugător. Nu, fii fără grijă. Rămînem prieteni. Cum să creadă femeia aceasta, adică Geta, că Vasilică acum se însoară. Se uită atent la invitație și ochii i se umbresc. Întreabă cu o voce stinsă: Și cine este Rodica asta? O văduvă de vreo 55 de ani, spun ironic femeile. Geta se interiorizează și-și vorbește cu amărăciune: Deci văduvă și de... 55 de ani. Are mare meșteșug, baba dracului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
o dată adresa pe care o memorase cu multe luni înainte de a suna la ușa din Strada Răbdării numărul 5. La acest număr era o casă veche, cu o portiță metalică ruginită, care deschidea drumul pe o alee pietruită. Aleea era umbrită de viță de vie și strugurii, în pîrg, atîrnau ca niște candelabre așezate alandala. Miruna privește atentă la amănunte, la butoiul ruginit cu apă de ploaie, la burlanul căzut jos, la ușa casei cu vopseaua desprinsă în cruste subțiri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
fetei nu mai continuă fraza, dar era clar că devenise mai concesivă. Sînt un pic cam nesimțiți Ilarion Doagă era bătrîn, chiar mai bătrîn decît nucul de lîngă fîntînă. Își amintește cînd taică-su a plantat nucul acela, care acum umbrește o jumătate din grădină. Nu și-ar fi amintit așa de precis data, dacă n-ar fi luat o chelfăneală zdravănă cînd a încercat să-l rupă. Deci Ilarion era bătrîn și baba lui era cu doi ani mai bătrînă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Bogdan, fiul matale. Ia mai du-te dracului, vagabondul naibii! Femeia avea încă 4 copii și trăia într-o sărăcie lucie. Am venit să te văd, mamă. Dacă te vede bărbatul meu, mă omoară. El nu știe... Ochii mamei se umbresc în lacrimi și durerea este gata să explodeze. Mă duc atunci, mamă. Stai un pic. Mama merge în casă și revine. Ține. Atîta am în casă. Bogdănel îi sărută mîna. Femeia îl înșfacă și-l strînge sălbatic la piept. Iartă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
pregnant-pozitiv cu fraze din această corespondență necenzurată de gîndul că va fi citită vreodată de altcineva decît destinatarul. Sfaturi, îndemnuri optimiste, atunci cînd el singur era surghiunit și trist, maxime, cuvinte de spirit nenumărate. Decepțiile ultimilor ani nu i-au umbrit iubirea pentru Italia. Cu cîteva luni înainte de a se stinge (aprilie 1527) îi dădea lui Guicciardini sfaturi despre cum trebuie organizată urgent armata spre a se stăvili invadarea Italiei. Melancolia e învinsă de patosul vizionarului patriot. Cu ultimele puteri exclamă
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
din clipa intrării În regimul de elev intern, cunoscusem atît de multă lume nouă, atenția Îmi fusese răpită, vorba lui Truman Ca pote, de alte glasuri, alte Încăperi. Întoarcerea acasă În vacanță, după trei luni de școlire În altă lume, umbrea, ca sărbătoare a regăsirii, chiar și dispariția străbunicii uscățive, adusă de spate, Întotdeauna În negru, cu istorisirile ei năucitoare și cu englezeasca sa poruncitoare: — Cum spui cînd pășești În casă? mă interpela din pragul ușii. — Good evening, Mrs. Flory! — Come
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
a-și asuma păcatul comis față de Fiul. Numai creștinul, adică ființa umană completă, realizată spiritual, posedă conștiința și discernământul necesare perceperii păcatului său. Prin urmare, numai el, păcătuind, o face pe deplin conștient, împotriva Duhului din care s-a împărtășit, umbrind pe veci lumina primită la botez. Pentru Origen (poate părea paradoxal, dar aceasta este viziunea elitistă asupra creștinismului, specifică secolelor II-III63), numai cei desăvârșiți, numai cei perfecți păcătuiesc iremisibil împotriva Sfântului Duh. Fiul este condescendent față de nedesăvârșiți. În schimb, cei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
repune pe tapet Biblia ebraică. Dar, atenție, textul masoretic este mult mai recent decât LXX. Există azi o adevărată confuzie cronologică, pe care mi se pare important să o limpezim. Importanța textului masoretic este indiscutabilă, dar ea nu trebuie să umbrească specificul, importanța și mai ales vechimea LXX. De aceea, am mai spus-o de câteva ori, pe lângă traducerea noastră trebuie pusă la punct cu profesionalism și o traducere a textului masoretic. În privința tradiției patristice, iarăși se cuvin nuanțe. Mai ales
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
profesorul, cu un crâmpei de zâmbet pe buze. Acest răspuns al profesorului Încurca parcă și mai mult lucrurile. Ca urmare a acestui fapt, chipul lui Gruia părea Întruchiparea nedumeririi și curiozității... „Se vede treaba că ultimele evenimente ți-au cam umbrit gândirea limpede, vecine” - l-a luat puțin la vale gândul de veghe. „Bine că ai apărut și tu, ca să-mi tulburi liniștea” - i-a răspuns Gruia, supărat. „Nu ridica sabia asupra păcătosului, prietene. Eu nu am vrut decât să-ți
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
trântori! Tu, care atunci când glonțul secera vieți sau ne schilodea, ai stat ascuns după fundul nevestei, strigi la mine ca la un rândaș? Să Îndrăznești să scoți doar un singur cuvânt și... - a scrâșnit Petrică, În timp ce scotea scântei din privirile umbrite de sprâncenele stufoase și bine Înspicate... Călca apăsat!... Poftește! - a fost răspunsul profesorului la bătăile În ușă ale lui Petrică... ― Bine te-am găsit, Nicule, și iartă-mi figura asta de zurbagiu! ― Da’ ce s-a Întâmplat, omule? ― Iaca că
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
și...” - a intervenit gândul de veghe... Când a intrat pe ușă, Maria a sărit În Întâmpinarea lui; ― Ei? Cum a fost, scumpule? ― Peste așteptările mele... ― Adică? ― Toate bilele albe s-a nimerit să cadă În același loc. Nu le-a umbrit fața nici una neagră... ― Ați auzit? - a Întrebat plină de entuziasm Maria. ― Di auzât, am auzât noi da’ di priceput nu prea - a răspuns tata Toader. ― Asta Înseamnă că a luat examenul! ― Adicî cini i l-o luat? ― Nu i l-
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
ochii, parfumul... Era și totuși nu era una și aceiași. Dar îi pot spune toate astea Dorinei ? Poate înțelege o fiică frământările amoroase ale tatălui ? Poate accepta că și tatăl mai poate fi îndrăgostit ? Și oare memoria Dorei să fie umbrită de noua mea legătură ? Eu simt că nu, dar Dorina mă va judeca, mă va judeca aspru." Dar, iat-o. E singură. "Oare de ce nu și Alex ? Mi-ar fi fost mai ușor." gândește Victor. A coborât sprintenă din tren
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
ochii azi după unul, mâine după altul. E o fată serioasă, plus că acolo s-a dus să-și ia doctoratul, nu să agațe nemți. Asta așa este, dar viața te poate schimba, mai ales că iubirea voastră a fost umbrită și de șicanele Georgetei. Las să facă ea primul pas spre împăcare. Dar tu ești vinovatul, îl acuză logodnicii. Eu mi-am cerut iertare când ea fugea pe scările spitalului. — Cât a fost de supărată, nici nu te-o fi
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]