512 matches
-
1,90 m, purtînd tricoul cu numărul 9) era pentru tine ceea ce fusese Viracocha pentru cultura Inca. Deși În anul 1989 cariera lui intrase În declin. Fusese transferat la Dinamo, echipa miliției, și avea În palmares o Gheată de Aur umbrită de interesele Conducerii de Stat și ale propagandei comuniste. Golul marcat pentru echipa Românei pe Wembley, după un sprint cu două animale mici (doi fundași englezi) În spinare, a intrat În legendă. Timp de cîteva zile după acel meci, Ceaușescu
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
însoțească pe mama când aceasta alegea uși dosnice și îl trăgea după ea zâmbindu-i încurajator, în timp ce el simțea în ființa sa înfiripându-se o voință prea firavă spre a se împotrivi voinței zâmbitoare a mamei. Intrau într-o curticică umbrită, alungită între două ziduri vechi, în josul cărora coborau de la streșini burlane de tinichea turtită. Un pluș de mușchi verde și umed creștea la piciorul zidului, pe pavajul de piatră rotundă pe care, călcându-l, piciorul se simțea nesigur și se
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
încremenit în aer în timp ce trecea în zbor prin rama înaltă cu geam, izbind peretele de sticlă, învăluit într-un nor alburiu-sclipitor de țăndări... În odăița de la mansardă, Rareș stătea lungit, cu privirea în tavan. Tavanul era înclinat și pe jumătate umbrit. Se ridica într-un cot și avea lângă el, chiar în fața ochilor, pe pat, în lumina lămpii de noapte, toată colecția de reviste. O singură copertă colorată, de Crăciun. Însă Crăciunul trecuse de mult. În rest, câte o singură culoare
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
pe balconul însorit al locuinței mele din București să scot așternutul la aerisit, înainte de a pleca la serviciu. Ca de obicei, aruncam în treacăt o privire spre peticul de pământ ce vădea semne de locuire, la piciorul acelei aripi, acum umbrite, a clădirii rămase neterminată, între scărița de fier, cișmea și răzorul cu flori. Pe un burlan de tinichea scos afară pe fereastră ieșea fum. Bătrânul paznic nu se vedea pe nicăieri. Căruciorul de copil stătea gol, ca de fiecare dată
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
aprins lumina și-am rămas cu ea aprinsă, citind, pân-a albit de ziuă. Iar a doua zi, după lucrările conferinței, am mers să vizităm Mole Antonelliana, transformată de curând într-un muzeu al cinematografiei. Am pătruns sub fabuloasa cupolă umbrită, încon jurată de o spirală interioară pe care puteai urca vreo cinci etaje, am stat câteva ore în fața colecției de afișe de film, ne-am lungit pe fotolii întinse la orizontală ca să privim filme vechi, de Lumière și Méliès, proiectate
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
superioară. În interiorul primului cerc se desena un al doilea, format din numeroase gene care împrejmuiau ochiul lăuntric. Primul cerc (cel exterior), accentuat pe alocuri cu câte două sau chiar trei linii, se sprijinea pe două piciorușe cu spațiul dintre ele umbrit, încrustate într-un aparent suport oval înclinat și el spre stânga. În dreapta ovalului, o linie între Zenobia și mine, înclinată tot spre stânga, îmi atingea partea de jos a bărbiei. În sus, Zenobia nu trecea de pomeții obrajilor mei, bine
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
câteva minute distanță. — Era s-o pățești. Conu Costache n-o să te uite, nu uită nimic și e viclean ca șarpele. Matale faci numai năzbâtii azi, se adresă copilul unei tufe mari, pline de zăpadă, crescută pieziș, într-un loc umbrit, lângă zid. Câteva vrăbii țopăiau cu mișcări neașteptate, de glonte, de la o creangă la alta, zăboveau puțin, atingând cu pântecul albul gros al zăpezii care se risipea în scame, apoi treceau la alt nivel al tufișului, ca-ntr-o casă
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
canadiene. Bărbatul își scoase pălăria neconvins și rămase cu ea între palme. O ținea ca pe-o minge de cârpe. Peppin Mirto nu simțea deocamdată o simpatie ieșită din comun pentru acest străin nici tânăr, nici bătrân, palid, cu ochi umbriți, om pe care fusese rugat de conu Costache, ca favoare personală, să-l sprijine discret. Nu înțelegea foarte bine din ce motiv. Cât despre domnul prim-redactor, el îl fixa pe bărbat cu o privire care putea să însemne orice
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
celălalt mai umilit, nu părea decât umbra celui luminat. Erau Domnul și Sf. Petrea. Picioarele lor înfierbîntate de nisipul pustiului, călcară atuncea în răcoarele și limpedele pârău ce curgea din isvor. Pin cursul apei cu glesnele lor sfâșiau valurile până la umbritul lor isvor. Acolo Domnul bău din apă, și-și spălă fața sa cea sfântă și luminată și mînele sale făcătoare de minuni. Apoi șezură amândoi în umbră, Domnul cugetând la tatăl său din cer, și Sfântul Petrea ascultând pe cugete
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
capabil să vă informeze dacă a fost vorba despre radiație. U.S. Centers for Disease Control Sabia cu două tăișuri a inovației În aceeași măsură în care cartea de față salută cu entuziasm apropierea erei economiei inovațiilor, există și o latură umbrită a aspectului inovațiilor. Aceleași tehnologii cu evoluție rapidă, explozivă, care vor constitui o imensă forță pozitivă în cadrul economiei globale - nano-bio-IT-neuro - vor fi în egală măsură acele inovații cu cel mai mare potențial de amenințare pentru lumea în care trăim. Aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
Dave mergea la câțiva pași în spatele lor. Henry se întoarse spre el și zise: — Ține pasul, Dave. — OK ... Cotiră după un colț, trecând pe sub o arcadă și intrară într-o altă grădină închisă. Aerul era rece aici, iar cărarea era umbrită. Pe lângă cărare curgea un pârâiaș. Auziră o voce spunând: — Sal’tare din parcare, gașcă. Henry ridică privirea. — Ce a fost asta? — Eu. — E o pasăre, zise Henry. — Scuzați, numele meu e Gerard, spuse pasărea. — Oh, un papagal vorbitor, zise Alex.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
o suprafață plină cu arici-de-mare. Mica Sirenă. Am făcut câteva mișcări silențioase, ridicându-mă pe vârfuri, și durerea s-a atenuat. Numai atunci, scoțând capul, privind la dreapta și la stânga cu precauție, și dându-mi seama că ghereta rămăsese destul de umbrită, am reușit să mă simt stăpân pe situație. Naosul era luminat peste tot. Erau felinarele, dar acum erau zeci și zeci, purtate de cei veniți la adunare, care tocmai soseau prin spatele meu. Ieșind, bineînțeles, din culoar, treceau În șir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
blândețe - trebuie să-ncetezi să ți-l imaginezi pe tatăl tău așa cum e acum într-unul din locurile astea. Se va schimba. Îmi pare rău, dar n-are nici un rost să te ascunzi după deget. Fran porni grăbită pe aleea umbrită, nedorind să-l mai audă. De bună seamă, dacă se resemnau cu o astfel de prognoză, creștea și probabilitatea ca ea să se adeverească. Celălalt așezământ, The Willows, nu era chiar așa rău. Era mai mic, cu mai puține aspirații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
Re-nefer de-abia putuse să-și țină râsul. Când eu și prințul ne-am întors la palat, am găsit curtea goală, așa cum aranjase Re-nefer. Servitoarea dispăruse. Am rămas tăcuți o clipă apoi Shalem m-a dus ușurel într-un colț umbrit, mi-a pus mâinile pe umeri, mi-a acoperit gura cu gura lui și și-a lipt corpul de al meu. Iar mie, care nu mai fusesem atinsă sau sărutată de un bărbat, nu mi-a fost frică. Nu s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
fațade din sticlă, piscină cu deversare. Un imn Înălțat mării. O recunoștință meritată a lucrurilor, cînd se gîndea că din mare Își scotea tot ce era esențial pentru modul lui de viață. Aruncă o privire spre un teren de tenis umbrit, alăturat vilei, pe care o femeie brună și zveltă lovea mingi propulsate la intervale regulate de un lansator automat. Chantal renunțase să-l convertească - plăcerea lui era golful - și apelase la prietenii fiicei ei, Încîntați să profite de teren servindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
începe să deseneze cercuri leneșe pe spatele meu. Șase minute nu înseamnă sex, îl aud zicând în clipa în care mi se închid ochii. Șase minute îți ia să fierbi un ou. Când mă trezesc, cuștile de zmeură sunt parțial umbrite. Nathaniel s-a extras de sub mine, mi-a pus sub cap o pernă alcătuită din fusta mea șifonată și pătată de zmeură, și-a pus jeanșii și a adus niște bere din frigiderul familiei Geiger. Mă ridic în capul oaselor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
râsul. Foarte bun plan. — Hai, bagă viteză, Brown Rabbit. Mă sărută și țâșnesc peste peluză, ascunzându-mă după un rododendron uriaș. Mă strecor prin partea laterală a grădinii, prin spatele tufișurilor, încercând să nu foșnesc prea tare. Pământul jilav și umbrit e rece sub picioarele mele goale ; calc pe o pietricică ascuțită și mă strâmb de durere, în tăcere. Mă simt ca și cum aș avea zece ani și m-aș juca de-a v-ați ascunselea, și retrăiesc câteva clipe același amestec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
sutele de ani artificiali acumulați prin hibernare se adăugară pe nesimțite douăzeci de ani de căsnicie activă și ireal de fericită, aproape fără suișuriși coborâșuri, luminoși ca într-un serial de televiziune fără personaje negative. Totul funcționa perfect. Atmosfera familială, umbrită câteodată, rar de tot, de amintirea lipsei unui codec CHD, decurgea structurată narativ și cu finaluri interesante când se iveau blocaje, inerente, de altfel, oricărui program; computerul rezolva mereu asemenea probleme trimițându-le într-un final deschis. De pildă, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
Pentru că Antonia fusese o măsură a feminității, asemănătoare ei ar fi vrut Thomas să Întîlnească o femeie, tînără, desigur. La vremea ei, Rusoaica fusese, se vedea asta din poze, deosebit de frumoasă; și la anii pe care Îi avea se distingeau, umbrite, trăsăturile de odinioară. Danemarca era plină de femei de vis, dar Antonia avuse, totdeauna, mister. Sau așa i se părea lui Thomas, tot gîndindu-se la stepele despre care povestea Rusoaica, la pădurile de mesteceni albi, la conții slavi, din care
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
Thomas gustase, În tinerețea dintîi, tot; Juan poate era crescut Într-o rigoare catolică binefăcătoare la o anume vîrstă, dar cu prea multe constrîngeri mai tîrziu, cum era povestea cu divorțul, cu avorturile, mă rog, și Luna avea o parte umbrită. Thomas s-a gîndit și la Ann; aceasta trăia Într un alt spațiu, aproape lipsit de prejudecăți, Antonia ar fi zis de norme morale; dacă Rusoaica ar fi știut mai multe despre orașul În care nepotul Își pierduse de tot
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
lucra. Leafa era mică, nu prea jucau poker, i se dusese faima și toți se fereau de el. Noroc că mai prindea câte o delegație prin București unde avea clienții săi. Însă Laur, în peregrinările sale prin parcuri, pe străzile umbrite sau prin Grădina botanică a dat peste Marina, studentă la Universitate locuia în Militari cartier nou în construcție și extindere. Nu auzise de Gabriela și până una alta a început să o sărute. Era foarte drăguță, o asemuia cu ea
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
c-un iaz ale cărui maluri erau sălbătăcite de fel de fel de buruiene. Brusturi mari, lumânărele, sulcină și măzărichea care-și țese păturile ei de flori asupra întregei vegetații pe care o zugrumă cu încîlciturele ramurilor. Un cerdac lung, umbrit și multicolon răspunde c-o scară ce dă-n curte. Bătrânul deschide ușa tinzii și se face nevăzut înăuntrul clădirei. În zidul lung și nalt al monăstirei, privit din grădină, se văd ferești cu gratii negre, ca ferestrele de chilii
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
c-un iaz ale cărui maluri erau sălbatice de fel de fel de buruiene. Brusturi mari, lumânărele, sulcină și măzărichea care-și țese păturile ei de flori asupra întregei vegeții pe care o zugrumă cu încîlciturele ramurilor. Un cerdac lung, umbrit și multicolon răspunde c-o scară ce dă-n curte. Bătrânul deschide ușa tinzii și se face nevăzut înăuntrul clădirei. In zidul lung și nalt al monăstirei, privit din grădină, se văd ferești cu gratii negre, cu ferestrele de chilii
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
limpezi oglinda și eternitatea din cer se uită în ea însăși... și se miră de frumusețea ei. În singurătatea pustiilor se-nalța piramida sură c-u fruntea ajungând nourii... Luna o ningea, încît părțile lovite de ea păreau de zăpadă, părțile umbrite păreau de cărbune, și lungă, țuguietă, gigantică, se-ntindea pe nisip umbra piramidei. Regele își? făcu drumul pe dunga umbrei, un punct negru mișcător, până ce veni în apropierea ei. Deschise o ușă c-o cheie de aur, o închise iar
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Zefirul - sufletul unei copile murind înamorată, Uraganul - sufletul unui Marte, unui tiran și vice - versa vântul vis de Dumnezeu 2287 De-aș avea sufletul meu de-atunci, visele mele limpezi de o ***, amorul meu clar ca apa izvoarelor, cugetările mele umbrite * de un trai liniștit, ca * florile negrelor ***... cum l-aș iubi... Sufletul meu... cum s-ar înlănțui de-o gîndire-a lui... cum i-aș mângâia fruntea lui măreață... cum i-aș alunga gândirile negre c-o sărutare umedă și copilăroasă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]